Jurnal de politică externă

DECEMBRIE 2019

22.12.2019 - Erdogan și Putin vor să pună stăpânire pe Libia în timp ce

comunitatea internațională asistă neputincioasă

Parlamentul Turciei a aprobat sâmbătă un acord militar și de securitate cu guvernul

recunoscut de ONU al Libiei, după un controversat acord maritim semnat la începutul acestei
luni, care a atras critici internaționale. Acordul permite Turciei să asigure instructaj și
echipamente militare la cererea guvernului libian care controlează capitala Tripoli și o parte din
vestul țării. Forțele loiale unui guvern paralel rival, care controlează estul Libiei, au început,
săptămâna trecută, un nou asalt, deosebit de violent, asupra Capitalei. Vineri, acestea au acordat
milițiilor care apără orașul Tripoli un termen limită de trei zile pentru a părăsi localitatea.
Auto-denumita Armată Națională Libiană (LNA), condusă de comandantul Khalifa Hifter,
încearcă să cucerească orașul încă din aprilie. Pozițiile de luptă s-au modificat extrem de puțin în
ultimele luni.
Luptele grele riscă să transforme țara nord-africană într-un nou teatru al violențelor, similar
ca amploare conflictului din anul 2011, când dictatorul Moammar Gadhafi a fost izgonit și apoi
ucis. Experții au identificat, de asemenea, mai multe cazuri de nerespectare a embargoului
privind armele, impus de ONU. Aceștia susțin că majoritatea transferurilor făcute către LNA,
organizația lui Hifter, își au originea în Iordania și în Emiratele Arabe Unite, în timp ce
majoritatea armelor trimise guvernului de la Tripoli provin din Turcia.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a semnat cele două acorduri cu autoritățile de la
Tripoli în noiembrie. Acesta a declarat că Turcia poate trimite trupe în Libia, la cerere.
Parlamentarii turci au dat acum undă verde pentru trimiterea de consilieri, experți și personal
militar care să se implice în conflict, dacă va apărea o astfel de solicitare. Autoritățile de la
Ankara ar putea, de asemenea, să trimită arme și vehicule militare, pentru antrenamente militare,
exerciții comune și transmiterea de informații. Oficialii libieni și americani au acuzat Rusia că a
trimis mercenari, angajați de o firmă de securitate privată, grupul Wagner, pentru a lupta alături
de forțele lui Hifter. Moscova a negat în mod repetat că ar avea vreun rol în conflict.

Erdogan lansează un proiect megalomanic care influențează direct România

Turcia va organiza în săptămânile următoare o licitație pentru Canal Istanbul, un mega-

proiect de infrastructură care se referă la construirea unui canal de transport pe o distanță de 45
de kilometri în Istanbul, paralel cu strâmtoarea Bosfor, a anunțat președintele turc, Recep Tayyip
Erdoğan.
 „Sperăm că vom organiza licitația în săptămânile următoare pentru a putea da startul
proiectului Canal Istanbul. Lucrările pentru acest proiect nu au fost inițiate într-o săptămână, o
lună sau un an; a fost un pas făcut la finalul mandatului meu de primar. Vom aduce la zi toate
detaliile necesare”, a declarat Erdoğan. Președintele turc a făcut aceste remarci într-un discurs
ținut la o reuniune a exportatorilor de servicii, la Centrul de Congrese din Istanbul.
Cunoscut drept „proiectul nebunesc”, Canal Istanbul s-a aflat pe agenda guvernului încă
din anul 2011, dar realizarea acestuia a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor
financiare și de mediu. Prin construirea Canalului Istanbul, guvernul urmărește deschiderea unei
căi navigabile artificiale între Marea Neagră și Marea Marmara, pentru a atenua traficul de nave
petroliere prin canalul Bosfor, precum și pentru a realiza noi zone rezidențiale rezistente la
cutremur, de-a lungul canalului.
ONG-urile pentru protecția mediului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la canalul
artificial, argumentând că respectiva cale navigabilă va deteriora resursele de apă subterane din
Istanbul și va amenința Marea Marmara, existând și alte riscuri de natură socială și care țin de
urbanizare. Erdoğan a mai declarat că Turcia a reintrat într-o perioadă de bunăstare economică,
cu o creștere de 0,9% în al treilea trimestru al anului 2019. „Toate aceste evoluții indică faptul că
lucrurile merg bine, iar redresarea economică continuă rapid”, a adăugat acesta.

20.12.2019 - Acordul Brexit, votat în Camera Comunelor. Marea Britanie se

depărtează de UE
Camera Comunelor, a votat pentru continuarea procedurilor parlamentare în vederea
adoptării proiectului de Acord Brexit. Aprobarea vine în condițiile în care premierul Boris
Johnson a anunțat că va retrage țara din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020.
Parlamentarii englezi au votat principalele elemente documentului la a doua lectură, 234 de
voturi din 358, informează Sky News. Acordul va trebui adoptat în formă finală până pe 29
ianuarie, după finalizarea procedurilor şi în Camera Lorzilor.
„A venit momentul să depăşim vechile disensiuni privind ieşirea ori rămânerea în UE, este
momentul să acţionăm împreună ca o naţiune revigorată, Marea Britanie. Acum este momentul
să ne unim pentru a scrie un nou interesant capitol al istoriei naţionale, pentru a reuşi un nou
parteneriat cu prietenii europeni”, a declarat Boris Johnson, citat de agenţia de presă Reuters.
Premierul Boris Johnson speră că Marea Britanie va reuși să se retragă din Uniunea Europeană
pe 31 ianuarie 2020.

18.12.2019 - Scandal în Congresul SUA. Donald Trump, la un pas de a deveni

istorie

Donald Trump este atacat furibund de democrați, în contextul dezbaterii amendamentelor

cu privire la procedurile de punere sub acuzare a președintelui în funcție. Printre cei mai aspri
critici se numără Joseph Kennedy III, nepotul lui John F. Kennedy.
Donald Trump este acuzat că a exercitat presiuni asupra Ucrainei, pentru a deschide o
investigație asupra rivalului său, democratul Joe Biden și că a obstrucționat Congresul SUA. În
acest context, Camera Reprezentanților din Congresul SUA dezbate miercuri punerea sub
acuzare a președintelui, informează BBC.
Democratul Joseph Kennedy III, nepotul fostului preşedinte american John Kennedy și
totodată, unul dintre cei mai aspri critici ai președintelui în funcție, a explicat motivul pentru care
a votat punerea sub acuzare a lui Trump. „Astăzi voi vota pentru punerea sub acuzare a
preşedintelui SUA şi vreau să ştiţi cu toţii de ce: a încălcat legile noastre, ne-a ameninţat
securitatea, a abuzat de cea mai înaltă şi sacră funcţie din ţara noastră. Vreau să ştiţi că acest
lucru nu mă face să mă simt bine, dar nu pot să nu mă gândesc la preţul pe care îl plăteşte ţara
noastră, mă gândesc nu numai la infracţiuni, dar şi la pagubele colaterale generate de un
preşedinte care foloseşte puterea ca pe o armă împotriva propriului său popor”.

Donald Trump, apărat de către Jim Baird

De partea cealaltă, republicanul Jim Baird i-a luat apărarea lui Trump. Acesta a contestat
faptul că ar exista motive pentru declanşarea procedurii de punere sub acuzare a preşedintelui
Trump. „Astăzi este o zi tristă pentru America. În loc să ne ocupăm de soluţionarea problemelor
la zi, Camera Reprezentanţilor a decis să îl discrediteze pe preşedintele Donald Trump şi
rezultatele alegerilor din 2016. Faptele de aici sunt clare: preşedintele nu a comis nicio
infracţiune, nu a încălcat nicio lege. A fost, încă de la început, un proces ascuns şi rău
direcţionat”, a declarat Jim Baird.

18.12.2019 - Oamenii lui Macron cad unul după altul. Fostul director de
securitate al partidului LREM a fost arestat în urma unei anchete de corupție.

Un fost polițist, ce a avut legături cu președintele francez, Emmanuel Macron, a fost arestat
marți, în urma unei anchete de corupție. Autoritățile presupun că acesta are legături oneroase de
afaceri cu un oligarh rus, au declarat pentru AFP mai multe surse care au dorit să-și păstreze
anonimatul.
Vincent Crase și-a pierdut locul de muncă anul trecut, după ce, alături de un prieten,
Alexandre Benalla – fost agent de securitate al lui Macron – a fost filmat bătând protestatari, în
timpul unei manifestații de 1 Mai.
Crase, fostul director de securitate al partidului LREM, înființat de Macron, este suspectat
că ar fi fost implicat în alte activități de securitate, în timp ce era angajat ca funcționar
guvernamental. Site-ul de știri Mediapart susține că anchetatorii au descoperit legături între firma
de securitate a lui Crase, Mars, și oligarhul rus Iskander Makhmudov, cunoscut ca apropiat al
liderului rus Vladimir Putin.
Mediapart a declarat că oficialii cercetează mai multe plăți făcute de către Makhmudov
pentru securitatea bunurilor sale din Franța și Monaco. O altă sursă a declarat marți pentru AFP
că Vincent Crase a fost interogat de anchetatori specializați în delicte economice, cu privire la
activitățile lui Makhmudov.
 Crase a negat acuzațiile și a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Makhmudov. Avocatul
său, Christian Saint-Palais, a refuzat să comenteze cazul, marți. Informațiile potrivit cărora
cancelaria lui Macron ar fi știut faptul că Benalla și Crase au bătut manifestanți, dar au încercat
să mușamalizeze cazul, au dus la deplângerea situației de către adversarii săi politici.
Între timp, Benalla a fost acuzat că a folosit ilegal pașapoarte diplomatice care i-au fost
emise când lucra la Palatul Elysée.

17.12.2019 - Guvernul american a expulzat în secret doi oficiali ai Ambasadei

Chineze.

Oficialii chinezi ar fi fost suspectaţi de spionaj, potrivit unor surse citate de NYT. Aceştia
s-au dat drept rătăciţi când au ajuns la o bază militară.
Oficialii americani cred că cel puțin unul dintre oficialii chinezi era un ofițer de informații
care activa sub acoperire diplomatică, au spus șase persoane care au legătură cu cazul expulzării.
Grupul, care a inclus nevestele oficialilor, au încercat să fugă de personalul militar care i-a
urmărit dar s-au oprit numai după ce camioanele militare le-a tăiat calea.
Episodul din septembrie, pe care nici Washingtonul și nici Beijingul nu l-au făcut public, a
intensificat îngrijorarea administrației Trump cu privire la faptul că statul chinez își extinde
eforturile pentru a spiona în Statele Unite deoarece cele două naţiuni sunt din ce în ce mai
blocate într-o rivalitate strategică și economică globală.
Oficialii americani din zona informațiilor spun: „China reprezintă o amenințare de spionaj
mai mare decât orice altă țară”
În ultimele luni, oficialii chinezi cu pașapoarte diplomatice au devenit mai îndrăzneți în
ceea ce privește afișarea neanunțată la instuţiile de cercetare sau guvernamentale, au declarat
oficialii americani. Expulzările, primele de când Statele Unite au forțat doi angajați ai
Ambasadei Chineze cu acoperire diplomatică în 1987 să plece, arată că guvernul american este
extrem de vigilent în ceea ce priveşte suspectarea spionajului din China.
Restricţii mari pentru diplomaţii chinezi în SUA
În acest context Departamentul de Stat a anunțat restricții puternice asupra activităților
diplomaților chinezi, cerându-le să anunţe înainte de a se întâlni cu oficialii locali, de stat sau
când intenţionează să viziteze instituțiile de învățământ și de cercetare. Doi oficiali americani au
declarat săptămâna trecută că aceste restricții au fost luate în considerare din cauza acestor
episoade.
Intruziunea la baza militară a avut loc la sfârșitul lunii septembrie. De menţionat că este
zonă sensibilă în apropiere de Norfolk. Oficialii chinezi și soțiile lor au mers la punctul de
control pentru intra în bază, au spus sursele pentru NYT. Un paznic, realizând că nu au
permisiunea de a intra, le-a spus să se întoarcă. În schimb, oficialii chinezi au continuat să
avanseze până la bază, potrivit surselor. După ce camioanele de pompieri le-au blocat calea,
oficialii chinezi au spus că nu au înțeles instrucțiunile în engleză ale paznicului și că s-au pierdut
pur și simplu.
 Oficialii americani au spus că sunt sceptici în ceea ce priveşte inocenţa lor și au respins
ideea că nu au înţeles engleza
Nu este clar ce încercau să facă la baza militară, dar unii oficiali americani au spus că au
avut sarcina să testeze securitatea. Ministerul Chinez de Externe și Ambasada Chineză la
Washington nu au răspuns cererilor pentru a lămuri situaţia. Doi angajaţi ai ambasadei chineze
au declarat că li s-a spus că oficialii expulzați se aflau într-un tur turistic când au condus
accidental spre acea bază militară. Departamentul de Stat, care este responsabil pentru relațiile cu
Ambasada Chinei și cu diplomații săi, și FBI, care supraveghează contrainteligența militară în
Statele Unite, au refuzat să comenteze, mai notează nyt.

