Patele este o sarbatoare religioasa anual cu semnificaii diferite, ntlnit n crestinism i iudaism.

Unele obiceiuri de Pati se regsesc, cu semnificaie diferit, n antichitatea anterioar religiilor biblice .

n calendarul cretin este considerat cea mai important srbtoare. Potrivit Scripturii Crestine, la 3 zile dup ce a murit crucificat, Iisus a nviat.

Cretinii srbtoresc Invierea Domnului n ziua de Pati sau Duminica Patelui. Sptmna dinaintea Patelui se numete Saptamana Mare.

Elemente cum ar fi sosirea iepuraului de Pati sau cutarea oulor colorate sunt obiceiuri asociate acestei srbtori i sunt srbtorite chiar i de oamenii necrestini.

OBICEIURILE DE PASTI ALE BIHORENILOR

Traditiile pascale bihorene incep cu sfintirea ramurilor de salcie in Duminica Floriilor. Ramurile de salcie din aceasta zi, intruchipeaza simbolul renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora, dar si ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea sa in Ierusalim.

Dupa ce sunt sfintite de catre preot, ramurile se pastreaza peste an, fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli.

In Joia Mare incep sa rasune bataile de toaca, care anticipeaza slujba de Denie (a celor 12 Evanghelii). Se spune ca, prin aceste batai de toaca, se purifica spatiul si se indeparteaza spriritele rele.Se aprind focurile sacre ale Invierii, care ard in cimitire pe toata perioada sarbatorilor. Joia Neagra sau Joia Patimilor este o zi cu o semnificatie deosebita in calendarul crestin, care marcheaza inceputul supliciului Mantuitorului. Credinta populara vede focul purificator ca pe un ritual ce semnifica stransa legatura intre miracolul renasterii naturii si moartea, respectiv Invierea lui Iisus. O intalnire a celor doua lumi, in jurul focurilor aprinse special pentru sufletele stramosilor care vin sa se incalzeasca, sa se odihneasca, sa manance colaci din aluat de grau si sa primeasca apa care li se daruieste. Exista si credinta ca, prin acest ritual, oamenii pot sprijini evolutia soarelui.

Tot in Joia Mare, se practica un alt obicei: trasul la tinta cu oua clocite. Se aleg ouale clocite din cuibarul pasarilor si, dupa slujba de vecernie, tinerii din Rieni si localitatile invecinate, incing o bataie cu aceste oua. In trecut, bataia cu oua se tinea in curtea bisericii, dar acum, tinerii fac un concurs de indemanare, aruncandu-le la tinta.

Tot acum se aleg si ouale pentru "impistare" (incondeierea oualelor cu semne sacrale). Pentru incondeiere se foloseste "bijorca", un instrument specific bihorean. Ouale se incondeiaza cu ceara, apoi se vopsesc cu vopsele extrase din plante si coji de ceapa. Dupa ce sunt "impistrate", acestea se ofera, in Duminica Pasteului, copiilor porniti a "cucuta". Incondeiatul oualelor este o frumoasa si straveche indeletnicire pe care o duc si azi mai departe numerosi romani din Bihor. In traditia populara romaneasca se crede ca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: ele vindeca boli si protejeaza animalele din gospodarie. Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinzand simboluri geometrice, animale, vegetale, skeomorfe (unelte de munca), antropomorfe si religioase.

In Duminica Tomii (sau Pastele cel Mic), fetele din Bihor "se prind surate", obiceiul purtand numele "Lioara". Ceremonialul incepe in cimitir, pe morminte, motiv pentru care este numit si "Jocul pe morminte", dupa care este continuat pe ulitele satului si peste campuri. Obiceiul in sine este un dialog intre membrele cetei de fete, impartite inegal, reprezentand "lumea de aici" si "lumea de dincolo". Tinerele fac schimb de stergare si de colaci, prinzandu-se astfel surate pana la moarte. Toate aceste traditii si obiceiuri populare, izvorate din practici crestine foarte vechi si ritualuri folclorice, alcatuiesc perioada cea mai sfanta din viata bisericii si a oamenilor, constituind un reper important al comunitatii si spiritualitatii.