Zice-se c-a fost sub soare

Un domn mic, dar numit „Mare”

Când pe turci îi învingea,
Mănăstire construia.
Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare
 LEGENDE DESPRE COPILĂRIE
Naşterea şi copilăria lui Ştefan cel Mare sunt învăluite în fermecătoare legende, deoarece nu
s-au păstrat documente ale vremii.
Se zice că Dumnezeu l-a înzestrat cu inteligenţă şi vitejie, pentru a conduce ţara urgisită.
Mama lui l-ar fi adus pe lume la Borzeşti. Ursitoarele i-ar fi prezis, atunci, o viaţă ieşită din
comun: să devină domn brav şi vestit în lume, prăpădindu-i pe duşmanii neamului. Tot
ursitoarele i-ar fi pus numele Ştefan iar Tatăl ceresc i-a rânduit un înger păzitor, ca să-l apere
de jivine şi duşmani.

Odată, fiind copil, a alunecat în apa Trotuşului, iar doica înspăimântată l-a scos din apă.
-De ce te-ai speriat doică? o întrebă copilul. N-ai văzut cum a venit îngerul păzitor, cu aripi,
şi m-a luat în braţe?

Altădată, la 10 ani, ţinea în mâini doi lupi, ca pe un căţel, iar la 15 ani se trântea cu un pui
de urs, fără teamă. Îngerul îl păzea. Avea 12 ani când ucigaşii tatălui său îl urmărea ca să-l
omoare. Ştefan s-a ascuns într-o căruţă cu saci, acoperită cu fân. Urmăritorii scormoneau
prin căruţe cu nişte suliţi ascuţite. Din căruţe nu se auzea nici un ţipăt de copil. După un
timp, un căruţaş a văzut că din căruţă picură necontenit sânge. Când a căutat în căruţă a găsit
un băiat împuns în şold. Căruţaşii l-au îngrijit şi l-au ascuns până când au ajuns la Galaţi.
Când Ştefan a ajuns domnitor, l-a căutat pe căruţaş şi l-a răsplătit.
 Copacul Ce ştiu?
ideilor

Ce vreau să ştiu?

Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace Ce am aflat?
cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă, şi era bucuria lor cînd
venea prin părţile Trotuşului Mic. Îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni
întrece în aruncarea săgeţilor către uli. Avea ochi albaştri, părul inelat. Purta şi
zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi.
Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătîndu-i frumuseţi
şi bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel
mai mult împrejurimile Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană,
gros cît să-lcuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea
locului .
(Stejarul din Borzesti, de Eusebiu Camilar)
 In aceste condiţii urcă pe tronul
ţării Stefan cel Mare fiul lui Bogdan
al II-lea din neamul Musatinilor.
La mijlocul secolului al
XV-lea,Moldova era
tulburata de certurile
boierilor pentru domnie.
Aceasta situatie a
incetinit progresul
ţării.Boierimea s-a invoit
să plătească tribut
turcilor.
Ştefan cel Mare(1457-1504), domn al Moldovei, face
din ţara sa o putere a vremii.A urcat pe tron în cetatea
Suceava, ajutat de vărul său, Vlad Ţepeş. Principala
lui dorinţă este să menţină independenţa Moldovei

Cetatea Suceava
Ştefan cel Mare
Vlad Ţepeş
Încă de la începutul domniei, Stefan s-a îngrijit
să sporească bunăstarea țării.
S-au dezvoltat agricultura,comerțul și
meștesugurile, s-au ridicat noi târguri și au fost
înfrumusețate vechile orașe.
 Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare în contextul European

P. P Panaitescu un mare istoric român spunea că destinul poporului român a fost

un” destin de santinelă”
Santinelă - Soldat înarmat care face serviciul de pază;
 Țara era apărată de cetăți ca Soroca, Tighina și Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la Dunăre, cetățile Hotinului și Sucevei la
Nord, spre Carpați Cetatea Neamțului, iar pe Siret cetatea Romanului. Moldova era stabilă politic și bogată. Incursiunile
pretendenților la domnie erau rare, și opoziția boierilor slabă. Buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau
armeni să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) și invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri,
metale și pietre prețioase iar din Apus postavuri și arme. Vămile culese de la aceștia aduceau bani în vistieria domnească. Astfel se
explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ștefan să lupte și să construiască fără încetare în lunga lui domnie.
 LUPTELE CU UNGURII
Lupta de la Baia (14 - 15 decembrie 1467)

Se împliniseră 10 ani de când Ştefan se afla ca

bun gospodar şi destoinic păstor, în fruntea
Moldovei.
Regele Ungariei se duşmănea cu cel al Poloniei,
pentru că fiecarea dorea să-şi întindă puterea
coroanei asupra Moldovei.Prin urmare ,era
mare invidie şi supărare dacă Ştefan Vodă
încerca să se alieze cu unul dintre ei, pentru a
rezista în faţa hoardelor păgâne-însă Ştefan
încheie alianţă cu regele Poloniei.Craiului ungur
s-a mâniat şi a pornit prin Carpaţi cu gând să
pârjolească Suceava . S-a izbit însă la Baia de
mânia cea dreaptă a românilor.
Toată noaptea a durat cumplita încleştare…..iar
în zorii zilei moldovenii lui Ştefan au pus
ungurii pe fugă.
(Bătălia de la Baia-Constantin Bostan)
După ce îşi consolidează domnia(încheie alianţă cu Ţara
Românească,Transilvania) refuză să mai plătească tribut turcilor.
 Ca să-l pedepsească, sultanul Mahomed al II-lea trimite asupra Moldovei o
armată”câtă frunză şi iarbă”.Înfruntarea are loc la Podul Înalt (Vaslui), în iarna
anului 1475.
Mica armată moldovenească ieşi învingătoare. Turcii sunt urmăriţi şi alungaţi la
sud de Dunăre.

