TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTI

Ce este Paștele ?

PAȘTELE este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită

în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în
antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție
de particularitățile religiei adoptate.

Care este semnificația simbolică a acestuia ?

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează
evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui
Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de
început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine
care nu sărbătoresc Paștile.

Noul Testament leagă Cina cea de taină și crucificarea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul
din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei,
dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles.
Istoria sărbătoririi Paștelui

Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta
data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din
Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in
timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din
robia in care se aflau in Egipt. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data
Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse
ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia

La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul
Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de
Dumnezeu. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a
treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol
pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de
atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui
tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit
cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii
omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Care sunt tradițiile și obiceiurile specifice acestei sărbători ?

 Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență
este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi,
albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care
explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii
Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și
plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de
sângele care picura din rănile lui Iisus. Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele
prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.

 În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apa dintr-un vas în
care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul
roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul din acest vas
ia bani.

 În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineața un ou roșu și unul alb într-un
vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi
câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni și pielea albă
precum cele două ouă, tot anul.
  În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere și spală limba
clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe față cu această apă
fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.

 La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să
facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele.

Povestea iepurașului de Paște ca tradiție

Un moment deosebit de important asteptat, mai ales de copii, devenit tradiție, este venirea
Iepurasului. Se crede ca Iepurasul de Paste isi are originea in credintele pre-cristiane ale
fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in
aceasta perioada a primaverii. Pentru ca Iepurasul are obiceiul sa lase cadourile pe unde nici
nu gandesti, copiii sunt trimisi sa le caute pe afara, in gradina.

Superstițiile de Paști

 Este bine ca in dimineata de Pasti sa iti speli tenul in apa neinceputa in care ai pus un
ou rosu, o moneda si o frunza de urzica. Astfel, obrajii tai vor fi sanatosi si imbujorati
precum oul rosu, vei fi tare precum moneda si aspru precum urzica. In timp ce iti
speli obrazul se spune: “Sa fiu sanatos/a si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma
doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit/a
ca ouale in zilele de Pasti”.

 Lumanarea cu care a fost adusa lumina in casa in Noaptea Invierii este considerata a
avea puteri binefacatoare si de aceea nu trebuie aruncata. Atunci cand esti incercat
de griji sau boala, te afli in pericol sau te incearca un necaz mare este indicat sa
aprinzi aceasta lumanare.

 Chiar daca ouale incondeiate fac deliciul sarbatorilor pascale, atunci cand vine vorba
de a imparti pentru sufletul unui mort, traditia spune ca doar ouale rosii sunt primite
de Dumnezeu. De asemenea, daca doua persoane ciocnesc oua in ziua de Pasti,
exista credinta ca se vor intalni pe lumea cealalta

 Ca si in ziua de Revelion, daca vrei sa ai parte de un an benefic, prima persoana care

iti trece pragul in ziua de Pasti trebuie sa fie o persoana de sex masculin.

 Ouale rosii nu trebuie sa lipseasca de pe masa de Pasti caci sunt considerate a fi

pazitorii casei.
Sărbătoarea Învierii Domnului

Învierea lui Iisus Hristos numită și Paște în popor, este cea mai mare sărbătoare a mai multor
biserici printre care și Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică
sau Biserica Reformată. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de
după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de
o Biserică sau alta (calendarul gregorian sau calendarul iulian).

Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru
credința creștină - ortodoxă, catolică și protestantă. Este practic temelia bisericii pe care o
cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos.
La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor
creștini.

Tradiții străvechi ale acestei sărbători creștine

 Slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea
Mântuitorului este proclamată în afara bisericii pentru că ea îi priveşte pe toţi
oamenii - credincioşi sau necredincioşi. La miezul nopţii, preotul iese din biserică
având lumânarea aprinsă şi îi îndeamnă pe cei prezenţi: "Veniţi de luaţi Lumină!". În
multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine
stropite cu vin, denumite Paşte. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul
avându-l în frunte pe preot, dascăl şi cântăreţi înconjoară biserica de trei ori, cântând
"Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă
dăruindu-le". Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care
durează până în jurul orei 03.00 dimineaţa.

 În slujba Bisericilor Ortodoxe Orientale (necalcedoniene), serbarea Sfintelor Paşti se

bucură de aceeaşi cinste ca şi în Bisericile Ortodoxe Răsăritene, fiind foarte
dezvoltate din punct de vedere liturgic. Din această familie de Biserici, în prima grupă
sunt Biserica Ortodoxă din India şi Biserica Ortodoxă Siriană din Antiohia, care au
acelaşi tipic pentru slujba Învierii. În unele din aceste biserici, preotul, cu crucea în
mână, însoţit de diaconi cu luminări aprinse şi cu cădelniţe, spune: "Fraţilor, vă spun
o veste nouă: Hristos a Înviat din morţi şi a doborât pe duşmanii Săi la spatele Lui".
Credincioşii răspund: "Noi credem că adevărat a Înviat". Acest ritual se rosteşte de
trei ori, în timp ce sună clopotele.
  Biserica Ortodoxă Etiopiană, care face parte din acelaşi grup de Biserici
necalcedoniene, are de asemenea un ritual dezvoltat în ceea ce priveşte sărbătoarea
Învierii Domnului. Preotul citeşte Evanghelia de la Matei, Marcu şi Luca, după care, cu
o cruce în mână, le spune credincioşilor: "Hristos a Înviat din morţi", iar aceştia
răspund: "Cu marea putere dumnezeiască". În Biserica Ortodoxă Armeană, Sfânta
Liturghie începe în jurul orei 20.00, după care are loc procesiunea în timpul căreia se
cântă "Astăzi a înviat din morţi". La final, toţi oamenii prezenţi, începând cu preotul
preot, îşi spun unii altora "Hristos a Înviat!".