Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare

Copacul Ce ştiu?
ideilor

Ce vreau să ştiu?

•calităţile lui Stefan cel Mare;

•să cunosc termenii istorici utilizaţi în timpul lui
Ştefan cel Mare;
•să descopăr cetăţi,mănăstiri, locul de
Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joacedesfăşurare al unor bătălii; Ce am aflat?
cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă, şi era bucuria lor cînd
venea prin părţile Trotuşului Mic. Îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni
întrece în aruncarea săgeţilor către uli. Avea ochi albaştri, părul inelat. Purta şi
zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi.
Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătîndu-i frumuseţi
şi bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel
mai mult împrejurimile Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană,
gros cît să-lcuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea
locului .
(Stejarul din Borzesti, de Eusebiu Camilar)
 La mijlocul secolului al XV-lea,Moldova era
tulburata de certurile boierilor pentru domnie.
Aceasta situatie a incetinit progresul
ţării.Boierimea s-a invoit să plătească tribut
turcilor.
 In aceste condiţii urcă pe tronul
ţării Stefan cel Mare fiul lui Bogdan
”Fosta-au acest Ştefan Vodă al II-lea din neamul Musatinilor.
un om nu mare la stat.Era om
întreg la fire,neleneş şi lucrul
său ştia a-l acoperi, şi unde nu
te gândeai, acolo îl aflai.La
lucru de războaie meşter,rar
război de nu biruia, şi unde-l
biruiau alţii, nu pierdea
nădejdea, că ştiindu-se căzut
jos, se ridica deasupra
biruitorilor.”(Grigore
Ureche,cronicar din
Moldova).
Ştefan cel Mare(1457-1504), domn al Moldovei, face
din ţara sa o putere a vremii.A urcat pe tron în cetatea
Suceava, ajutat de vărul său, Vlad Ţepeş. Principala
lui dorinţă este să menţină independenţa Moldovei

Cetatea Suceava
Ştefan cel Mare
Vlad Ţepeş
Inca de la inceputul domniei, Stefan s-a ingrijit
sa sporeasca bunastarea tarii.
S-au dezvoltat agricultura,comertul si
mestesugurile, s-au ridicat noi targuri si au fost
infrumusetate vechile orase
 Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare în contextul European

P. P Panaitescu un mare istoric român spunea că destinul poporului român a fost

un” destin de santinelă”
Santinelă - Soldat înarmat care face serviciul de pază;
 Țara era apărată de cetăți ca Soroca, Tighina și Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la Dunăre, cetățile Hotinului și Sucevei la
Nord, spre Carpați Cetatea Neamțului, iar pe Siret cetatea Romanului. Moldova era stabilă politic și bogată. Incursiunile
pretendenților la domnie erau rare, și opoziția boierilor slabă. Buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau
armeni să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) și invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri,
metale și pietre prețioase iar din Apus postavuri și arme. Vămile culese de la aceștia aduceau bani în vistieria domnească. Astfel se
explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ștefan să lupte și să construiască fără încetare în lunga lui domnie.
 LUPTELE CU UNGURII
Lupta de la Baia (14 - 15 decembrie 1467)

Se împliniseră 10 ani de când Ştefan se afla ca

bun gospodar şi destoinic păstor, în fruntea
Moldovei.
Regele Ungariei se duşmănea cu cel al Poloniei,
pentru că fiecarea dorea să-şi întindă puterea
coroanei asupra Moldovei.Prin urmare ,era
mare invidie şi supărare dacă Ştefan Vodă
încerca să se alieze cu unul dintre ei, pentru a
rezista în faţa hoardelor păgâne-însă Ştefan
încheie alianţă cu regele Poloniei.Craiului ungur
s-a mâniat şi a pornit prin Carpaţi cu gând să
pârjolească Suceava . S-a izbit însă la Baia de
mânia cea dreaptă a românilor.
Toată noaptea a durat cumplita încleştare…..iar
în zorii zilei moldovenii lui Ştefan au pus
ungurii pe fugă.
(Bătălia de la Baia-Constantin Bostan)
După ce îşi consolidează domnia(încheie alianţă cu Ţara
Românească,Transilvania) refuză să mai plătească tribut turcilor.
 Ca să-l pedepsească, sultanul Mahomed al II-lea trimite asupra Moldovei o
armată”câtă frunză şi iarbă”.Înfruntarea are loc la Podul Înalt (Vaslui), in iarna
anului 1475.
Mica armată moldovenească ieşi învingătoare. Turcii sunt urmăriţi şi alungaţi la
sud de Dunăre.

