Stefan cel mare

Turnul lui Stefan cel

Mare Piatra-Neam
Manastirea lui Stefan cel Mare, satul Geamna
Manastirea Vorone
Mnstirea
Cpriana
Mnstirea Neam
Mnstirea Putna piatra funerar a lui tefan cel Mare
Stefan cel mare in literatura romana - PRIMELE CREIONARI ALE
IMAGINII MARELUI DOMNITOR, CHIPUL LUI STEAN CEL
MARE IN OPERA MARILOR CLASICI,
IGURA LUI STEAN CEL MARE
IN LITERATURA ROMANA
Stefan cel Mare !e"c#i!e, in i"toria $o$orului roman, una !in cele mai "tralucite
$a%ini !in intemeierea "tatelor me!ie&ale' De-a lun%ul unei !omnii !e a$roa$e
cinci(eci !e ani )*+,--*,.+/, marele !omn a facut !inMol!o&a un factor in"emnat al
relatiilorinternationale in acea"ta $arte a Euro$ei' Prinacti&itatea "a remarca0ila in
"fera $oliticii e1terne, Stefan cel Mare a inau%urat o nouaera a
afirmarii internationale a Mol!o&ei, care "-a im$u" Marilor Puteri &ecine, !atorita
rolului $olitic $e care "i l-a a"umat in con!itiile reluarii ofen"i&ei otomane, "i-a
ca"ti%at, im$reuna cu marele ei !omn, un $re"ti%iu international care a atra"
$retuirea "i alianta unor mari $uteri, an%a2ate in confruntarea antiotomana' Ca$etele
incoronate i-au cautat alianta, !u"manii l-au $ri&it cu re"$ect, iar umani"tii au fi1at
$entru $o"teritate ima%inea ace"tui mare !omnitor' +3,-+!1m45t"l-2
Pornin! !e la realitatea i"torica, fi%ura lui Stefan cel Mare a !e&enit mitica "i
le%en!ara' Ima%inea "a "e $roiectea(a in creatiile folclorice "i in literatura culta, !an!
na"tere la unele !intre cele mai in"emnate o$ere i"torice'
6
6 6

I' Primele creionari ale ima%inii marelui domnitor'
Pre(entarea facuta !e cronicari re(uma cate&a a"$ecte ale !omniei "ale, cu o
cronolo%ie a fa$telor "i cate&a "c#itari !e $ortret cu &aloare arti"tica, care !e"i nu
e1$rima %ran!oarea fi%urii marelui !omnitor !increatia $o$ulara, au con"tituit
$rinci$alul i(&or literar !e in"$iratie'
In(e"trat fiin! cu !arul !e $o&e"titor, G' Urec#e e"te intemeiatorul $ortreti"ticii
in literartura romana &ec#e' In &irtutea talentului "au, el "electea(a fi%urile
!omnitorilor "au 0oierilor, le ierar#i(ea(a, le !a contur $ro$riu, $unan!
alaturi !e tra"aturile fi(ice "i anec!ote -in"u"iri !e caracter !efinitorii'
Galeria !e ima%ini-$ortrete!e !omnitori !in cronica lui !o&e!e"te o &arietate
a$recia0ila, conci(ie, $reci(iune !e nuante, arta concentrata'
Efi%ia lui Stefan cel Mare, mo!elul cla"ic, e"te reali(at !in linii "im$le, !o&e!in! o
inconte"ta0ila arta !e $ortreti"t' Glorifican! eroul care a !at Mol!o&ei "ta0ilitate "i
in!e$en!enta, Urec#e conce$e $o&e"tirea !in cate&a momente7 im$re2urarile mortii
!omnitorului, $ortretul ace"tuia, "entimentele $o$orului la moartea lui Stefan,
intrarea lui in le%en!a, a$recieri a"u$ra &remii "i o "curta in"emnare i"torio%rafica7
Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu
varsatoriu de sange nevinovat; demulte ori la ospete omoria fara judetu.
Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu
gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi se viriea,
ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia.
Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra
biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, ogdan voda,
urma lui luasa, de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna iase.
!ara pre Stefan voda l-au ingropat tara cu multa jale si plangere in manastire la
"utna, care era zidita dedansul. Atata jale era, de plangea toti ca dupa un parinte al
sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine side multa aparatura. #e dupa
moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru sufletu, ce iaste in
mana lui $umnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui cele
vitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au agiunsu.
Fost-au mai nainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si
geroasa, catu n-au fostu asa nici odinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si
povoaie de apa si multa inecare de apa s-au facut%

