n Joia Mare (Joia Patimilor, Joia Neagr, Joimria) se prznuiete splarea picioarelor

ucenicilor de ctre Mntuitorul, Cina cea de Tain, rugciunea din grdina Ghetsimani i
vinderea Domnului de ctre Iuda. n seara acestei zile, cretinii merg la Denia celor 12
Evanghelii.
Este un mare pcat ca n Joia Mare s nu se aprind lumnri i s nu se dea de poman
pentru sufletele morilor. Se crede c, ncepnd cu Joia Mare i pn la Rusalii, Iadul i Raiul
sunt deschise i sufletele morilor pot circula libere. n aceast zi, duhurile morilor vin pe la
fostele lor locuine i stau pn la Rusalii.
Fiindc vremea nu s-a nclzit nc de tot n timpul Sptmnii Patimilor, se fac n
dimineaa i seara Joiei Mari focuri pentru mori, ca acetia s se nclzeasc (focuri sacre).
Lemnele cu care se fac focurile nu se taie cu securea, ci se rup cu mna i nu se las deloc jos
pn acas. Lng focuri se pun scaune, pturi, se tmiaz i se toarn ap sfinit n jur, ca s
aib ce bea morii. Femeile fac un colac crestat pe margine (pinea uitailor), care se d de
poman celui care face focul.
Mai exist obiceiul ca, pn n aceast zi, femeile s fi terminat de tors i de fcut
cmile cele noi de Pati, cci, altfel, Joimria, umblnd din cas n cas, le mustr pe cele
lenee, iar pe cele foarte lenee le rpete. Joimria a fost la origini o zeitate a morii, care
veghea focurile din Joia Mare. Ea este patroana torsului i a esutului, care supravegheaz
hrnicia oamenilor. Locuiete n muni i apare sub aspectul unei roi de fum i de foc sau sub
forma unei femei voinice i slute. Nu trebuie confundat cu Sfnta Joi.
Un alt obicei din Joia Mare se referea la magia erotic. Fetele cele mari i nevestele tinere
care doreau s fie jucate de flci duceau cte o salb cu bani i o ascundeau lng o fntn; o
lsau peste noapte acolo. O scoteau de unde au ascuns-o n duminica Patelui i o puneau iar la
gt, pentru a fermeca flcii.
Tot n Joia Patimilor se inroesc i oule de Pate (simbol al fecunditii). n Bucovina, se
pstreaz nc obiceiul ncondeierii oulor. Acestea sunt golite de coninut i apoi ornate cu
motive populare i simboluri geometrice, fitomorfe sau zoomorfe (romb, gru, arpe etc.).
(Sursa: Poveele Maicii Sofronia Al. Reinhardt; www.crestinortodox.ro)
Daca in pragul Craciunului femeile se temeau grozav de Inatoare, nevasta lui Ignat (o femeie cumplita
care le oparea mainile, le pocea sau le facea sa-si piarda vlaga), in Joia Mare cea care le ameninta
linistea si bucuria apropiatei sarbatori este Joimarita. I se mai spune Joimarica si este cel putin la fel de
cumplita ca surata ei, fiind inchipuita de taranci ca o batrana hada (urata) si rea care pedepseste femeile
lenese, arzandu-le degetele. Ea este cea care declanseaza seria demoniaca a celor sapte joi de pana la
Ispas, numite Joile Verzi, interzicand totodata torsul pentru ca femeile, de acum inainte, sa-si dedice
timpul exclusiv muncilor agricole de primavara. Pentru a se apara de ea si de alte spirite malefice,
oamenii spun astazi "povesti incheiate', adica nestiute si nemaiauzite, activand astfel magia cuvantului
rostit.
Tot astazi, in satele noastre Mosii de Joimari aduc nenumarate practici de pomenire a mortilor: asezarea
vaselor cu apa la streasina, aprinderea lumanarilor la morminte, impartirea pomenilor, aprinderea focurilor
rituale la care se vor incalzi sufletele mortilor. Narcisa Stiuca vorbeste chiar despre pregatirea unor "locuri
de popas la porti si in raspantii', adevarate camere in aer liber cu covoare, scaune si mese pe care se pun
colacei, flori de primavara, vase cu apa Toate acestea se infaptuiesc intrucat se crede ca sufletele
stramosilor se intorc astazi acasa si raman printre noi pana de Rusalii, cand se face "imparteala de
plecare a sufletelor', dupa care mortii se intorc in lumea lor cu tot ceea ce au primit in acest rastimp.
Suntem in Joia Patimilor si nu trebuie sa uitam ca si vopsitul oualor are multiple semnificatii funerare,

numeroase legende pe teme biblice stand marturie in acest sens. Cat despre ouale impistrite si inrosite
astazi, se spune ca nu se strica niciodata iar daca le ingropi in hotarul satului, intreg locul va fi ferit de
grindina.