17.12.2019 - Putin își consolidează forțele în Marea Mediterană. Rusia

investește 500 de milioane de dolari în modernizarea portului Tartus din Siria

În următorii patru ani Rusia intenționează să aloce 500 de milioane de dolari pentru
modernizarea portului sirian Tartus, care începând cu anul 2017 este principala bază a marinei
ruse din Marea Mediterană. „Partea rusă intenționează să eficientizeze activitatea vechiului port
și să construiască un nou port comercial”, a declarat vicepremierul rus Yuri Borisov în timpul
unei vizite de lucru în Siria, fiind citat de agenția de știri TASS. În afara acestui lucru, o nouă
cale ferată urmează a fi construită prin mai multe regiuni siriene, cale ferată care urmează să facă
legătura între Siria și Irak. Astfel va fi creat un coridor de transport între Marea Mediterană și
Golful Persic. Conform lui Borisov, în portul Tartus au fost deja create 3700 de noi locuri de
muncă, în pofida traficului naval redus.
Rusia și Siria au semnat un acord cu privire la baza navală rusă de lângă portul Tartus la
începutul anului 2017. Documentul stabilește prezența navelor rusești în portul sirian pentru o
perioadă de 49 de ani. Ulterior, acesta va putea fi reînnoit automat dacă niciuna dintre părți nu o
notifică pe cealaltă despre intenția de a rezilia contractul. La sfârșitul anului 2017, Ministerul rus
al Apărării a raportat că intenționează să cheltuiască 3,2 miliarde de ruble (510 milioane USD)
anual pentru extinderea bazei de la Tartus. Până în anul 2017, în portul Tartus a funcționat un
punct de logistică al marinei militare ruse, care rămăsese acolo de la prăbușirea Uniunii
Sovietice.

14.12.2019 - Kim Jong-un se pregătește de război nuclear. Un nou test anunțat

de Coreea de Nord

Coreea de Nord a anunțat că a efectuat, vineri, un nou test militar pentru sistemul său de
descurajare nucleară. Testul norrd-coreean s-a desfășurat la baza de lansare a sateliţilor de la
Sohae, iar obiectivul declarat este ca Phenianul să-și consolideze strategia de descurajare
nucleară, potrivit agenţiei oficială KCNA, citată de Reuters și preluată de Agerpres.
 Autorităţile din Coreea de Nord nu au precizat, deocamdată, despre ce fel de test este
vorba. Dar, în timp ce agenţia KCNA face referire la un „test reuşit de mare importanţă”,
ministrul sud-coreean al apărării, Jeong Keong-doo, vorbeşte despre testarea unui motor de
rachetă. Duminica trecută, la aceeaşi bază, a fost desfășurat un alt test, și nici atunci autorităţile
nord-coreene nu au oferit precizări despre natura acestuia.
Baza de la Sohae, despre care oficiali americani au spus mai demult că nord-coreenii au
promis că o vor închide, pare a fi un centru spaţial pentru lansarea sateliţilor pe orbită, dar
Phenianul a folosit-o de mai multe ori pentru lansări de rachete cu rază lungă de acţiune.
Noul test al armatei din Coreea de Nord survine în contextul în care negocierile dintre
Washington şi Phenian privind denuclearizarea Coreei de Nord stagnează după eşecul din
februarie al celui de-al doilea summit Kim-Trump, desfăşurat în Vietnam. Din acel moment,
regimul de la Phenian a amplificat tensiunile printr-o nouă serie de teste cu rachete, iar
negocierile iniţiate la începutul lunii octombrie la Stockholm au intrat de asemenea în impas.

13.12.2019 - Provocarea Seulului. Un VIDEO care îl va scoate din minți pe Kim

Jong-Un

Într-un material video postat pe Internet, Coreea de Sud arată simularea unui
bombardament care distruge sistemul balistic nord-coreean. Forțele Aeriene ale Coreei au dat
publicității un videoclip în care se observă cum un avion de luptă F-35A lovește superlăudatul
sistem de rachete al Coreei de Nord.
Filmul arată cum F-35A atacă celebrele rachete balistice intercontinentale Hwasong-14,
dezvoltate de Coreea de Nord cu ajutorul modelului rusesc Panțîr S1. Hwasong-14 au o rază
lungă de acțiune, de aproximativ 10.000 de kilometri, și se bănuiește că ar fi capabile să atingă
teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Potrivit specialiștilor, dacă ar fi lansate spre est, rachetele balistice nord-coreene ar putea
lov Coasta de Vest a SUA, orașul Chicago și chiar New Yorkul. De fapt, presa de la Phenian nu
încetează să anunțe că racheta Hwasong-14 „ar putea lovi oriunde pe Pământ”.
În ceea ce privește F-35A, defence-blog.com notează că acest avion de luptă de ultimă
generație este vârful apărării aeriene a Coreei de Sud și face parte din strategia Seului de a
descuraja acțiunea militară a „fraților” din nord. Primele două avioane F-35As au sosit în Coreea
de Sud în luna martie a acestui an.

12.12.2019 - UPDATE. Șoc la nivel global! Ruptură SUA-Germania. Sancțiuni

pentru compania-mamă a Petrom

Situație șocantă în energie! OMV, compania-mamă a celui mai mare jucător român din
piața carburanților, riscă sancțiuni din partea SUA pentru afaceri cu Puțin. UPDATE. Guvernul
german a condamnat joi votul din SUA cu privire la un proiect de lege care impune sancţiuni
companiilor care colaborează la proiectul gazoductului Nord Stream 2, considerat crucial pentru
aprovizionarea energetică a Germaniei, transmit AFP și Agerpres. „Politica energetică europeană
este decisă în Europa şi nu în SUA. Respingem, din principiu, intervenţiile străine şi sancţiunile
extrateritoriale”, afirmă într-un mesaj pe Twitter ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko
Maas.
 Anterior, Ministerul german al Economiei a afirmat că „a luat notă cu regret de votul din
Camera Reprezentanţilor SUA”, subliniind însă că Senatul american nu s-a pronunţat încă asupra
proiectului de lege. „Poziţia noastră cu privire la sancţiunile extrateritoriale este clară: le
respingem”, adaugă Ministerul german al Economiei.
Şi mai vehementă a fost reacţia lui Rainer Seele, directorul grupului energetic austriac
OMV, una din companiile implicate în proiectul Nord Stream 2. „Sancţiunile împotriva Nord
Stream 2 sunt o lovitură pentru Europa şi Germania. A venit timpul ca Berlinul şi Bruxelles-ul să
adopte o poziţie politică clară şi să reacţioneze”, a spus Seele.
Compania OMV riscă să fie sancționată de administrația americană, deoarece se află pe
lista companiilor implicate în construcția gazoductului rusesc Nord Stream 2. Comisiile pentru
apărare din Congresul american au stabilit unele amendamente la legea apărării naționale, lucru
care ar putea determina administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra companiilor
care contribuie la realizarea gazoductului către Germania, potrivit digi24.ro.
Deputații și senatorii americani au ajuns la un acord de principiu asupra Legii privind
Autorizarea Apărării Naționale (Național Defense Authorization Act) pentru 2020, care include și
sancțiuni economice pentru companiile care ajută Gazprom să construiască gazoductul către
Germania. Parlamentarii doresc astfel să blocheze finalizarea conductei și operaționalizarea
acesteia, în condițiile în care construcția este finalizată în procent de 80%. Votul final în
Congresul american ar urmă să fie dat până la sfârșitul anului. OMV a cumpărat, în 2004, de la
statul român producătorul de petrol și gaze Petrom, statul deținând în prezent 20, 6 % din acțiuni.
Grupul rus Gazprom furnizează gaze naturale Germaniei prin intermediul unei serii de
conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de
companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord
pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, care prevede construcţia a încă două conducte pe
lângă cele două deja existente.

10.12.2019 - Democrații s-au hotărât. Care sunt acuzațiile împotriva lui

Trump

Chiar primul articol dezvăluit de șeful comisiei, Jerry Nadler, îl acuză pe Donald Trump de
abuz de putere, iar al doilea îl acuză că a împiedicat Congresul. Președintele este acuzat că a
beneficiat de ajutorul Ucrainei din motive politice interne, anunță CNN. Trump insistă însă că a
făcut „nimic rău” și a respins procesul ca „nebunie”. Concret, președintele SUA este acuzat că a
abuzat de puterea funcției în beneficiul propriu și a sacrificat astfel securitatea națională,
suspendând ajutorul militar destinat Ucrainei și condiționând o întâlnire cu Vladimir Zelenski,
pentru a convinge Kievul să lanseze o anchetă împotriva lui Joe Biden, potențial contracandidat
la alegerile prezidențiale de anul viitor. Redactarea actului de acuzare este ultimul pas până la
votul din Camera Reprezentanților.
Camera Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite îl pune sub acuzare pe preşedintele
Donald Trump după ancheta desfăşurată, este concluzia preşedintei camerei inferioare a
legislativului american, Nancy Pelosi. În cazul în care va fi demis, Trump ar putea totuşi să
candideze din nou în 2020, dacă nu îi este interzis acest lucru explicit de către senat. Dacă va fi
condamnat şi demis, actualul vicepreşedinte Mike Pence va deveni preşedintele Statelor Unite
pentru restul rămas de mandat care expiră în ianuarie 2021. Trump ar putea să fie al treilea
preşedinte din istoria Statelor Unite care să fie pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor.
Înaintea lui au mai fost puşi sub acuzare preşedinţii Andrew Johnson (1865-1869) şi Bill Clinton
(1993-2001).

6.12.2019 - Trump îl ține în șah pe putin, în problema armelor nucleare.

Oferta de nerefuzat a Rusiei
Preşedintele rus, Vladimir Putin, doreşte să reînnoiască până la sfârşitul anului Tratatul
New START privind armele strategice nucleare, încheiat în 2010 între preşedinţii Barack Obama
şi Dmitri Medvedev. Tratatul, considerat ultimul acord major încă în vigoare în domeniul
controlului armelor nucleare între cele două mari puteri nucleare, limitează la 1.550 numărul de
focoase nucleare operaţionale – instalate pe rachete, pe submarine şi bombardiere – pentru
ambele ţări.
Vladimir Putin a declarat că Rusia este gata să prelungească Tratatul ruso-american START
privind reducerea armelor strategice ofensive care expiră în februarie 2021, până la sfârșitul
acestui an și fără precondiții. El a menționat că Rusia nu a primit deocamdată răspunsul Statelor
Unite la propunerile privind prelungirea Tratatului, acesta rămânând însă valabile.
Vorbind ieri în cadrul unor audieri în Congres, subsecretarul american al apărării, John
Rood, a declarat că tratatul poate fi prelungit prin simplul acord al părților, fără negocieri
prelungite, fiind necesar să se convină doar pe ce perioadă. El a afirmat însă că prelungirea lui
acum poate afecta posibilitatea negocierii, așa cum doresc Statele Unite, a unui tratat mai
comprehensiv în domeniul controlului armamentului, la care să participe și China.

