Sala tronului, Muzeul de istorie din Suceava

Capitala era în cetatea Sucevei, pe care domnitorul a întărit-o

cu ziduri puternice din piatră, pentru a rezista oricărui atac.
 Sistemul de apărare
Cetatea Hotin Cetatea Neamțului

Oșteni
În vremea
Cetatea Albă
apărării țării de
atacurile din
afară și mai ales
de primejdia
otomană, Ștefan
a întărit armata
și cetățile
Voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le,
deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică.
Biserica Mănăstirii Putna, locul
de veșnică odihnă a domnitorului
În epoca lui
Ștefan cel
Mare,
Moldova a
cunoscut
cea mai
mare
întindere,
între
Carpați,
Nistru și
Marea
Neagră.
 Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt)

Armata otomană, constituită din 120.000 soldaţi turci şi 17.000 soldaţi munteni a intrat în
Moldova în plină iarnă. Cu doar 40.000 ostaşi, Ştefan cel Mare înfrânge imensa oaste
inamică la data de 10 ianuarie 1475. Turcii erau conduși de Soliman Pașa.
Bătălia de la Războieni (Valea Albă)
• Ca urmare a înfrângerii de la Podul Înalt, însuşi sultanul
Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui, conduce
armata otomană în Moldova.
• Aceasta era constituită din 200.000 soldaţi otomani şi 20.000
tătari.
• Oastea moldoveană, formată din 12.000 luptători, este înfrântă
la Războieni, la data de 26 iulie 1476. Provoacă însă mari
pierderi dușmanului.
 Sultanul Mahomed al II-lea

Otomanii au ars Suceava și alte orașe, nu însă și cetățile, care au rezistat.

Înfometați și hărțuiți, turcii s-au retras.
Ștefan i-a urmărit până la Dunăre, unde a făcut mare măcel.
Tot ce jefuiseră otomanii din Moldova a fost luat înapoi.
Astfel, campania din 1476 s-a transformat într-o înfrângere pentru sultan.
 Lupta de la Baia, 1467

• Matei Corvin conducea o armată de 40.000 de oameni.

• Ștefan nu avea decât 12.000 de călăreți.
• Se spune că Matei însuși, cât era de mândru, s-a retras dus pe targă,
rănit în spate de o săgeată cu trei colți.
• 10.000 de unguri au murit în acea luptă.
Spada lui Ștefan cel Mare-Istanbul Tun
Sigiliul domnesc
Lespedea de pe mormântul domnitorului
 Urmașii
Petru Rareș

Domn al Moldovei în două rânduri Bogdan al III-lea

1527-1538 și 1541-1546 Domn al Moldovei 1504-1517
 Politica interna
• Puterea lui Ștefan vodă a stat
în «curtea» lui, în această
oaste de țară, am putea zice în
oameni de arme sădiți de el pe
tot întinsul țării. Căci acesta a
fost actul politic mai însemnat,
care lămurește puterea și
politica marelui domn. El a fost
un mare colonizator de oșteni.
Toate «locurile pustii», adică
fără proprietar, erau de drept
ale domniei și domnul coloniza
pe ele oșteni-plugari. Aceștia
au format puterea de neînfrânt
a domnului, înăuntru și în afară.
[12]:p. 16
• Relația sa cu marea boierime a fost
una în general pașnică,
caracterizată prin autoritarism
domnesc, cu puține manifestări de
nesupunere sau revoltă din partea
boierilor. Relația a evoluat în timp,
pe măsură ce autoritatea centrală a
domnului se întărea. Astfel, în primii
ani de domnie, Ștefan a căutat să
țină sub control puterea boierilor prin
menținerea privilegiilor, iertarea celor
care l-au slujit pe Petru Aron și
trimiterea de cărți de iertare și
rechemarea în țară a boierilor fugari,
în frunte cu boierul Mihu. [6]:p. 74