Istoria Paştelui

Obiceiuri şi tradiţii de Paşte

Istoria Paştelui

Pastele este cea mai importanta sarbatoare
crestina a anului, pentru prima data fiind
sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de
Hristos.
 Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu
primavara. Retrezirea naturii la viata
simbolizeaza noua viata pe care crestinii
au castigat-o prin crucificarea si Invierea
lui Iisus. Pastele crestin este similar cu
doua traditii antice: una evreiasca si alta
pagana. Ambele traditii sarbatoresc
Invierea, trezirea la viata.
 Pastele crestin deriva din Pastele
evreiesc, numit Pesach, cuvantul
de origine al cuvantului Pasti.
 Pentru prima data, Pastele a fost
sarbatorit in jurul anului 1400
inainte de Hristos. In aceasta data,
evreii au parasit Egiptul cu ajutorul
lui Dumnezeu. Scriptura in cartea
Exod (Iesirea) din Vechiul
Testament ne ofera instructiunile
date de Dumnezeu pentru
sarbatorirea Pastilor in timpul lui
Moise. Evreii din antichitate isi
aminteau de faptul ca Dumnezeu
i-a salvat din robia in care se aflau
in Egipt.
 In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit
legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un
om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamantul cel
nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu
toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor
prin jertfa lui Isus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul
sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa
instructiunile date de Dumnezeu.
 La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte
de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea
Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de
Dumnezeu.
 Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi.
Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos,
murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu
Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de
Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in
triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit
pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta
mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.
Obiceiuri şi tradiţii de Paşte
  Procesiunea de la miezul noptii

Slujba de Inviere incepe de la miezul

noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand
oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru
a se porni in procesiune spre biserica.
 Ritualuri de stropit

Binecunoscut obicei pascal este stropitul fetelor, in a

doua zi de Pasti. Fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de
colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si
Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si
urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita
le face mai frumoase si este aducatoare de noroc.
Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in
faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus
care aduceau vestea invierii Domnului.
  Haine noi

 In occident, si mai ales

englezii isi cumpara haine
noi, iar irlandezii participa
la concursuri de dans cu
premii.
 In Franta nu se trag
clopotele intre Vinerea
Mare si Duminica Pastilor.
 In Suedia, copiii dau
scrisori vecinilor si primesc
de la acestia dulciuri sau
bani, obicei asemanator
cu cel de Halloween.
 Iepurasul aducator de oua rosii provine
de pe meleaguri germane si simbolizeaza
fertilitatea.
Obiceiuri româneşti de paşte
 Innoirea de Paste
 Pastele a fost intotdeauna, poate mai mult decat alte
sarbatori, o sarbatoare a curateniei, a puritatii, a
unui nou inceput. O lasare in urma a tot ce era
cenusiu, murdar si greoi. O depasire si inlaturare a
zgurei de peste an. Innoirea de Paste incepe
intotdeauna cu aceea a casei, a gradinii, a hainelor.
 De Inviere pe dealuri si pe
Focurile de Paşti

coline, izbucnesc flacari
puternice : Sunt « focurile
de veghe », care in unele
sate sunt aprinse si ard tot
cursul noptii, luminand nu
numai dealurile ci si vaile. In
jurul lor stau roata oamenii
istorisind intamplari din viata
lui Iisus dupa Sfanta
Scriptura a Noului
Testament. Flacaii si baietii
sar pe deasupra focului,
pentru ca vrajitoarele si
fermecatoarele sa n-aiba nici
o putere asupra lor. In
Bucovina se fac pe inaltimi
clai din cetina si sunt tinute
aprinse toata noaptea. In
Transilvania se aprinde o
roata careia i se da drumul
de pe deal la vale.
Spalarea din dimineata Invierii

 Intr-un lighean se pune un ou rosu, in unele

locuri doua, si o moneda de argint. Se
toarna apa proaspata (neinceputa) adusa
de la fantana. Toti ai casei se spala pe rand,
dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si
zicand : « Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi
fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa
ma astepte asa cum sunt asteptate ouale
rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele
Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda de
argint si trecand-o peste fata se zice : « Sa
fiu mandru si curat ca argintul » ; fetele mai
zic « sa trec la joc din mana-n mana ca si
banul; sa fiu usoara ca si cojile de oua, care
trec plutind pe apa ». In unele sate, in
lighean se pune si o crenguta de busuioc,
deoarece se zice ca daca te speli cu el vei fi
onorat ca busuiocul.
 Incondeierea ouălor de Paşti
 Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine, din timpurile când Anul Nou se
sărbătorea la echinocţiul de primăvară. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creaţiei şi
fecundităţii. Şi la romani, colorate în roşu, ouăle făceau parte dintre darurile sărbătorii lui
Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a
transmis creştinilor şi este încă practicat mai ales la popoarele Europei şi Asiei. Spre deosebire
de alte ţări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând
culmile artei prin tehnică, materiale, simbolica motivelor şi perfecţiunea realizării. Ouăle
"încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au constituit, la români, într-o mărturie a datinilor,
credinţelor şi obiceiurilor pascale, integrându-se între elementele de o deosebită valoare ale
culturii spirituale populare, care definesc particularităţile etnice ale poporului nostru. Folclorul
conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele
au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Cea mai răspândită relatează că Maica
Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a pus coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-
au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Isus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a
spus celor de faţă: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere
aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi".
 Masa de Pasti
 Intorsi de la biserica, membrii familiei se asaza la masa, gustand mai intai
din ouale, pasca sfintite. Dupa ce isi potolesc foamea ciocnesc cate un
pahar cu vin. Ouale se ciocnesc dupa un anumit ritual: persoana mai in
virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in
mina de un comesean, in timp ce rosteste cunoscuta formula <<Hristos a
Inviat!>>, la care se raspunde cu: <<Adevarat a Inviat !>>. Dupa
credinta populara, e bine de tinut minte cu cine ai ciocnit intai pentru ca,
daca din intamplare te ratacesti in vreo padure, n-ai decit sa-ti amintesti
cu cine ai ciocnit intai de Pasti, si imediat gasesti drumul pe unde ai venit.
Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgand
dupa un adevarat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii,
casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel,
pasca umpluta cu brinza sau smantana si, mai nou, cu ciocolata.
Paşte fericit alături de cei dragi !