4.12.2019 - Noul Război Rece, în Pacific, cu China. SUA, sumă exorbitantă

pentru submarine nucleare
Marina SUA a încheiat luni cel mai scump contract de construcție navală din lume, în
valoare de peste 22,2 miliarde de dolari. Americanii vor produce cele mai moderne submarine,
reprezentând practic un răspuns la acțiunile militare din ultimul timp ale Chinei. din Pacificul de
Vest. Contractul pentru nouă submarine de atac din clasa Virginia, cu motor nuclear, vine la doar
câteva luni după ce șeful Marinei SUA din Pacific a avertizat de o prezență masivă a navelor
Chinei și de problemele sale de a obține suficiente submarine pentru contracararea pericolului.
Acordul „marchează cel mai recent răspuns al Marinei SUA la puterea militară în creștere a
Chinei și la acțiunile agresive din Pacificul de Vest”, a declarat Carl Schuster, fost director al
operațiunilor la Centrul Comun de Informații al Comandamentului Pacific al SUA. Submarinele
Virginia sunt platforma cheie pentru misiunile multiple ale Marinei SUA. Acestea sunt capabile
să lupte cu alte submarine, nave de suprafață și ținte terestre, precum și să efectueze operațiuni
speciale, inclusiv colectarea informațiilor și recunoașterea.
Optsprezece dintre ele sunt deja în flota Marinei, cu alte 10 în diferite etape de construcție.
Dar cele nouă subsuburi vor reprezenta o actualizare substanțială a parametrilor, față de
predecesorii lor din această clasă. Administratorul Philip Davidson, șeful Comandamentului
Indo-Pacific al SUA din Hawaii, a declarat Congresului american, la începutul acestui an, că
activitatea submarină a celor trei adversari americani din Pacific – China, Rusia și Coreea de
Nord – a crescut de trei ori din 2008. Davidson a spus că este necesară această creștere pentru a
păstra superioritatea navală a SUA în regiune.
Cu toate acestea, el a spus Congresului în martie că primea doar jumătate din submarinele
necesare în Pacific zilnic. „Vom pierde avantajul cantitativ în aproximativ 2025. Cred că asta va
fi o provocare pentru acțiunile noastre din regiune”, a spus el, fiind citat de CNN.
1.12.2019 - Planul lui Putin de a recrea URSS prinde formă. Rusia și Bielorusia au convenit
crearea unui parlament și a unui guvern comun.
Ambasadorul Bielorusiei la Moscova, Vladimir Semashko, a declarat faptul că președintele
rus Vladimir Putin și președintele belarus Alexander Lukashenko au convenit să creeze un
parlament și un guvern comun al unei viitoare uniuni statale.
„Președinții au fost de acord că obiectivele declarate sunt ambițioase și nu ar trebui să fie
modificate. Aceste obiective includ tranziția la o legislație fiscală unificată, crearea piețelor
comune pentru petrol, gaze și electricitate, crearea unui singur Parlament și a unui guvern cu
puteri executive atunci când Rusia independentă și Bielorusia vor renunța la anumite prerogative
statale. Această sarcină este acum rezolvată „, a declarat Semashko, citat de portalul rus de știri
Reform.
Potrivit lui Semashko, la această dată sunt elaborate foile de parcurs pentru crearea noii
uniuni statale. 20 dintre cele 31 de foi de parcurs au fost deja convenite. Alte foi de parcurs ar
trebui să fie gata în termen de o săptămână.
Rusiei și Bielorusia au convenit crearea unei uniuni statale care să  funcționeze ca un
spațiu unitar din punct de vedere  politic, economic, militar, vamal, monetar, legal și cultural.

NOIEMBRIE 2019

30.11.2019 - Coreea de Nord îl califică pe premierul japonez drept „omul cel

mai prost din istorie”
Coreea de Nord l-a calificat pe premierul nipon Shinzo Abe drept ''omul cel mai prost din
istorie'', avertizându-l că în curând ar putea vedea o ''adevărată rachetă balistică trecându-i pe sub
nas'', relatează sâmbătă AFP şi Kyodo, citate de Agerpres.
Noile critici nord-coreene vin după ce joi premierul japonez a condamnat lansarea de
rachete balistice de către Coreea de Nord, subliniind că aceasta încalcă rezoluţiile ONU, în urma
unui nou tir efectuat de Phenian în aceeaşi zi. "Abe este singurul idiot din lume şi cel mai prost
om din istorie dacă nu ştie să facă deosebirea între o rachetă şi un sistem de lansare de rachete
multiplă. Abe s-ar putea să vadă ce înseamnă o adevărată rachetă balistică într-un viitor nu prea
îndepărtat chiar sub nasul său", afirmă într-un comunicat difuzat de agenţia nord-coreeană de
presă KCNA un oficial de la Phenian, al cărui nume nu este precizat.
"Abe nu este altceva decât un imbecil perfect şi un pitic politic fără egal pe lume", insistă
oficialul nord-coreean. Este a doua oară într-o lună când Coreea de Nord îl califică drept "idiot"
pe prim-ministrul japonez.
Noua "luare de atitudine" vine după ce joi, potrivit Statului major sud-coreean, Phenianul a
lansat două proiectile din provincia Hamgyong de sud, care au căzut în Marea Japoniei. Ulterior,
KCNA a relatat că liderul nord-coreean Kim Jong Un a asistat la un test de "lansator de rachete
multiple de foarte mari dimensiuni".

29.11.2019 - Rusia a făcut un test cu o rachetă balistică intercontinentală atât de

puternică încât poate lovi oriunde în Europa

Rusia a făcut un nou test cu o rachetă balistică intercontinentală care este atât de puternică
încât poate lovi oriunde în Europa. Racheta testată de ruși este Topol-M, care are o rază de
acțiune de 11.000 de kilometri și care poate transporta o încărcătură nucleară de 800 kilotone sau
între patru și şapte încărcături mai mici.
Proiectilul a fost lansat de la o bază din sudul Rusiei și a atins cu succes o țintă aflată la
2.000 de kilometri, în Kazahstan. Rusia a intensificat testele cu rachete balistice după expirarea,
la începutul lui august, a tratatului de interzicere a armelor cu rază medie de acțiune. Cele două
semnatare, Rusia și SUA, s-au acuzat reciproc de încălcarea acestuia.

28.11.2019 - Gruparea teroristă ISIS revendică doborârea unui elicopter

militar francez în Mali. Franța spune că 13 militari au murit „în accident”

O filială africană a reţelei teroriste Stat Islamic a revendicat, joi după-amiază, doborârea
unui elicopter militar francez în Mali, incident soldat cu moartea a 13 militari, anunţă Institutul
american SITE, specializat în monitorizarea site-urilor islamiste. „Grupul Stat Islamic Provincia
Africa de Vest revendică doborârea unui elicopter în Mali, incident soldat cu moartea a 13
militari francezi”, anunţă Institutul SITE.
Franţa a anunţat că 13 militari au murit luni seară, în regiunea Liptako din Mali, după o
coliziune între două elicoptere ale forţelor speciale care participă la Operaţiunea antiteroristă
Barkhane. Palatul Élysée a prezentat cazul ca fiind „un accident”. Operaţiunea antiteroristă
Barkhane, lansată de armata franceză în august 2014, vizează combaterea grupurilor islamiste
din Africa.

28.11.2019 - Tensiuni între Franţa şi Turcia din cauza intervenţiei militare

turce în Siria

Administraţia Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat, joi, pe Emmanuel Macron de susţinerea
terorismului, după ce preşedintele Franţei a denunţat intervenţia militară turcă în Siria.
Emmanuel Macron s-a întâlnit joi, la Paris, cu Jihane Ahmed, purtătorul de cuvânt al grupului
insurgent Forţele Democratice Siriene (FDS). Liderul Franţei a exprimat solidaritatea în
operaţiunile de combatere a reţelei teroriste Stat Islamic.
„Turcia şi-a pus aliaţii în faţa faptului împlinit prin intervenţia militară care a periclitat
acţiunile coaliţiei anti-Daech" (Stat Islamic), a declarat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului
Le Figaro.
În replică, Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, l-a acuzat pe Emmanuel Macron
de susţinerea terorismului. "Este deja vorba de susţinătorul unei organizaţii teroriste pe carre îl
primeşte constant la Palatul Elysée. Dacă spune că aliatul său este o organizaţie teroristă (...),
chiar nu mai este nimic de adăugat”, a afirmat Mevlut Cavusoglu.
Turcia a lansat pe 9 octombrie o ofensivă militară în nordul Siriei, vizând grupul insurgent
kurd Unităţile Populare de Apărare (YPG), afiliat organizaţiei Forţele Democratice Siriene.

25.11.2019 - Ambasadorul american la Berlin acuză Germania că a insultat

SUA

Recente declaraţii ale Berlinului cu referire la China sunt „o insultă la adresa Statelor
Unite”, a afirmat ambasadorul american în Germania, Richard Grenell, într-un comunicat care a
circulat intens luni, în contextul disensiunilor legate de autorizarea sau nu de către Germania a
gigantului chinez Huawei de a participa la construirea reţelei sale 5G, transmite dpa, citată
de Agerpres.
„Recentele afirmaţii ale unor oficiali germani de rang înalt potrivit cărora Statele Unite
sunt echivalentul Partidului Comunist Chinez sunt o insultă la adresa miilor de militari americani
care ajută la asigurarea securităţii Germaniei”, precum şi la adresa „milioanelor de americani
angajaţi faţă de o alianţă occidentală puternică”, a scris ambasadorul Richard Grenell.
Ministrul german ale economiei, Peter Altmaier, a făcut anterior, într-o emisiune de
televiziune, o comparaţie între SUA şi China, declarând că Berlinul nu a impus un boicot după
dezvăluirile despre spionarea de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA a
convorbirilor de telefonie mobilă din Germania.
„Statele Unite cer, la rândul lor, companiilor lor să transmită informaţii ce ar putea fi
folosite în lupta împotriva terorismului”, a adăugat Altmaier.
SUA se tem că Huawei va fi obligat să transmite date către guvernul de la Beijing.
Sâmbătă, la conferinţa sa anuală, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), principalul partid de
guvernământ, a stabilit că Germania nu vor exclude neapărat Huawei de la licitaţiile pentru
construirea reţelei 5G.
Membrii CDU au votat, cu o largă majoritate, că furnizorii vor fi consideraţi de încredere
doar dacă „îndeplinesc în mod demonstrabil o listă de condiţii de securitate clar definite”.
Delegaţii la conferinţă au convenit că această listă ar trebui să interzică posibilitatea
oricărei influenţe externe asupra infrastructurii 5G a Germaniei.
SUA au avertizat în mod ferm de mai multă vreme Berlinul în legătură cu autorizarea
Huawei de a participa la extinderea reţelei germane de telecomunicaţii.

24.11.2019 - Un spion chinez declanșează un scandal internațional uriaș

Autorităţile din China comandă asasinate în alte ţări şi îşi infiltrează spionii în diverse zone
ale lumii. Dezvăluirile au fost făcute chiar de un spion al Beijingului, care a fugit la Sydney
împreună cu familia și a acordat un interviu în presa din Australia.
Bărbatul, pe nume Wang „William” Liqiang, a fost implicat el însuşi în răpirea unor
persoane și a dat detalii despre metodele folosite de chinezi. De exemplu, spionii Beijingului s-ar
fi infiltrat printre protestatarii din Hong Kong şi ar fi încercat să influenţeze alegerile din Taiwan.
În timpul interogatoriilor, individul le-a oferit australienilor inclusiv numele şi gradul
unora dintre spionii respectivi.
El a cerut azil politic în Australia, fiindcă e sigur că va fi ucis, dacă s-ar întoarce în ţara
natală. E posibil ca acest lucru să nu-l salveze, crede un fost diplomat chinez, care spune că
spionul ar trebui trimis în Statele Unite, unde ar fi mai în siguranţă.

22.11.2019 - Spioni ruși s-ar fi implicat în referendumul pentru independenţă

din Catalonia

Autorităţile din Spania cred că spionii Rusiei s-au implicat în referendumul pentru
independenţă din Catalonia, de acum doi ani. În statul iberic a fost deschisă o anchetă care
vizează unitatea secretă implicată în otrăvirea fostului spion Serghei Skripal şi a unui comerciant
de arme din Bulgaria.
 Scopul ar fi fost destabilizarea Spaniei, iar în operaţiune ar fi fost implicat chiar unul dintre
agenţii care l-au otrăvit pe Skripal. Activităţile de spionaj nu ar fi fost coordonate cu liderii pro-
independenţă, spun surse din cadrul anchetei.
Până acum se credea că aceste operaţiuni ale unităţii de elită sunt izolate, numai că experţii
în securitate din Occident sunt convinşi că e vorba de fapt de o campanie coordonată de a
destabiliza Europa.

