Tradiții de Paște

Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah,
trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul
fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea Invierii Domnului, dupa al carui
model vor invia toti crestinii.

Obiceiuri din Saptamana Mare

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare
se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie,
gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa
straluceasca de curatenie pentru ca ele "te blestema daca Pastile le prind necuratate".

In lunea Saptamanii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc si se varuiesc casele iar
mobilierul este spalat si reparat. Pana miercuri, inclusiv, sunt permise muncile in camp. Dupa
aceasta zi barbatii trebaluiesc pe langa casa, ajutandu-si nevestele la treburile gospodaresti.
In Joia Mare, data limita slujbelor speciale dedicate mortilor, fiecare familie duce la
biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite, apoi, de
sufletul mortilor, parte preotului, parte satenilor aflati la biserica, in cimitir sau pe la casele lor.
Joia Mare este ziua in care, de regula, se prepara cele mai importante copturi pascale:
pasca,cozonacii cu mac si nuca si babele coapte in forme speciale de ceramica. Ultima vineri din
Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra,
Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost
rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului
stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru. In Vinerea Mare este interzis
a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat
iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.
In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin
roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot
parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a
participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.
 Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand femeile trebuie sa pregateasca
marea majoritate a mancarilor, sa deretice prin incaperi si sa faca ultimele retusuri la hainele noi
pe care urmau sa le imbrace in zilele de Pasti. De obicei, in Sambata Mare are loc si sacrificiul
mielului.

Trecerea pe sub masă în Vinerea Mare

In fiecare an, in Vinerea Mare, coboram in mormant, impreuna cu Hristos, pentru ca, mai
apoi, sa si inviem impreuna cu El. Aceasta coborare si ridicare din groapa mortii se face in chip
simbolic, prin trecerea pe sub masa aflata in mijlocul bisericii, pe care sta intins trupul mort al lui
Iisus Hristos, intiparit pe Sfantul Epitaf.
Sfantul Epitaf este un obiect de cult confectionat din panza de in, matase sau catifea, pe
care se afla imprimata sau pictata icoana punerii in mormant a Domnului Iisus Hristos. Epitaf
este un nume compus din doua cuvinte grecesti, "epi tafos”, care inseamna "pe mormant”. El
reprezinta un fel de pecete asezata pe Sfantul Mormant al Domnului. Deci, trecerea pe sub el
inchipuie chiar intrarea in Sfantul Mormant cel datator de Viata.
Credinciosii saruta Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce, care sunt asezate pe Sfantul Epitaf,
dupa care trec pe sub masa. De cealalta parte a mesei se afla Sfanta Cruce, asezata sub
policandru cu o zi in urma, in cadrul Deniei din Joia Mare. Unii credinciosi trec pe sub masa o
singura data, inchipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar altii trec pe sub masa de trei
ori, in amintirea celor trei zile in care trupul lui Hristos a sezut in mormant.
Traditii de Paste in Muntenia

Pastele este in primul rand o sarbatoare de suflet, un moment care aminteste de iubirea
divina si de miracolul invierii. Obiceiurile pastrate in aceasta perioada sunt mai putine,
importante fiind valorile spirituale si semnificatia lor pentru crestini. In Saptamana Mare,
gospodinele inrosesc ouale si pregatesc mancarurile traditionale cu care ii vor servi pe musafiri.
De pe masa si din cosul pascal nu lipseste in niciun an pasca, aliment care face aluzie la trupul
lui Hristos. In Muntenia, pasca este deseori inconjurata de zimtisori, avand forma unui soare care
ofera vitalitate oamenilor si naturii.
La denia din Joia Mare, fetele si baietii vin la biserica aducand o sfoara; dupa fiecare
evanghelie citita fac un nod si isi pun o dorinta. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub perna in
noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii sa-si viseze jumatatea. De asemenea, daca una dintre
dorinte se indeplineste, nodul corespunzator se desface. Mai exista obiceiul ca fetele nemaritate
sa ascunda mătrăgună sub pragul bisericii; daca preotul trece peste ea, vor avea noroc in dragoste
tot anul.
Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei care, in
imaginarul popular era o femeie cu o infatisare fioroasa ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a
fetelor de maritat. Uneltele de tortura ale Joimaritei erau caldura, oala cu jaratec, vatraiul sau
carligul pentru foc. Aceasta fiinta mitologica folosea mijloace cumplite de tortura: ardea degetele
si mainile fetelor si femeilor lenese, le parlea parul si unghiile si incendia fuioarele de canepa
gasite netoarse. De multe ori nici flacaii lenesi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu
ingrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertati de aceste pedepse. De fapt, Joimarita era,
la origini, o zeitate a mortii care supraveghea focurile din Joia Mare si care, treptat, a devenit un
personaj justitiar ce pedepsea lenea si nemunca. De asemenea, dacă spală haine, gătesc tot felul
de preparate grele pentru masa de Paște sau dorm în Joia Mare (altfel vor dormi tot anul), femeile
pot fi blestemate de Joimărița, despre care se credea că poate chiar alunga Paștele.
In seara Invierii, credinciosii de toate varstele merg la slujba, incercand sa uite de
suparari si sa-si regaseasca pacea sufleteasca. Se spune ca fetele trebuie sa pastreze lumanarea
primita in biserica si s-o aprinda pentru cateva momente in timpul evenimentelor fericite din
viata lor; respectand traditia, vor fi bine vazute de ceilalti si vor avea parte de reusite. Enoriasii
care nu merg la slujba indeplinesc in prima zi de Paste un ritual menit sa-i purifice: se spala pe
fata cu apa proaspata, in care pun un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Aceasta datina
este considerata aducatoare de belsug, sanatate si energie; abia apoi familia se asaza la masa,
bucurandu-se de sarbatoarea pascala, de cadouri si de preparatele delicioase. În ziua de Paște,
după ce au venit de la biserică, muntenii și oltenii de la sate nu intră în casă până nu culeg iarbă
proaspătă și deasă din grădină, pe care o pun în fața casei pe terasă sau pe scări.
Obiceiurile de Paste din Muntenia si-au pierdut insemnatatea sau au fost uitate in timp,
lasand locul unei celebrari linistite si armonioase.

In functie de zona, cunoastem obiceiuri specifice locului, dintre care amintim doar
cateva:
 In Moldova, traditia spune ca fetele nemaritate trebuie sa spele clopotnita bisericii cu apa
neinceputa, iar dimineata urmatoare sa se spele pe fata cu apa aceasta, credinta fiind ca fata va fi
curtata de flacai pentru maritis. Flacaii la randul lor trebuie sa ofere fetelor oua rosii, daca iubesc
o fata nemaritata.
 In Muntenia, in ziua de Paste, flacaii se spala pe fata cu apa rece, in care au pus un
ou rosu si un banut. Se spune ca acestea aduc bunastare si sanatate.
 In Bucovina inca se mai organizeaza Petrecerea Gospodarilor, iar oamenii se petrec cu
bucate alese pana in zori de ziua.
 In Transilvania, flacaii merg la casele fetelor de maritat, pentru a le uda cu parfum, “sa nu
se vestejeasca”, iar fetele la randul lor le daruiesc oua si cozonac.
 La incondeierea oualor în Joia Mare, BIHORENII folosesc un instrument specific numit
„bijorca”.

Bibliografie
https://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/trecerea-sub-masa-vinerea-mare-144085.html
https://blog.electrecord.com/traditii-romanesti-de-paste/
http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-muntenia.html