Era iarnă…..În preajma

Vasluilui,Ştefan voievod şi-a aşezat
oastea pe malul unui râu mocirlos,în
lungul căruia se afla drumul, pe care
aveau să treacă duşmanii.Aşa cum a
poruncit voievodul, oştenii s-au ascuns
în păduri şi dupa dealuri.De acolo,au
pândit apropierea năvălitorilor.Şi
deodată,buciumele românilor au
răsunat prelung.Tunurile au început să
bubuie.Iar din adăposturile lor,
românii au tăbărât asupra
duşmanilor.Pe mulţi i-au ucis.
( Ştefan cel Mare biruitor în lupta de
la Vaslui –Dumitru Almaş)
 În
anul următor însuşi sultanul conduce armata care vine în Moldova.Ştefan este
infrânt la Războieni.Reuşeşte să se reorganizeze şi îi alungă pe turci.

„În vara aceea cumplită,Moldova fusese

prădată şi arsă de armia lui Mahomed
Cuceritorul.Ştefan voda pierduse floarea
oştirii în bătălia de la Războieni. Cu
mare durere în suflet,a pornit prin ţară
de la Cetatea Neamţului la a Sucevei,să
adune alţi ostaşi.Şi-a refăcut oastea şi-a
urmat calea în întâmpinarea lui
Mahomed.L-a ajuns la Dunăre şi i-a lovit
cu toată puterea alungându-i din ţară.”
(Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia -Dumitru
Almaş)
În 1497, la Codrii Cosminului, Ştefan îl înfrânge pe regele Poloniei,
care a incercat să supună Moldova.Învinşi polonezii recunosc
independenţa ţării.

……Ci iată că după ce a pătruns adânc

într-o pădure numită Codrii
Cosminului,stejarii,brazii şi fagii cei înalţi
au prins a se prăbuşi pestea oastea polonă
ca un potop Fiecare arbore prăbuşit strivea
zeci de oşteni de ai năvălitorului.
Cum se întâmpla minunea aşa? Păi, încă
dinaintea de apropierea oştirii
îngâmfatului rege,ostaşii români tăiaseră
tulpinile copacilor dar nu de tot.Când
vornicul Boldur a sunat din bucium,au ieşit
din frunzare şi au prăbuşit toţi copacii
peste doritorii de a prăda şi cuceri ţări
străine.
(Bătălia din Codrii Cosminului-
Dumitru Almaş)
Steagul Moldovei din perioada domniei lui
Ștefan cel Mare era roșu, având capul de Stema domnitorului Moldovei pe
bour cu stea între coarne și fiind flancat de clopotul de la Suceava
soare și lună.

Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu

Sfântul Gheorghe călare
Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu
Sfântul Gheorghe pe tron
 Cei 47 de ani de domnie a lui Ştefan cel Mare înseamnă pentru
Moldova o perioadă de dezvoltare economică şi de înflorire culturală.În
urma câştigării unei bătălii, Ştefan înălţa câte o biserică sau câte o
mănăstire pe care le înzestra cu picturi şi obiecte de mare valoare.
Luptător pentru apărarea
creştinătăţii, ctitor de
biserici şi
mănăstiri,marele domn a
fost declarat sfânt de
Biserica
OrtodoxăRomână.
 -Boieri dumneavoastră şi dragii mei
oşteni, nouri ameninţători or să se
prăvale iar asupra Moldovei.De va veni
duşmanul şi vă va cere să-i supuneţi
ţara, să-i spuneţi că înghenunchiaţi în
faţa lui numai dacă se va arata
îndeajuns de vrednic şi de puternic
pentru a vă stăpâni.Şi el vă va
întreba:Cum?Iar voi să-i răspundeţi
asa:Scoţând sabia împlântată de Ştefan
Vodă înainte de a se sui pe patul morţii.
Şi a muriit Ştefan, iar duşmanii venind
pe rând şi încercăndu-şi puterile, în
zadar s-au muncit să scoată sabia .
Şi nici din inimile românilor cu iubire de
strămoşi şi de ţară nu-l va putea scoate
nimeni vreodată, deoarece el este adânc
şi pururi înfipt acolo prin pilda si
strălucirea veşnică, fără pereche, a
faptelor şi credinţei sale….
(Sabia lui Ştefan- Constantin Bostan)
In anul 1504 Stefan s-a stins din viata ca urmare a unei vechi rani
din tinerete, rana care nu i s-a vindecat toata viata.
Mormântul lui Ştefan cel Mare se afla la Mănăstirea Putna.
Decoraţiunile care împodobesc mormântul sunt simboluri ale
puterii şi eternităţii:floarea de genteţiana şi frunza de stejar.
 Descriere ( două cuvinte – adjective);
adjective);
Acţiune ( trei cuvinte – verbe terminate în
în ,,,, ind”);
ind”);
Sentimente (( patru –
patru cuvinte construcţie, enunţ);
cuvinte construcţie, enunţ); Anii Cetatea de
Esenţa subiectului ( un cuvânt cheie).

Scaun

Domnia

Portret

Ştefan cel Mare

Realizări
Politica
externă

Economice Construcţii

Lupte Alianţe

MANASTIRI CETATI