20.11.2019 - General american: "Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai

probabil viitorul teatru de conflict"

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane
Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost
comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR), subliniind că viitorul summit
NATO de la Londra ar trebui să acorde mai mult atenţie problemei legate de securitatea în
regiunea Mării Negre, deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu dispune de o prezenţă avansată
sporită (Enhanced Forward Presence, eFP) adaptată acestei zone, potrivit agenţiei de presă
ucrainene DSnews, citată de Agerpres.
În acest context, el a subliniat importanţa regiunii Mării Negre în protejarea flancurilor
estic şi sudic ale NATO. ' Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea
unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca
Marea Baltică', a afirmat Ben Hodges.
'Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict. În orice caz,
acesta este un spaţiu, unde noi (NATO) suntem în situaţie de rivalitate (cu Rusia). Ucraina are un
rol esenţial în zona Mării Negre, de fapt, tocmai din această cauză Rusia a anexat Crimeea pentru
că de acolo (din peninsulă) poate atinge 97% din coasta Mării Negre cu diverse tipuri de
armament', a explicat Ben Hodges într-un interviu acordat la începutul săptămânii agenţiei de
presă citate.
Potrivit acestuia, 'ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul
zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice, pot bloca accesul în Odesa', oraş-
port în sudul Ucrainei. În acelaşi timp, el a evocat provocările legate de podul peste strâmtoarea
Kerci, care leagă peninsula Crimeea de Rusia continentală, precum şi situaţia regiunilor
separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia
în urma conflictului de cinci zile cu Georgia în august 2008.
'Avem nevoie de o formulă DIME (Diplomatic, Information, Military, Economic) - o
combinaţie de componente diplomatice, informaţionale, militare şi economice pentru această
zonă. Alianţa trebuie să dezvolte o abordare multidimensională în regiunea Mării Negre pentru a-
şi proteja aliaţii, prietenii şi pentru a asigura libertatea de navigaţie', subliniază generalul
american în rezervă, în prezent expert militar.
Referitor la componenta militară, Ben Hodges consideră că este necesar să aibă loc mai
multe aplicaţii militare în regiune şi să fie îmbunătăţit schimbul de date operative între Ucraina,
România şi Georgia.
'Împreună, cele trei ţări vor avea o imagine mult mai bună despre ceea ce se întâmplă în
Marea Neagră, iar aceasta se poate face chiar şi în afara Alianţei. NATO trebuie să-şi crească în
mod semnificativ prezenţa navală în Marea Neagră', susţine generalul american, potrivit căruia
Convenţia de la Montreux (care stipulează că tonajul agregat al navelor de război al ţărilor
neriverane care intră în Marea Neagră nu poate depăşi 30.000 de tone pentru o perioadă de
maximum 21 de zile) nu ar fi o problemă, întrucât NATO nu s-a apropiat de pragul respectiv
vizând numărul de zile de staţionare în apele Mării Negre.
În privinţa aspectului economic, el a explicat de ce Europa Occidentală nu a luat în serios
regiunea Mării Negre, conform publicaţiei ucrainene Segodnia, care face un rezumat al
interviului acordat de fostul comandant USAREUR DSnews.
'Pentru că nu vede potenţial economic aici, mize mari. Da, există un soi de comerţ, dar
comerţul cu Balcanii, cu Georgia nu este atât de important. Regiunea are nevoie de dezvoltare,
este important de dezvoltat potenţialul ei economic pentru ca ţările occidentale să devină
"acţionari" ai securităţii regionale. În consecinţă, Europa va deveni mai interesată de securitatea
Georgiei şi a Ucrainei', a concluzionat Hodges.
Totodată, generalul în rezervă american consideră că Occidentul ar trebui să-şi amelioreze
relaţiile cu Turcia, 'să găsească un limbaj comun cu ea'. 'Avem nevoie de Turcia pentru a
descuraja nu numai Rusia în Marea Neagră, ci şi Iranul', a subliniat el, adăugând că Turcia este
'unghiul' care uneşte flancul estic al NATO cu cel sudic.
În acelaşi interviu, el s-a referit şi la provocările în materie de securitate pentru SUA. În
opinia sa, Rusia va fi un adversar al Statelor Unite pentru cel puţin 20 de ani, în timp ce China
pentru cel puţin 120 de ani.

18.11.2019 - Intervenție brutală a poliției împotriva studenților din Hong

Kong

Poliția din Hong Kong a descins în forță în campusul Universității Politehnice din oraș,
unde erau baricadați de o săptămână sute de studenți care demonstreză împotriva
autoritarismului. Înainte de intervenție, forțele de ordine blocaseră toate ieșirile și străzile din jur.
La rândul lor, ca să-i țină pe polițiști la distanță, tinerii dăduseră foc baricadelor. Mai mulți
studenți au fost arestați și cel puțin 10 au ajuns la spital, ca urmare a descinderii forțelor de
ordine. Poliția avertizase că este dispusă să folosească muniție de război, dacă protestatarii nu
încetează cu violența. Ieri, un militar a fost rănit de o săgeată trasă de unul din tinerii baricadați
în universitate.
Președintele Universității Politehnice din Hong Kong, profesorul Teng Jin-gung, a publicat
luni dimineață un videoclip în care anunță obținerea unei suspendări temporare a utilizării
violenței cu forțele de ordine și solicită protestatarilor „părăsirea campusului în pace”. La scurt
timp după publicarea acestuia poliția a lansat gaze lacrimogene împotriva celor care încercau să
părăsească clădirea instituției. Mediafax relatează că publicația chineză The Global Times a
catalogat participanții la protest ca fiind „teroriști” care au transformat zona Universității într-una
„de război”.
Protestatarii „au devenit complet isterici și au acționat ca teroriștii atacând poliția cu arme
letale, țintind rezidenți inocenți și transformând campusurile în terenuri de luptă”, a scris
publicația.

17.11.2019 – O măsura anunţată la Londra ar putea pune mari probleme

românilor care vor să emigreze în Regat

Conservatorii premierului britanic Boris Johnson au declarat că, din ianuarie 2021, vor
pune capăt tratamentului preferenţial pentru imigranţii proveniţi din Uniunea Europeană dacă vor
câştiga alegerile parlamentare de pe 12 decembrie, transmite duminică Reuters, citat de
Agerpres.
Nivelul imigraţiei şi îngrijorările legate de presiunea pusă de acesta asupra serviciilor
publice au fost un puternic factor motivaţional pentru votul în favoarea Brexit-ului la
referendumul din 2016.
Stabilind detaliile politicii lor în domeniul imigraţiei în perspectiva alegerilor din
decembrie, conservatorii au spus că, după Brexit, cetăţenii UE vor trebuie să aştepte în mod tipic
cinci ani înainte de a avea acces la plăţi sociale, comparativ cu trei luni în prezent. „Întrucât
ieşim din UE, avem o nouă oportunitate pentru echitate şi să facem astfel încât toţi cei care vin
aici să fie trataţi la fel. Vom face sistemul nostru de imigraţie egal”, a declarat Boris Johnson.
Conservatorii au mai spus că vor majora suprataxa internaţională plătită de imigranţi
pentru a avea acces la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) de la 400 lire sterline la 625 lire
sterline începând de anul viitor, şi o vor extinde la toţi lucrătorii străini, inclusiv la cei din UE
după ce libertatea de circulaţie va înceta în ianuarie 2021. Prin această măsură, Partidul
Conservator se aşteaptă că se vor strânge peste 500 milioane de lire anual.
Conservatorii mai prevăd şi că marea majoritate a celor care vor dori să vină să lucreze în
Marea Britanie vor avea nevoie de o ofertă de muncă, indiferent din ce parte a lumii sunt,
excepţie făcând oamenii de ştiinţă cu înaltă calificare şi persoanele care vor să înceapă o afacere.
Predecesorii lui Boris, David Cameron şi Theresa May, au fost criticaţi intens pentru că nu şi-au
respectat promisiunea de a reduce migraţia netă anuală la sub 100.000 de persoane. Potrivit
statisticii oficiale publicate în august, cifra a fost de peste două ori mai mare. Conservatorii au
promis că vor introduce după Brexit un sistem de imigraţie pe bază de puncte.
„Nu vom fixa o ţintă arbitrară”, a declarat ministrul de externe Dominic Raab la BBC TV,
întrebat cât de mult intenţionează partidul său să reducă imigraţia. „Ceea ce vom face este să ne
asigurăm că guvernul şi parlamentul au luat controlul asupra imigraţiei, aşa încât să obţinem
avantajele, beneficiile (...) şi să controlăm costurile şi presiunile”, a adăugat el.

13.11.2019 - Destituirea lui Donald Trump: Au început audierile publice în

Congres

Democraţii vor să desfăşoare ancheta privind destituirea preşedintelui Donald Trump "fără
ranchiună" şi "fără întârziere", a declarat miercuri congresmanul Adam Schiff, deschizând noua
fază, publică, a procedurii, informează Agerpres, care citează AFP.

Preşedintele republican Donald Trump "a invitat Ucraina să se amestece în alegerile

noastre? A comis el un abuz?", s-a întrebat Adam Schiff, membru al Camerei Reprezentanţilor
responsabil cu supervizarea anchetei. "Cazul este atât de simplu şi de teribil", a adăugat el.
Congresul SUA a început miercuri o serie de audieri publice istorice în cadrul anchetei în
vederea destituirii lui Donald Trump, pe care democraţii îl acuză de abuz de putere. Sub privirile
camerelor de filmat, Camera Reprezentanţilor a început interogarea lui William Taylor,
însărcinatul cu afaceri american la Kiev, şi a lui George Kent, înalt responsabil al
Departamentului de Stat specializat în Ucraina.
Cei doi diplomaţi au povestit deja în spatele uşilor închise eforturile desfăşurate de
apropiaţi ai preşedintelui republican pentru a forţa Ucraina să îl ancheteze pe Joe Biden, bine
plasat pentru a deveni candidatul democrat la alegerile prezidenţiale din 2020. Tot în deschiderea
audierilor, un congresman republican a spus că ancheta este "o campanie de calomnii orchestrată
cu meticulozitate în media".
Ancheta se înscrie "într-o operaţiune desfăşurată de trei ani de democraţi, de media corupte
şi de birocraţi partizani care vor să anuleze rezultate alegerilor din 2016", a afirmat Devin Nunes,
în numele republicanilor din comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor.

11.11.2019 - Merkel s-a înțeles cu Putin în privința Ucrainei. Anunțul făcut de

Kremlin

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit luni că
Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, a
anunţat Kremlinul, potrivit agenţiei Reuters, citate de Agerpres.
Anunţul vine după o convorbire telefonice avută de cei doi lideri. Preşedinţia rusă nu a
oferit deocamdată mai multe detalii despre discuţia dintre Merkel şi Putin asupra viitorului
regiunii Donbas. Însă o înţelegere cu privire la statutul acesteia ar putea fi un pas înainte pentru
stabilirea unui nou summit cvadripartit în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi
Rusia) care să pună capăt celor cinci ani de conflict armat în estul separatist al Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord
cu acordarea unui statut special pentru Donbas şi cu desfăşurarea de alegeri în această regiune,
declaraţie urmată de manifestaţii împotriva sa cu acuzaţii că cedează presiunii Moscovei.
Zelenski a nuanţat apoi, afirmând că alegerile nu se pot desfăşura sub ameninţarea armelor şi că
trebuie să se desfăşoare conform legislaţiei ucrainene.
Kremlinul a mai transmis luni că Merkel şi Putin au discutat despre pregătirea unui summit
în formatul Normandia, fără să menţioneze dacă a fost propusă o dată. La rândul său, un purtător
de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că pregătirea unui asemenea summit a fost în
centrul convorbirii Merkel-Putin, cei doi mai discutând de asemenea despre tranzitul gazelor prin
Ucraina şi despre situaţia din Libia şi Siria.

9.11.2019 - Moartea unui student a dus la noi proteste în Hong Kong. Polițiștii
le-au reprimat cu gaze lacrimogene

Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea care se adunase
să protesteze în Hong Kong în urma morții unui student în vârstă de 22, rănit în timpul unor
manifestații anterioare și care a decedat vineri, relatează Reuters, citată de Mediafax.

Mai mulți protestatari și polițiști au fost răniți în trecut în timpul demonstrațiilor, însă
niciun deces nu a fost legat în mod direct de proteste până acum. Moartea studentului a provocat
organizarea unor noi manifestații, deoarece mulți studenți consideră că acesta încerca să fugă de
poliție atunci când a fost rănit.
Protestele în Hong Kong, care deseori au fost marcate de incidente violente între
demonstranți și forțele de ordine, au izbucnit în urmă cu cinci luni, ca reacţie la controversatul
proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală. În urma protestelor masive,
proiectul a fost retras.
Manifestanţii contestă politicile Guvernului local pro-Beijing, condus de Carrie Lam.
8.11.2019 – Merkel îl contrazice pe Macron în privința NATO: A folosit
„cuvinte drastice”

Președintele francez Emmanuel Macron a folosit „cuvinte drastice” atunci când a descris
Alianţa Nord-Atlantică, a declarat joi cancelarul german Angela Merkel, adăugând că nu este de
acord cu viziunea acestuia, relatează site-ul postului Deutsche Welle, citat de Mediafax.
„NATO rămâne piatra de temelie a securității noastre”, a declarat Angela Merkel, în timp
ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Germania reprezintă „epicentrul
alianței”.
Emmanuel Macron a declarat joi că țările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite în
materie de apărare, astfel că Alianţa Nord-Atlantică este în „moarte cerebrală”.

7.11.2019 - Macron: Europa nu se mai poate baza pe SUA, NATO este în

moarte cerebrală

Ţările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite în materie de apărare, astfel că Alianţa
Nord-Atlantică este în „moarte cerebrală”, afirmă, într-un interviu acordat publicaţiei The
Economist, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Ţările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite în materie de apărare, astfel că Alianţa
Nord-Atlantică este în „moarte cerebrală”, afirmă, într-un interviu acordat publicaţiei The
Economist, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. „Ceea ce experimentăm în prezent este
moartea cerebrală a NATO”, a declarat Emmanuel Macron în interviul acordat revistei The
Economist.
Europa este „pe marginea unei prăpastii” şi trebuie să înceapă să gândească strategic ca
putere geopolitică; „altfel, riscăm să nu mai avem controlul asupra propriului destin”, a precizat
preşedintele Franţei. Liderul de la Paris a atras atenţia că „Europa trebuie să se trezească”.
Întrebat dacă mai crede în eficienţa Articolului 5 al Tratatului NATO, referitor la apărarea
colectivă, Emmanuel Macron a răspuns: „Nu ştiu. Oare ce va însemna în viitor Articolul 5?”
Preşedintele SUA, Donald Trump, a criticat frecvent contribuţiile financiare insuficiente
ale ţărilor europene la apărarea comună în cadrul NATO. Franţa şi Germania pledează pentru
mecanisme europene de apărare, un plan criticat de Statele Unite şi Marea Britanie.