Era iarnă…..În preajma Vasluilui,Ştefan voievod şi-a

aşezat oastea pe malul unui râu mocirlos,în lungul căruia se
afla drumul, pe care aveau să treacă duşmanii.Aşa cum a
poruncit voievodul, oştenii s-au ascuns în păduri şi dupa
dealuri.De acolo,au pândit apropierea năvălitorilor.Şi
deodată,buciumele românilor au răsunat prelung.Tunurile
au început să bubuie.Iar din adăposturile lor, românii au
tăbărât asupra duşmanilor.Pe mulţi i-au ucis.
( Ştefan cel Mare biruitor în lupta de la Vaslui –Dumitru
Almaş)
În anul următor însuşi sultanul conduce armata care vine în Moldova.
Ştefan este înfrânt la Războieni.
Reuşeşte să se reorganizeze şi îi alungă pe turci.

„În vara aceea cumplită,Moldova fusese

prădată şi arsă de armia lui Mahomed
Cuceritorul.Ştefan voda pierduse floarea
oştirii în bătălia de la Războieni. Cu
mare durere în suflet,a pornit prin ţară
de la Cetatea Neamţului la a Sucevei,să
adune alţi ostaşi.Şi-a refăcut oastea şi-a
urmat calea în întâmpinarea lui
Mahomed.L-a ajuns la Dunăre şi i-a lovit
cu toată puterea alungându-i din ţară.”
(Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia -Dumitru
Almaş)
În 1497, la Codrii Cosminului, Ştefan îl înfrânge pe regele Poloniei,
care a încercat să supună Moldova.Învinşi polonezii recunosc
independenţa ţării.

……Ci iată că după ce a pătruns adânc

într-o pădure numită Codrii
Cosminului,stejarii,brazii şi fagii cei înalţi
au prins a se prăbuşi pestea oastea polonă
ca un potop Fiecare arbore prăbuşit strivea
zeci de oşteni de ai năvălitorului.
Cum se întâmpla minunea aşa? Păi, încă
dinaintea de apropierea oştirii
îngâmfatului rege,ostaşii români tăiaseră
tulpinile copacilor dar nu de tot.Când
vornicul Boldur a sunat din bucium,au ieşit
din frunzare şi au prăbuşit toţi copacii
peste doritorii de a prăda şi cuceri ţări
străine.
(Bătălia din Codrii Cosminului-
Dumitru Almaş)
Steagul Moldovei din perioada domniei lui
Ștefan cel Mare era roșu, având capul de Stema domnitorului Moldovei pe
bour cu stea între coarne și fiind flancat de clopotul de la Suceava
soare și lună.

Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu

Sfântul Gheorghe călare
Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu
Sfântul Gheorghe pe tron
 Cei 47 de ani de domnie a lui Ştefan cel Mare înseamnă pentru
Moldova o perioadă de dezvoltare economică şi de înflorire culturală.În
urma câştigării unei bătălii, Ştefan înălţa câte o biserică sau câte o
mănăstire pe care le înzestra cu picturi şi obiecte de mare valoare.
Luptător pentru apărarea
creştinătăţii, ctitor de
biserici şi
mănăstiri,marele domn a
fost declarat sfânt de
Biserica Ortodoxă
Română.
 -Boieri dumneavoastră şi dragii mei
oşteni, nouri ameninţători or să se
prăvale iar asupra Moldovei.De va veni
duşmanul şi vă va cere să-i supuneţi
ţara, să-i spuneţi că înghenunchiaţi în
faţa lui numai dacă se va arata
îndeajuns de vrednic şi de puternic
pentru a vă stăpâni.Şi el vă va
întreba:Cum?Iar voi să-i răspundeţi
asa:Scoţând sabia împlântată de Ştefan
Vodă înainte de a se sui pe patul morţii.
Şi a muriit Ştefan, iar duşmanii venind
pe rând şi încercăndu-şi puterile, în
zadar s-au muncit să scoată sabia .
Şi nici din inimile românilor cu iubire de
strămoşi şi de ţară nu-l va putea scoate
nimeni vreodată, deoarece el este adânc
şi pururi înfipt acolo prin pilda si
strălucirea veşnică, fără pereche, a
faptelor şi credinţei sale….
(Sabia lui Ştefan- Constantin Bostan)
In anul 1504 Stefan s-a stins din viata ca urmare a unei vechi rani
din tinerete, rana care nu i s-a vindecat toata viata.
Mormântul lui Ştefan cel Mare se afla la Mănăstirea Putna.
Decoraţiunile care împodobesc mormântul sunt simboluri ale
puterii şi eternităţii:floarea de genteţiana şi frunza de stejar.
 Descriere ( două cuvinte – adjective);
Acţiune ( trei cuvinte – verbe terminate în ,, ind”);
Sentimente ( patru cuvinte – construcţie, enunţ); Anii Cetatea de
Esenţa subiectului ( un cuvânt cheie).
Scaun

Domnia

Portret

Ştefan cel Mare

Realizări
Politica
externă

Economice Construcţii

Lupte Alianţe

MANASTIRI CETATI