6.11.2019 - Noi măsuri privind migraţia în Franţa: cote pentru profesionişti,

locuri pentru studenţi, restricţii pentru refugiaţi

Premierul francez Edouard Philippe a anunţat miercuri 20 de măsuri noi privind migraţia.
Printre altele, se stabilesc cote pentru primirea profesioniştilor, se oferă mai multe locuri pentru
studenţii străini şi se desfiinţează tabere ilegale de refugiaţi.
„Vrem să redobândim controlul asupra politicii noastre pentru imigraţie. Asta înseamnă că
atunci când spunem da, înseamnă într-adevăr da, iar când spunem nu, înseamnă într-adevăr nu”,
a declarat prim-ministrul, citat de Agerpres.
Dintre măsurile anunţate, Reuters remarcă stabilirea unor cote pentru imigraţia
profesioniştilor. „Dorinţa noastră este să alegem cum îi primim: stabilim obiective sau cote
cantitative - îmi convin ambele expresii - pentru imigraţia profesioniştilor”, a arătat Philippe.
Până în 2027, Franţa intenţionează să atragă 500.000 de studenţi străini „pentru a-şi accentua
influenţa internaţională”.
„Obiectivul nostru este să dublăm numărul de studenţi. Ţara noastră riscă în prezent să
rămână în urmă în privinţa atractivităţii internaţionale”, a explicat premierul. Potrivit aceluiaşi
document, Franţa este pe locul al cincilea în lume ca ţară gazdă pentru studenţi străini, în timp ce
alte puteri, cum ar fi China, aplică strategii pentru a atrage mai mulţi tineri la studii.
În prezent, conform unor documente bugetare pentru 2020, în Franţa studiază aproximativ
325.000 de străini, iar creşterea numărului acestora este prevăzută şi în strategia "Bun venit în
Franţa", lansată în 2018. Guvernul de la Paris va desfiinţa anumite tabere de corturi ale
migranţilor şi va interzice accesul azilanţilor nou-sosiţi la asistenţa medicală, cu excepţia
urgenţelor. Reuters apreciază că restricţiile se fac la presiunea extremei drepte şi în perspectiva
candidaturii preşedintelui Emmanuel Macron pentru un nou mandat, în 2022.
Sondajele de opinie arată că şeful statului are o concurentă serioasă - lidera extremei
drepte, Marine Le Pen, care l-a acuzat de toleranţă excesivă faţă de imigraţie. Administraţia de
centru a lui Macron a rezistat până acum presiunilor, însă noile măsuri sunt similare celor din
Italia, Regatul Unit, Suedia sau alte ţări care au adoptat atitudini mai dure.„Franţa este deschisă,
dar nu este naivă”, a avertizat Philippe, care consideră că a găsit „echilibrul corect” prin care să
le dea asigurări cetăţenilor francezi, fără a ceda în faţa populismului.

6.11.2019 - Proteste Hong Kong. Un parlamentar pro-Beijing a fost înjunghiat

Un parlamentar din Hong Kong, Junius Ho, susținător al politicilor Beijingului, a fost
înjunghiat de un protestatar care pretindea că este fanul oficialului, relatează site-ul postului
BBC, citat de MEDIAFAX. Bărbatul care l-a atacat pe Junius Ho s-a apropiat de oficial
oferindu-i flori și cerându-i să facă o fotografie cu el, timp în care l-a înjunghiat cu un cuțit.
Parlamentarul, rănit, împreună cu alți martori, l-au imobilizat pe atacator imediat după incident.
Accidentul este ultimul dintr-o serie de atacuri împotriva persoanelor care susțin oricare
dintre părțile crizei din Hong Kong. Protestatarii pro-democrație, l-au acuzat în luna iulie pe
Junius Ho de organizarea de atacuri împotriva civililor în stația locală Yuen Long.
Ulterior, oficialul din Hong Kong a transmis că atacatorii, din iulie, își „apără casa și
oamenii lor”, dar a negat vreo implicare în incident. Acesta a fost văzut dând mâna cu atacatorii
din stația Yuen Long.
Protestele în Hong Kong, care deseori au fost marcate de incidente violente între
demonstranți și forțele de ordine, au izbucnit în urmă cu cinci luni, ca reacţie la controversatul
proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală. Manifestanţii contestă
politicile Guvernului local pro-Beijing, condus de Carrie Lam.

5.11.2019 – Turcia anunță că a arestat-o pe sora lui Abu Bakr al-

Baghdadi
Turcia a capturat-o luni în oraşul Azaz, din nordul Siriei, pe sora liderului grupării Statul
Islamic Abu Bakr al-Baghdadi, a declarat pentru Reuters un oficial turc de rang înalt, precizând
că împreună cu ea au mai fost arestaţi soţul şi nora ei. Fratele ei, Abu Bakr al-Baghdadi, a murit
săptămâna trecută în urma unei operațiuni speciale a SUA efectuate în nord-vestul Siriei.
Rasmiya Awad, în vârstă de 65 de ani, a fost reţinută în urma unui raid în apropiere de Azaz, a
spus oficialul turc, referindu-se la un oraş sirian controlat de turci în apropierea frontierei. Când a
fost arestată, femeia era însoţită de cinci copii, relatează Agerpres.
 „Sperăm să adunăm informaţii preţioase de la sora lui Baghdadi despre resorturile interne
ale ISIS”, a declarat oficialul citat. Reuters precizează totuşi că nu a putut verifica din alte surse
dacă persoana reţinută de forţele turce este chiar sora lui Abu Bakr al-Baghdadi.
Abu Bakr al-Baghdadi s-a aruncat în aer luna trecută după ce a fost încolţit de forţele
speciale americane într-un tunel dintr-o locuinţă din nord-vestul Siriei.
Gruparea Stat Islamic a confirmat joi, într-o înregistrare audio postată online, că bărbatul
ucis este Baghdadi şi a jurat răzbunare împotriva SUA. De asemenea, gruparea jihadistă a
anunţat că succesorul fostului lider este Abu Ibrahim al-Hashemi al-Quraishi. Liderii lumii au
salutat moartea lui Abu Bakr al-Baghdadi, dar experţii în securitate avertizează că gruparea
rămâne o ameninţare de securitate în Siria şi dincolo de hotarele acestei ţări.

1.11.2019 - Țara care a câștigat surprinzător de mult de pe urma războiului

comercial dintre Statele Unite și China

Când doi intră într-un conflict comercial, cel care stă pe margine câștigă. O singură țară a
câștigat din războiul comercial, și nu e nici China, nici America. Vietnamul a marcat puncte în
disputa dintre cei doi uriași, fiind singura economie care acumulează victorii reale în războiul
comercial. Țara trebuie să se asigure acum că va rămâne în prima linie și că nu va pierde la fel de
repede precum a câștigat. Mai ales că este deja în vizorul lui Donald Trump. Pentru că acesta
este marele risc - să se întoarcă împotriva sa.
Vietnamul se așteaptă la o creștere solidă în acest an, ascensiunea economică venind pe
fondul conflictului comercial dintre Statele Unite și China. Oficialii vietnamezi au prezis că
economia țării ar putea crește cu până la 6,8%. Avansul industriei maufacturiere și accelerarea
exporturilor sunt responsabile pentru aceste estimări. Ambele sectoare au cunoscut o creștere
spectaculoasă în ultimul an, pe măsură ce un număr mare de companii și-au mutat producția din
China în Vietnam de teama consecințelor războiului comercial. Țara a primit aproape 36 de
miliarde de dolari investiții străine anul trecut, în timp ce firmele chineze citează tot mai mult
războiul comercial drept o motivație de a se muta spre sud, atrase şi de forţa de muncă mult mai
ieftină.
Pe termen lung, această schimbare a producției pentru export va fi un factor important
pentru economia Vietnamului, spun specialiștii, pentru că va crea locuri de muncă, va aduce
tehnologie și know-how și va stimula investițiile în infrastructură, lăsând Vietnamului un câștig
net, pe termen lung.

OCTOMBRIE 2019

1.10.2019 - Donald Trump, presiuni asupra premierului Australiei pentru a obține

informații privind ancheta lui Mueller

Președintele american Donald Trump a pus presiune pe premierul australian să îl ajute pe

procurorului general William Barr să strângă informații într-o investigație privind ancheta lui
Robert Mueller, au informat doi oficiali citați de publicația New York Times. Continuă să se
încingă lucrurile la Washington. Presiunile pe care Donald Trump le-ar fi făcut asupra
omologului său din Ucraina pentru a-l ajuta să doboare un rival politic nu ar fi un caz singular. S-
ar fi folosit și cu alte ocazii de canalele diplomatice de cel mai înalt nivel pentru a obține
avantaje personale. Potrivit unor informații obținute de cotidianul The New York Times, el ar fi
făcut presiuni și asupra premierului Australiei, Scott Morrison, să-l ajute să discrediteze ancheta
privind amestecul Rusiei în alegerile americane din 2016.
Asta în contextul în care suspiciunile privind posibila legătură a rușilor cu campania lui
Donald Trump au pornit de la o informație furnizată de autoritățile australiene.
Într-o convorbire telefonică recentă, liderul de la Casa Albă i-ar fi cerut șefului guvernului
australian să strângă informații pentru o evaluare a Departamentului Justiției privind activitatea
serviciilor americane, au dezvăluit doi oficiali. Și în acest caz, Casa Albă a luat decizia
neobișnuită de a restricționa accesul la stenograma conversației la un grup restrâns de consilieri.

2.10.2019 - Trump ar fi sugerat măsuri extreme pentru graniţa cu Mexicul: Imigranți

împușcați în picioare, zid electrificat și șanț cu aligatori

Donald Trump a sugerat o serie de măsuri extreme pentru a descuraja imigranţii care
încearcă să pătrundă pe teritoriul SUA, inclusiv construirea unui zid electrificat, cu un şanţ cu
aligatori sau şerpi, la frontiera cu Mexicul, afirmă autorii unei cărţi publicate de jurnalişti de la
The New York Times, potrivit MEDIAFAX.
Cartea, intitulată "Border Wars: Inside Trump's Assault on Immigration" (Războaie de
Frontieră: În interiorul asaltului lui Trump împotriva imigraţiei), scrisă reporterii Michael Shear
şi Julie Davis, are la bază declaraţii făcute de mai mulţi oficiali anonimi, şi a fost publicată de
publicaţia The New York Times.
Potrivit unui fragment din lucrare, preşedintele a sugerat, în discuţii private cu consilierii
săi, că militarii americani ar trebui să împuşte imigranţii în picioare pentru a îi încetini, însă
consilierii i-au spus că acest lucru ar fi ilegal. Anterior, Trump a sugerat în afirmaţii publice că
militarii americani ar trebui să împuşte imigranţii care aruncă cu pietre. Potrivit autorilor, Trump
a sugerat şi alte măsuri extreme.
„În privat, preşedintele a discutat deseori despre fortificarea zidului de la frontieră cu un
şanţ umplut cu apă, populat cu şerpi sau aligatori", se arată într-un fragment. „Voia un zid
electrificat, cu ţepe în vârf, care să poată pătrunde în carne", au adăugat autorii. Combaterea
imigraţiei ilegale este o prioritate a Administraţiei Donald Trump, iar construirea unui zid la
frontiera cu Mexicul a fost una dintre promisiunile cele mai frecvente din timpul campaniei lui
Trump în 2016.

4.10.2019 - Donald Trump aprobă oficial eliminarea vizelor de călătorie pentru polonezi

Preşedintele american Donald Trump a anunțat vineri că şi-a dat oficial acordul pentru
intrarea Poloniei în Programul Visa Waiver al SUA, relatează Reuters, citată de Agerpres. Luna
trecută, Trump a anunţat că va acorda Poloniei acces la Programul Visa Waiver al
Departamentului de Stat, care le permite cetăţenilor din ţările participante să călătorească în SUA
în scopuri turistice sau de afaceri până la 90 de zile fără viză.
Polonia încearcă de mult timp să intre în Programul Visa Waiver. Trump a promis de
asemenea că va transfera 1.000 de militari americani în Polonia, iar guvernul polonez ar urma să
asigure finanţarea pentru construirea facilităţilor pentru ei.
 Circa 10 milioane de polonezi trăiesc în SUA, reprezentând una dintre cele mai importante
minorităţi etnice din această ţară, notează Reuters. Și România încearcă să intre în programul
Visa Waiver.

9.10.2019 - Oficial turc: Forțele armate ale Turciei vor trece în curând granița în Siria

Forțele armate ale Turciei, împreună cu Armata Siriană Liberă, vor trece în curând granița
în Siria, a declarat vineri directorul de comunicații al președintelui Tayyp Erdogan, relatează
site-ul agenției Reuters.
Forțele armate turce așteaptă să treacă granița cu Siria încă de la decizia președintelui
american Donald Trump privind retragerea trupelor americane din regiune. Administraţia SUA a
decis retragerea trupelor din nordul Siriei în contextul ofensivei militare a Turciei împotriva
grupurilor insurgente kurde.
Organizaţia insurgentă kurdă Forţele Democratice Siriene (SDF) a acuzat Statele Unite de
renegarea unui aliat, avertizând că decizia va avea un "impact negativ major" asupra
operaţiunilor comune contra reţelei teroriste Stat Islamic.

9.10.2019 - Decizie istorică în Iran: femeile au voie să intre pe stadioane, să vadă meciuri de
fotbal

Femeile din Iran vor avea din nou acces pe stadioanele de fotbal din țară, după ce FIFA a
amenințat cu suspendarea federația iraniană de fotbal, informează The Guardian.
Decizia pune capăt unei interdicții de 40 de ani, impuse de clericii musulmani, pe motiv că
femeile ar trebui „protejate” de atmosfera încărcată de prea multă „masculinitate”, de pe
stadioanele de fotbal. FIFA a cerut luna trecută federației iraniene de fotbal să permită accesul
femeilor pe stadioane, fără niciun fel de restricții.
Solicitarea a venit după ce o suporteră și-a dat foc de teama că va fi închisă pentru delictul
de a se fi deghizat în bărbat pentru a putea avea acces pe un stadion, la un meci de fotbal. Femeia
nu a mai putut fi salvată.
3.500 de femei și-au putut lua deja bilete pentru meciul dintre Iranu și Cambodgia, partidă
care contează pentru calificarea la campionatul mondial de fotbal din Qatar, 2022. Meciul se va
juca joi, la Teheran. Stadionul are o capacitate de 100 de mii de locuri, iar primele bilete puse la
vânzare s-au vândut în mai puțin de o oră.
„Nu-mi vine să cred că voi fi acolo”, a declarat o jurnalistă sportivă, pentru BBC. „Ani de
zile am acoperit știrile din fotbal, dar am urmărit toate meciurile la televizor. Acum, pot vedeea
pe viu ce se întâmplă pe stadion”, a spus jurnalista.
Deși nu era prevăzută, strict, în vreo lege, interdicția femeilor de a fi prezente pe
stadioanele de fotbal a fost strict implementată, după revoluția islamică din 1979. De atunci, au
existat doar câteva, cazuri extrem, de rare în care grupuri restrânse de femei au fost lăsate să intre
pe stadion la câte un meci important ale naționalei de fotbal.

9.10.2019 - Imprevizibilitatea SUA în era Trump. Preşedintele american mai scoate ţara
dintr-un important tratat internaţional
 Administraţia Trump ar urma să anunţe că scoate SUA din tratatul „Open Skies”, tratatul
care stabilește un regim de zbouri fără armament peste teritoriile a 34 de state, pentru a se
promova deschiderea și transparența forțelor și activității militare, relatează CNN.
Decizia de a părăsi tratatul (din care Statele Unite fac parte din 1992), ar putea afecta
capacitatea armatei americane de a efectua verificări ale spaţiului aerian rusesc şi ale spaţiilor
aeriene ale celorlalte ţări. Tratatul a fost semnat pentru a promova controlul armamentului şi
pentru a reduce tensiunile legate de înarmare între state prin transparentizarea forţelor şi
activităţii lor militare.
Conform Departamentului de Stat, tratatul a fost gândit „pentru a îmbunătăţi înţelegerea
mutuală între participanţi şi a le oferi, indiferent de mărime, un rol direct în acumularea de
informaţii legate de forţele lor militare şi de activităţile care au legătură cu acestea”.
„Open Skies” e unul dintre nenumăratele tratate şi angajamente pe care Trump le încalcă
sau părăseşte de când a venit în funcţie. În trecut, SUA condusă de Trump s-a retras din Tratatul
Forţelor Nucleare pe care îl semnase cu Rusia, încheind unul dintre cele mai importante acorduri
privind oprirea proliferării armamentului nuclear de la finalul Războiul Rece până astăzi.
Anterior, Trump a părăsit Acordul Climatic de la Paris şi a renunţat la un tratat semnat de
predecesorul său care asigura denuclearizarea Iranului. Cel mai recent, Trump şi-a trădat aliaţii
kurzi din Orientul Mijlociu, permiţând Turciei să înceapă o ofensivă împotriva lor, despre care
mulţi analişti spun că va duce la epurare etnică în regiune.

9.10.2019 - Aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Marea

Britanie după Brexit

Aproape două milioane de cetăţeni europeni au cerut să rămână în Marea Britanie după
Brexit, dintre care o jumătate de milion doar în luna septembrie, odată cu apropierea datei
prevăzute pentru retragerea acestei ţări din Uniunea Europeană, indică statisticile publicate
miercuri de guvernul britanic, transmite AFP. Cei mai numeroşi solicitanţi sunt polonezii,
românii şi italienii.
La sfârşitul lui septembrie, numărul total de cereri primite era de peste 1,8 milioane
(1.860.200), dintre care 520.600 în septembrie, potrivit Agerpres. Acest lucru arată o "nelinişte",
după părerea lui Nicholas Hatton, fondatorul Asociaţiei The3Million, pentru apărarea intereselor
cetăţenilor europeni în Marea Britanie. Potrivit acestuia, guvernul britanic a provocat "foarte
mare teamă" cu "riscul unui no-deal", a consemnat AFP.
Premierul Boris Johnson insistă că ţara sa va ieşi din UE la 31 octombrie, cu sau fără un
acord, şi se declară pregătit pentru un "no-deal", în pofida potenţialelor consecinţe economice şi
sociale. În total, peste 1,5 milioane de solicitări au fost acceptate, mai arată statisticile oficiale,
61% dintre solicitanţi obţinând statutul de "rezident permanent" ("settled status"), acordat acelor
persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va
permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după
Brexit.
Alţi 38% dintre solicitanţi au obţinut statutul de "pre-settled", atribuit celor care sunt de
mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în
Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.
Românii sunt printre cei mai numeroși solicitanți
Cei mai numeroşi solicitanţi sunt polonezii (347.300), românii (280.600) şi italienii
(200.700), notează AFP şi Press Association. "Cetăţenii europeni sunt prietenii noştri, familia
noastră, vecinii noştri şi vrem să rămână aici", a reacţionat într-un comunicat secretarul de stat
din Ministerul de interne Brandon Lewis, calificând drept "fantastic" numărul candidaturilor.
Cetăţenii UE au termen până la 31 decembrie 2002 să depună dosarele, în cazul unui
"Brexit dur", sau până la 30 iunie 2021 în cazul în care se ajunge la un acord de "divorţ" între
Londra şi Bruxelles, potrivit site-ului de internet al guvernului britanic.
Nicholas Hatton a menţionat pe de altă parte pentru France Presse că guvernul britanic
"refuză în continuare să explice ce se va întâmpla cu cei care nu depun cereri (de obţinere a
statutului de rezident) înaintea datei limită". "Vom avea oare sute de mii de cetăţeni clandestini,
la 1 ianuarie 2021?", s-a întrebat acesta, punând accentul pe situaţia persoanelor în vârstă.
"Unii nu ştiu că trebuie să depună aceste cereri sau sunt internaţi în cămine ori sunt
bolnavi, iar acest lucru poate avea un impact în ce priveşte asistenţa de care vor mai putea
beneficia după Brexit", a subliniat Hatton.

9.10.2019 - Donald Trump: Intervenţia în Orientul Mijlociu a fost "cea mai proastă decizie
din istoria SUA"

Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că intervenţia în Orientul Mijlociu

a fost "cea mai proastă decizie din istoria SUA", la trei zile după ce a anunţat retragerea trupelor
americane din sectoare apropiate de frontiera turcă din nordul Siriei, informează Agerpres, care
citează AFP.
Anunţul surpriză de duminică al lui Trump a părut să dea undă verde unei operaţiuni
militare turce împotriva forţelor kurde, aliatele Washingtonului în lupta antijihadistă, operaţiune
a cărei lansare a şi fost anunţată miercuri după amiază de preşedintele turc Recep Tayyip
Erdogan. "SUA nu ar fi trebuit să meargă niciodată în Orientul Mijlociu. Războaiele stupide fără
sfârşit sunt terminate pentru noi!", a insistat miercuri Trump în mesajele sale cotidiene pe
Twitter. "Îi vom aduce acasă încet şi sigur pe formidabilii noştri soldaţi şi militari", a mai
transmis Trump, potrivit căruia conflictele din Orientul Mijlociu au costat SUA circa "8000 de
miliarde de dolari" şi mii de vieţi. "Am plecat la război din cauza unei presupuneri false şi care
acum s-a dovedit a fi ca atare: armele de distrugere în masă. Nu era niciuna!", a menţionat liderul
de la Casa Albă, referindu-se la intervenţia americană din Irak din 2003.
13.10.2019 - The New York Times a obținut dovezi că Rusia a bombardat în mod repetat
spitale din Siria

The New York Times a obținut mii de înregistrări ale forțelor aeriene ruse care, coroborate
cu alte dovezi, arată pentru prima dată că Rusia a bombardat în mod repetat spitale din Siria.
Jurnaliștii au făcut o investigație și au reconstituit o zi de lovituri aeriene folosind probe
video, jurnale de zbor, relatări ale martorilor oculari, postări social media, dar mai ales mii de
comunicații radio - niciodată date publicității până acum - din rândul forțelor aeriene ruse.
Jurnaliștii și-au petrecut săptămâni întregi încercând să le descifreze limbajul codificat.
Bombardamentele pe care le-au documentat jurnaliștii americani au avut loc în 5 și 6 mai
anul acesta. Patru spitale au fost bombardate în numai 12 ore, iar piloții ruși nu sunt străini de
aceste acțiuni, arată ancheta jurnaliștilor.
Rusia a fost acuzată însă în repetate rânduri că atacă sistematic spitalele și clinicile din
zonele aflate sub controlul rebelilor ca parte a strategiei sale de a asigura victoria președintelui
Bashar al-Assad în războiul care durează deja de opt ani. Organizația Medici pentru Drepturile
Omului, care monitorizează atacurile asupra personalului medical din Siria, a înregistrat cel puțin
583 de astfel de atacuri începând din 2011. Dintre acestea, 266 s-au petrecut din septembrie
2015, de când Rusia a intervenit în Siria. În jur 900 de cadre medicale au murit în cei opt ani de
război.

16.10.2019 - Kovesi a devenit oficial procuror șef european

Dacian Cioloș, președintele PLUS și al grupului Renew Europe, a anunțat miercuri după-
amiază că a fost făcut ultimul pas formal pentru validarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de
procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Fostul premier a felicitat-o cu această ocazie pe
fosta șefă a DNA. Informația a fost publicată ulterior și pe site-ul Parlamentului European:
„Doamna Kovesi își poate începe mandatul de 7 ani”. Dacian Cioloș a participat miercuri la
Conferința Președinților din Parlamentul European, în cadrul căreia a fost făcut ultimul pas
formal pentru validarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Parchetului
European (EPPO), transmite PLUS într-un comunicat de presă.
„Am hotărât împreună cu președintele parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri
politice să validăm numirea doamnei Kovesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul
a convenit să o susțină. Este un moment important și simbolic pentru România că lupta împotriva
fraudei și corupției care aduc atingere fondurilor publice ale Uniunii Europene va fi condusă de o
româncă pentru următorii șapte ani. Felicitări, Laura Codruța Kovesi! Ai șansa de a construi de
la zero Parchetul European (EPPO) și sunt sigur că o vei face cu competență și cu
responsabilitate”, a spus Dacian Cioloș.
Parchetul European trebuie să fie înființat și operațional până în noiembrie 2020.
„În acest sens, era o urgență numirea procurorului-șef european. Fiind prima persoană care
ocupă această funcție, Laura Codruța Kövesi va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO, iar
atribuțiile sale în cei șapte ani de mandat vor consta în special în construirea structurii
administrative și operaționale a Parchetului și stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile
judiciare naționale. Parchetul European va fi un organism independent al Uniunii Europene,
responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor
împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, precizează sursa citată.

Ce rol va avea Parchetul European

Biroul Procurorului Public European (EPPO) va fi o instituţie independentă însărcinată cu
investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului
UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de
terorism. Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European. Cele
cinci state care nu participă încă - Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca - se vor putea
alătura în orice moment.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un
colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente
desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
Prioritatea Consiliului este ca EPPO să fie operaţional în noiembrie 2020. Laura Codruţa
Kovesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va
consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de
bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
19.10.2019 - Trump înăspreşte din nou sancţiunile impuse Cubei, ţintind un sector
economic crucial al ţării

SUA au înăsprit vineri regimul de sancţiuni impus Cubei, ţintind sectorul vital al
turismului, prin restrângerea posibilităţii companiilor cubaneze de a închiria avioane americane,
informează AFP, citat de Agerpres.
Departamentul american al Comerţului a anunţat că va revoca licenţele companiilor
americane care închiriază avioane companiilor aeriene cubaneze şi că, pe viitor, toate solicitările
de acest tip vor fi refuzate. Anunţul ar putea avea drept consecinţă îngreunarea capacităţii Cubei
de a răspunde corespunzător solicitărilor în creştere, ca urmare a dezvoltării rapide a sectorului
său turistic, sursă cheie generatoare de venituri.
Washingtonul, care din 1962 aplică regimului de la Havana un embargou economic,
recurge la toate metodele pentru a forţa Cuba să retragă sprijinul politic acordat preşedintelui
venezuelean Nicolas Maduro, pe care SUA doresc să îl înlăture de la putere.
„Această acţiune a Departamentului pentru Comerţ trimite un nou mesaj foarte clar
regimului cubanez, acela că trebuie să înceteze imediat comportamentul său distructiv în plan
intern şi în străinătate”, se arată într-un comunicat al ministrului american pentru comerţ Wilbur
Ross.
Numărul avioanelor care vor fi afectate de această decizie nu este cunoscut deocamdată.
Anunţul SUA extinde, de asemenea, restricţiile privind importurile din Cuba şi produsele
americane ce pot fi vândute pe piaţa cubaneză.
Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a denunţat pe Twitter aceste „acte suplimentare
de blocare economică, reprezentative pentru o politică moralmente defectuoasă, izolată pe plan
internaţional şi promovată de un guvern corupt”. În luna iunie, preşedintele Donald Trump care,
de la sosirea la Casa Albă, a înăsprit sancţiunile impuse Cubei, a anunţat interdicţia vaselor de
croazieră americane de a mai face escală în porturile cubaneze.

19.10.2019 - Proteste la Londra. Mii de britanici cer referendum pentru Brexit

Mii de oameni s-au adunat, sâmbătă, în centrul Londrei pentru a cere un nou referendum
pentru Brexit, în condiţiile în care acord renegociat de prim-ministrul Boris Johnson va fi supus
votului în Parlament în următoarele ore, relatează BBC.
Organizatorii campaniei „Votul Poporului” spun că îşi doresc să vadă dacă cetăţenii din
Regat îşi doresc cu adevărat să părăsească Uniunea Europeană cu termenii stabiliţi de Boris
Johnson.
Protestatarii se vor îndrepta spre Westminster în timpul în care parlamentarii dezbat noul
acord negociat de Boris Johnson. Marşul, care a început la mijlocul zilei, se va desfăşura din
Park Lane până în apropierea Parlamentului.
Ali Lothian, în vârstă de 60 de ani şi Mettje Hunneman, în vârstă de 49 de ani, au venit din
Dundee şi Edinburgh, din Scoţia, călătorind peste noapte pentru a participa la protest. Ali le-a
spus jurnaliştilor de la BBC că simte că aceasta este singura şansă să arate cât de mult crede că
este nevoie de un nou referendum.
 Până sâmbătă, peste 500 000 de lire sterline au fost donate pentru a sprijini protestul, acesta
primind şi sprijin interpartinic.
Organizatorii campaniei cer participanţilor să semneze o scrisoare adresată lui Boris
Johnson, liderilor europeni, parlamentarilor şi europarlamentarilor prin care le cer să permită o
nouă şansă de a verifica dacă „încă ne mai dorim să continuăm cu Brexitul”.

19.10.2019 - Înfrângere pentru Boris Johnson în Parlamentul britanic. Parlamentarii au

votat pentru amânarea Brexitului

Boris Johnson a suferit o nouă înfrângere, sâmbătă, în Parlamentul de la Londra.

Legislativul a votat un amendament care îl obligă pe prim-ministrul Marii Britanii să solicite o
nouă amânare a Brexitului la Bruxelles. Boris Johnson a anunțat deja că nu se va conforma și va
încerca să obțină votul pe acord săptămâna viitoare, relatează CNN.
Britanicii vor o nouă amânare a Brexitului, după ce parlamentarii au votat un amendament
în acest sens. Ca urmare, votul pentru noul acord pentru Brexit a fost amânat până marțea
viitoare. Imediat după anunțarea rezultatului, Boris Johnson a declarat că nu va cere o nouă
amânare a Brexitului. Noile evoluții nu fac decât să sporească incertitudinea în ce privește
viitorul Marii Britanii. Chiar dacă Boris Johnson ar putea fi obligat prin lege să solicite o a doua
amânare a divorțului de Uniunea Europeană, mai mulți lideri europeni, printre care și
președintele Franței, au respins categoric acest scenariu.
În fața Parlamentului, zeci de mii de britanici cereau, sâmbătă, în stradă, rămânerea în
Uniunea Europeană și solicită ca acordul pentru Brexit să fie supus unui nou vot popular.
Deputatul independent Oliver Letwin şi colegul laburist Hilary Benn au introdus un
amendament care prevede ca decizia finală a Camerei Comunelor privind Acordul Brexit să fie
luată abia după adoptarea legislaţiei definitive prevăzută de acest tratat. Preşedintele Camerei
Comunelor, John Bercow, a admis sâmbătă dimineaţă dezbaterea amendamentului.
Amendamentaul a fost adoptat, în pofida opoziției ferme a prim-ministrului, ceea ce înseamnă că
Guvernul britanic va fi obligat legal să solicite din nou Uniunii Europene amânarea Brexitului.
Reacția lui Boris Johnson. Prin urmare, premierul conservator Boris Johnson ar trebui să
ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie. Într-o primă
reacţie după adoptarea amendamentului Letwin, Boris Johnson a declarat însă că nu va negocia
cu UE nicio nouă amânare a Brexitului, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară
retragerii din UE. „Nu voi negocia o amânare cu UE, iar legea nu mă obligă să fac acest lucru.
Încă o extindere va afecta această țară”, a declarat Boris Johnson.

22.10.2019 - Putin și Erdogan s-au înțeles: rușii și turcii îi vor alunga împreună pe
militanții kurzi din nordul Siriei

Rusia și Turcia și-au dat mâna în Siria. După șase ore de negocieri, Vladimir Putin și
Recep Erdogan au decis să-i îndepărteze împreună pe milianții kurzi de la granița turco-siriană,
chiar dacă asta înseamnă, practic, să ocupe militar teritoriul unei alte țări. Președintele sirian
Bashar al-Assad a fost informat ulterior de Kremlin despre această decizie.
 Rusia și Turcia s-au înțeles, marți, să-i îndepărteze pe luptătorii kurzi dintr-o zonă extinsă
de la granița Turciei cu Siria, ceea ce e de natură să „binecuvânteze” operațiunea militară turcă
împotriva foștilor aliați ai Statelor Unite din războiul cu ISIS, relatează The Washington Post.
Președintele Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit marți cu Vladimir Putin, la Soci, pentru a
discuta despre ofensiva Turciei din Siria, cu câteva ore înainte să iasă din vigoare un acord de
încetare a focului la care ajunseseră milițiile kurde și guvernul lui Erdogan, pentru a da timp
kurzilor să se retragă din zona de graniță.
Kurzii din această zonă au fost aliații Statelor Unite în lupta împotriva ISIS, iar americanii
au intermediat armistițiul de cinci zile, pentru a le da timp luptătorilor kurzi să se retragă.

Kurzii primesc ultimatum: au la dispoziție 150 de ore să plece

Potrivit acordului ruso-turc încheiat marți, kurzii au la dispoziție 150 de ore să se retragă
din toate zonele de-a lungul graniței Turcia-Siria, de 440 de kilometri. Practic, față de ceea ce
solicitase Ankara inițial, această zonă „de siguranță” a fost extinsă.
Grupurile insurgente kurde au anunţat, de altfel, marţi seară, că au finalizat retragerea din
zona de securitate creată de Turcia în nordul Siriei, în condiţiile în care guvernul turc ameninţase
cu reluarea ofensivei militare.
Odată eliberată zona, cele două armate, rusă și turcă, vor patrula împreună pentru a se
asigura că luptătorii kurzi respectă înțelegerea. Acordul mai permite trupelor rusești și ale
regimului de la Damasc să controleze restul frontierei.
Rusia și Turcia vor să lanseze patrule comune în nord-estul Siriei, după dezarmarea
milițiilor kurde din regiune, a anunțat marți șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, după
negocieri îndelungate cu partea turcă.
Înțelegerea prevede ca Rusia și trupele guvernamentale siriene, aliate ale Moscovei, să
înceapă campania de îndepărtare a milițiilor kurde din zona de graniță începând de miercuri, 23
octombrie, de la prânz. Regiunea în care va avea loc această „curățare a terenului” este însă mai
extinsă decât precedentul acord dintre SUA și Turcia, care stabilea o fâșie mai îngustă de la
graniță, notează WP.
„Aceste decizii sunt, după părerea mea, foarte importante, chiar decisive, și vor permite
rezolvarea unei situații foarte tensionate”, a declarat președintele rus, alături de omologul turc.
La rândul său, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că s-a ajuns marţi la „un acord
istoric” cu privire la Siria. „Astăzi, împreună cu Vladimir Putin, am încheiat un acord istoric
pentru lupta împotriva terorismului, pentru integritatea teritorială şi unitatea politică a Siriei,
precum şi pentru reîntoarcerea refugiaţilor” în Siria, a declarat Erdogan în timpul conferinţei de
presă.
Potrivit lui Erdogan, acordul convenit cu Putin, aliat al regimului de la Damasc, vizează în
special sectoarele din nord-estul Siriei în care milițiile YPG (Unităţile de Apărare a Poporului)
sunt prezente, însă unde ofensiva turcă nu a ajuns înainte de a fi suspendată. Acest acord între
ruși și turci consolidează rolul Rusiei în Siria într-un moment în care influența Statelor Unite în
regiune se diminuează, scrie Washington Post.
Putin și-a informat telefonic prietenul sirian despre decizile luate cu Erdogan. Cum a
recționat Bashar al-Assad
Preşedintele Vladimir Putin i-a comunicat telefonic, marţi, omologului său sirian Bashar
al-Assad rezultatele negocierilor sale cu şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat
Kremlinul.
 În convorbirea telefonică, Putin a evidenţiat faptul că restabilirea integrităţii teritoriale a
Siriei constitue principalul obiectiv, scrie Agerpres. Bashar al-Assad i-a mulţumit preşedintelui
rus şi „şi-a exprimat întregul său sprijin pentru rezultatele activităţii, precum şi disponibilitatea
gărzilor de frontieră siriene, împreună cu poliţia militară rusă, de a ajunge la graniţa siriano-
turcă”, conform sursei citate.
Într-un comunicat de presă, Preşedinţia siriană a informat, la rândul ei, despre discuţia
telefonică dintre cei doi şefi de stat. Conform acestuia, preşedintele Putin i-a comunicat
omologului sirian că orice acord între Turcia şi Rusia se va concentra pe combaterea tuturor
tipurilor de terorism şi desfiinţarea oricăror intenţii separatiste pe teritoriul Siriei.
Comunicatul menționează însă că preşedintele Bashar al-Assad l-a asigurat pe omologul
rus că se opune total la orice invazie a teritoriului sirian, sub orice pretext, adăugând că Siria va
continua să lupte împotriva terorismului pe tărâm sirian cu ajutorul tuturor mijloacelor posibile.
Marți, președintele Assad și-a vizitat trupele din provincia Idlib, din nordul țării, ocazie cu
care l-a numit pe Erdogan „un hoț” care fură pământ sirian. Iar în lipsa americanilor, Putin ocupă
acum terenul lăsat liber și pozează în principalul garant și mediator. Nicio acțiune militară a
Turciei nu se va mai putea întâmpla de-acum încolo fără „binecuvântarea” Moscovei, sunt de
părere analiștii.

23.10.2019 – Ce au în comun protestele din China, Spania, Liban, Ecuador sau

Chile?

Protestele violente, izbucnite în ultimele zile în țări precum Liban, Spania sau Chile, la care
se adaugă protestele de mai lungă durată din Hong Kong, împărtășesc, în ciuda miilor de
kilometri ce le despart, o serie de lucruri comune, se arată într-o analiză BBC. În unele cazuri,
motivele care au dus la aceste proteste sunt similare, chiar dacă ele s-au produs în țări aflate la
mare distanță una de alta și care diferite din punct de vedere cultural. În alte cazuri, anumite
proteste au reprezentat o sursă de inspirație pentru declanșarea altor mișcări sociale.

Motivul nr. 1 al protestelor: Inegalitatea socială și lipsa accesului la resurse

Mulți dintre cei care protestează o fac pur și simplu pentru că li s-a tăiat accesul la resurse.
Este exemplul protestelor violente din Ecuador, cauzate de decizia autorităților de a elimina
subvențiile la carburanți. Mii de persoane au protestat în capitala țării, Quito, față de această
măsură. Unii dintre protestatari au devenit violenți, aruncând cu pietre în polițiști, astfel încât
forțele de ordine au fost nevoite să utilizeze gaze lacrimogene. Printre protestatari s-au numărat
șoferi de taxi, autobuz sau camion, dar și studenți și membri de sindicat. Un lider al mișcării a
declarat că intenția protestatarilor este aceea de a „paraliza” întreaga țară până când Guvernul va
reintroduce subvențiile la carburanți. Oficialii de la Quito au apărat, însă, această măsură și au
susținut că ea este necesară pentru combaterea contrabandei, dar și pentru revitalizarea
economiei țării sud-americane
Proteste la fel de violente și cauzate de motive similare, au avut loc în Chile. Autoritățile
au declarat starea de urgență în capitala Santiago, după ce locuitorii orașului au ieșit în stradă din
cauza creșterii prețului la bilete la metrou. Guvernul a invocat costurile ridicate ale energiei și
devalorizarea monedei naționale. „Niște măsuri ca să mai stoarcă niște bani de la săraci”, au spus
protestatarii.
 Mai multe magazine şi întreprinderi au fost jefuite şi incendiate, iar staţiile de metrou au
fost închise după ce protestatarii le-au blocat, le-au vandalizat și le-au dat foc. Protestele
răspândite în toată capitala au avut ca motiv inegalitatea economică endemică din ţară, costurile
ridicate de trai şi creşterea datoriilor.

Motivul nr. 2 al protestelor: Corupția

Acuzațiile de corupție aduse guvernanților sunt catalizatorul principal al tuturor protestelor
din lume și sunt strâns legate de problemele de inegalitate socială, se arată în analiza BBC. În
Liban, de pildă, protestatarii spun că, în timp ce ei au de suferit din cauza crizei economice,
liderii politici se folosesc de funcțiile deținute pentru a se îmbogăți și mai mult.
„Am văzut multe la viața mea, dar niciodată un guvern atât de corupt”, a declarat un
protestatar libanez de 50 de ani. Proteste sângeroase au izbucnit și în Irak, soldate cu aproape o
sută de morți și 4.000 de răniți. Oamenii sunt furioși pe autoritățile „corupte”, care controleazăt
tot în țară și fură, spune ei, inclusiv banii pentru reconstrucția post-război a statului.

Motivul nr. 3 al protestelor: Libertate, pur și simplu

În unele state, oamenii au ieșit în stradă nemulțumiți, pur și simplu, de sistemul politic al
țării. Este cazul amplelor demonstrații declanșate în vara acestui an în Hong Kong și cauzate de
un proiect controversat al guvernului chinez de a facilita extrădările către China.
Deși, la fel cum s-a întâmplat și în cazul protestelor din Chile sau Liban, propunerea
controversată a fost retrasă, manifestanții au continuat să iasă în stradă. La cele mai recente
demonstrații, protestatarii au cerut demisia premierului susținut de Beijing, Carrie Lem. Tacticile
de protest implementate în Hong Kong i-au inspirat pe separatiștii catalani din Barcelona, care au
blocat principalul aeroport al orașului.
Protestatarii au instalat baricade în centrul turistic al metropolei catalane, inclusiv pe
bulevardul La Rambla. Au dat foc meselor din cafenele, scaunelor şi coşurilor de gunoi şi au
aruncat cu sticle incendiare în forţele de ordine, care la rândul lor au tras cu gloanţe de cauciuc.
Situația s-a agravat la apariţia extremiștilor care susțin unitatea Spaniei, înarmaţi cu bâte.
Polițiștii au încercat să împiedice ciocnirile dintre cele două grupări.

Motivul nr. 4 al protestelor: schimbările climatice

Astfel de proteste au tot avut loc în mai multe țări europene, precum Marea Britanie,
Germania, Spania, Austria sau Franța, dar și în țări precum SUA, sau Noua Zeelandă. În astfel de
cazuri, demonstranții au folosit metode similare de protest: legarea cu lanțuri de de mașini sau de
drumuri, în încercarea de a bloca traficul rutier.

„Nu avem altă opțiune decât să ne răsculăm împotriva guvernului, până când acesta va
declara o stare generală de urgență climatică și ecologică și va lua măsuri concrete să ne
salveze”, a declarat un activist australian.

Discursul rostit, la ONU, de activista suedeză de 16 ani Greta Thunberg a reprezentat o

importantă sursă de inspirație pentru astfel de proteste. Luna trecută, milioane de demonstranți
au participat la un astfel de protest global, desfășurat în Melbourne, Mumbai, Berlin și New
York.
 23.10.2019 - Victorie pentru protestatarii din Hong Kong. Guvernul retrage legea
care a declanșat cele mai ample manifestații din ultimii ani

Autoritățile din Hong Kong au anunțat miercuri retragerea proiectului legislativ privind
extrădările, care a generat nemulțumiri masive în rândul locuitorilor, manifestate prin
intermediul a cinci luni consecutive de proteste, relatează site-ul agenției The Associated Press,
citat de Mediafax.
Secretarul pentru Securitate al Hong Kong-ului, John Lee, a anunțat că Legislativul
orașului semi-autonom că Guvernul a suspendat proiectul legislativ dat fiind faptul că a
determinat apariția de „conflicte în societate”.
„Anunț, în mod oficial, retragerea actului”, a declarat Lee în fața parlamentarilor din Hong
Kong. Aceștia au cerut informații, însă oficialul din Hong Kong a refuzat să răspundă
solicitărilor.
Nu există certitudinea că retragerea actului legislativ va diminua protestele din țară, aflate
acum în cea de-a cincea lună consecutivă. Manifestațiile de stradă s-au transformat în cea mai
mare criză politică din regiune, protestatarii solicitând reforme democratice din partea
autorităților locale.
Protestele în Hong Kong, care deseori au fost marcate de incidente violente între
demonstranți și forțele de ordine, au izbucnit în urmă cu cinci luni, ca reacţie la controversatul
proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală. Manifestanţii contestă
politicile Guvernului local pro-Beijing, condus de Carrie Lam.

26.10.2019 - Cel mai mare protest din Chile. Un milion de oameni au luat cu asalt străzile
din capitala Santiago

Un milion de chilieni au protestat pașnic vineri până târziu seara în capitala Santiago, în cel
mai mare miting de la declanşarea violențelor în urmă cu o săptămână care au afectat ţara sud-
americană din cauza inegalității sociale şi a creşterii preţurilor, potrivit Reuters.
Protestatarii au fluturat steaguri cu drapelul național, au dansat, au bătut în vase cu linguri
de lemn și au purtat pancarte prin care solicită schimbări politice și sociale. Ei au mărşăluit pe
străzi kilometri întregi din jurul capitalei Santiago pentru a se aduna în Plaza Italia. Traficul a
fost blocat în Santiago, în timp ce mulțimile au luat cu asalt străzile principale și transportul
public în după-amiaza zilei de vineri.
Până la mijlocul serii, cei mai mulți își croiseră drumul spre casă, prin întuneric, înainte ca
armata să preia controlul la ora 23.00.

Guvernatorul din Santiago, Karla Rubilar, a declarat că un milion de oameni au marșăluit

în capitală - mai mult de cinci la sută din populația țării. Protestatarii din alte regiuni au ieșit în
stradă în fiecare oraș important din Chile. "Astăzi este o zi istorică. Regiunea metropolitană
găzduiește un marș pașnic de aproape un milion de oameni care reprezintă un vis pentru un nou
Chile”, a scris Rubilar pe Twitter.
Tulburările din Chile sunt cea mai recentă manifestare a protestelor din America de Sud și
din întreaga lume - de la Beirut la Barcelona - fiecare cu declanșatoare locale, dar și împărtășirea
furiei subiacente în fața disparităților sociale și a elitelor conducătoare.
Protestele din Chile care au început vinerea trecută pe fondul unei creșteri a tarifelor pentru
transportul public au dat naștere unor revolte, incendii și jafuri în care au murit cel puțin 17
persoane, au rănit sute, au dus la peste 7000 de arestări și au provocat pierderi de peste 1,4
miliarde de dolari întreprinderilor chiliene.
Armata din Chile a preluat securitatea în Santiago, un oraș de 6 milioane de oameni aflat
acum în stare de urgență, circulaţia pe timpul nopţii fiind interzisă, în timp ce 20.000 de soldați
patrulează pe străzi.

27.10.2019 - Siria anunță că a fost ucis și purtătorul de cuvânt al ISIS

Purtătorul de cuvânt al organizaţiei jihadiste Stat Islamic a fost ucis duminică într-un nou
raid efectuat în nordul Siriei, a anunțat un responsabil al forţelor kurde după anunţarea de către
Washington a uciderii liderului organizaţiei teroriste, Abu Bakr al-Baghdadi, relatează AFP,
citată de Agerpres.
Abu Hasan Al-Muhajir a fost ucis, a declarat pentru AFP un înalt oficial al Forţelor
Democratice Siriene (FDS), o alianţă dominată de luptătorii kurzi. El a fost „luat ca ţintă” în
satul Ain al-Bayda în nordul provinciei Alep, în apropiere de oraşul Jarablos, la graniţa cu
Turcia, anunţase anterior pe Twitter comandantul FDS, Mazloum Abdi.
„Teroristul Abu Hassan al-Muhajir, braţul drept al lui Abu Bakr al-Baghdadi şi purtătorul
de cuvânt al organizaţiei Daesh, a fost luat ca ţintă”, a declarat comandantul Mazloum Abdi pe
Twitter folosind acronimul arab al SI.
Această operaţiune a fost efectuată „în coordonare directă între serviciile de informaţii ale
FDS şi armata americană”, a adăugat el.

28.10.2019 - Brexitul se amână până pe 31 ianuarie 2020, a decis Uniunea Europeană

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat luni, pe Twitter, că ambasadorii

statelor UE au fost de acord cu o nouă prelungire a termenului la care Marea Britanie ar trebui să
părăsească Uniunea Europeană. Noul termen este 31 ianuarie 2020. Donald Tusk precizează că
este vorbă de o extindere flexibilă („flextension”), ceea ce înseamnă că termenul ar putea fi mai
scurt, dacă Marea Britanie ratifică acordul. El a precizat că această decizie va fi formalizată
printr-o procedură scrisă.
Ambasadorii celor 27 de state membre UE s-au reunit luni dimineaţă pentru a discuta
despre solicitarea de amânare a Brexitului. Propunerea care a fost analizată prevede o amânare a
Brexitului până la 31 ianuarie 2020, dar cu posibilitatea ca Regatul Unit să iasă din UE de la 1
decembrie 2019 sau de la 1 ianuarie 2020 în caz de ratificare a acordului înainte de aceste
termene.
Inițial, Marea Britanie trebuia să părăsească UE pe 29 martie, termen amânat de două ori,
pentru 12 aprilie și mai apoi pentru 31 octombrie.
Deputaţii britanici urmează să supună la vot, luni după-amiază, o moţiune a premierului
Boris Johnson care propune organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie. Liderul
conservator speră ca până la acea dată să obţină adoptarea în parlament a textelor necesare pentru
punerea în aplicare a acordului de Brexit convenit în urmă cu zece zile la Bruxelles, conform
Agerpres.
Toate ţările UE au convenit săptămâna trecută asupra necesităţii unei a treia amânări a
Brexitului pentru a evita o ieşire nereglementată şi s-au pus de acord să ia o decizie asupra
subiectului prin procedură scrisă, fără a fi necesară convocarea unui summit.
 Londra a făcut un pas suplimentar duminică în direcţia unui scrutin anticipat, două partide
de opoziţie avansând o propunere în acest sens, condiţionată de o amânare a Brexitului până la
sfârşitul lui ianuarie.

31.10.2019 - Noi informaţii ies la iveală din profilul de agent KGB a lui Vladimir Putin

Vladimir Putin, actualul preşedinte al Rusiei, era un agent „prompt, disciplinat şi

conştiincios” în cadrul serviciului de informaţii KGB (Comitetul pentru Securitatea Statului),
conform unui profil declasificat din perioada Uniunii Sovietice, informează Mediafax, care
citează agenţia Bloomberg.
„Tovarăşul V.V. Putin îşi îmbunătăţeşte constant standardele ideologice şi politice. Este
implicat în activităţi educaţionale de partid", arată documentul expus la Arhiva centrală de stat
din Sankt-Petersburg, oraşul natal al liderului rus.
Vladimir Putin era „prompt, disciplinat şi conştiincios", precizează raportul de evaluare.
Conform documentului, Vladimir Putin era „respectabil din punct de vedere moral" şi se bucura
de o „autoritate bine-meritată în rândul colegilor".
Înainte de a fi alternativ preşedinte şi premier al Rusiei începând din 2012, Vladimir Putin
a fost 16 ani ofiţer pentru informaţii străine în cadrul KGB.