1
Portretul facut !e Gri%ore Urec#e lui Stefan cel Mare are rolul !e a emotiona
cititorul, $entru a-i $re(enta ace"tuia fi%ura cele0rului !omnitor intr-un mo!
cat mai "om$tuo"' Cu toate ca Urec#e nu a fo"t contem$oran cu &oie&o!ul,
informatiile ace"tuia fiin! cule"e !in $utinele i(&oare "cri"e !in acea $erioa!a
"i !in tra!itiile "i le%en!ele e1i"tente, cronicarul e"te in ma"ura "a faca c#iar o
caracteri(are fi(ica a ace"tuia ca fiin! 8om nu mare!e "tatu9,
tra"atura care contra"tea(a cu caracteri(area morala a $er"ona2ului i"toric' In
acea"ta a !oua o0"er&atie "e reflecta conce$tia feu!ala fata !e !omnii autocrati'
E"te 0ine cuno"cuta i%noranta $e care o a&eaStefan cel Mare in fata marii 0oierimi:
$oate !e aici $orne"te nemultumirea cronicarului, nemultumire care-l !etermine "a-l
numea"ca $e erou 8om ;<= !e %ra0u &ar"atoriu !e "an%e ne&ino&at'9
La reali(area leto$i"etelor, cronicarii "i-au cule" informatii !in i(&oare "cri"e,
romane"ti "au "traine, !ar $entru $er"ona2e i"torice mai a$ro$iate, au folo"it "i "tirile
$ro&enite !in tra!itia $o$ulara "au !in $ro$ria amintire' Dintre ei,
cel mai $reocu$at !e tra!itiile $o$ulare a fo"t Neculce care "crie "i >o
"ama !e cu&inte> !e"$re &oie&o(i, 0oieri "au tarani, >ce "intu au!(ite !in om in
om, !e oameni &ec#i "i 0atrani, "i in leto$i"etu nu "intu "cri"e>'
Una !intre intam$larile $o&e"tite !e cronicar e"te "i aceia a intalnirii
!intre Stefan cel Mare "i a$ro!ul Purice in 0atalia !e la Sc#eia' Daca lucrurile "-au
intam$lat a"a cum a $o&e"tit Neculce nu "e "tie, in"a o$era "a ne ofera !etalii
im$ortante !e"$re $er"onalitatea marelui &oie&o! $recum "i !e"$re a$aritia familiei
Mo&ila'
In e$oca mo!erna $rimele creionari ale ima%inii luminoa"e a !omnitorului
mol!o&ean "unt in"$irate !increatiile folclorice "i cronici' A"tfel Mi#ail ?o%alniceanu
in 8Cu&antul $entru !e"c#i!erea cur"ului !e I"torie Nationala9 ro"tit in ca!rul
Aca!emiei in anul *4+@, il $re(inta $e Stefan nu numai ca un erou al Mol!o&ei:
!e&ineun erou al romanilor, un lu$tator $entru in!e$en!enta "i $entru intre%irea
nationala alaturi !e mari $er"onalitati ale i"torie ca Mircea cel Aatran "i Mi#ai
Bitea(ul'
Alecu Ru""o il in&oca $e marele &oie&o! in me!itatia "a romantica, in!urerata
"i "in%uratica: mai $reci" in o$era 8Stu!ie mol!o&eana9 "cri"a in *4,,7 8De-
ar mai &eni $e

*' o$' cit' Gri%ore Urec#e --- Leto$i"etul Tarii Mol!o&ei, *5,, E!' P' P'
Panaite"cu $'***
calul lui al0 !e la Balea C Al0a, !e la Tar%ul C Aai, $rin co!rii Aarla!ului, !e la
Dum0ra&a Ro"ie, "unt incre!intat ca nu l-am intele%e < &or0a lui n-ar fi &or0a
noa"tra9' In 8Cu%etari9 Ru""o in&ie amintirea aceluia care a fo"t $rofetul $o$ular al
%loriei nationale, iar in 8Cantarea Romaniei9 e&oca 0iruintele lui Stefan a"u$ra
turcilor, tatarilor, a le"ilor la Dum0ra&a Ro"ie'
D' Aolintineanu "crie *, le%en!e i"torice cu "u0iecte in le%atura
cu Stefan cel Mare, !in care $utine nu cu$rin! un in!emn "$re li0ertate' A$are a"tfel
o &i(iune noua fata !e a mol!o&enilor7 Stefan e"te $ri&it ca uncontinuator al &ec#ilor
romani, lu$tatori im$otri&a tiraniei, iar turcii ca ni"te "u%rumatori ai li0ertatii' In
naratiunea 8Biata lui Stefan cel Mare, $entru $o$orul roman9 - "cri"a in *4D@ C a$are
o tra"atura noua in $ortretul !omnitorului care e"te &a(ut ca un a$arator al li0ertatii
nationale "i "ociale: a$arator al $o$orului, !ar "i 0i(uin!u-"e el $e $ro"time'
In o$era i"torica a lui Nicolae Ior%a $ortretul lui Stefan cel Mare $une in lumina
in"u"irile omului $olitic, ctitorul unui "tat, cum$anirea "i intele$ciunea !in #otararile "i
fa$tele "ale'
6
6 6

II' C#i$ul lui Stefan cel Mare in o$era marilor cla"ici
Ace"te $rime incercari !e creionare a $ortretului ace"tui mare !omnitor,
im$reuna cu cronicile "i le%en!ele e1i"tente au "er&it ca in"trument !e !ocumentare
marilor cla"ici care au !orit "a-"i incerce con!eiul $rin a-l $re(enta $e cel ce a fo"t
unul !intre cele mai mari $er"onalitati ale i"toriei $o$orului no"tru'
A"tfel au luat na"tere 8Dum0ra&a minunata9 !e Ba"ile Alec"an!ri, 8A$u" !e
"oare9 !e Aar0u Stefane"cu Dela&rancea "au c#iar 8ratii E!eri9 !e Mi#ail
Sa!o&eanu, o$ere care au incantat "i &or continua "a incante $o"teritatea $rin mo!ul
ine!it "i minunat cu care "unt !e"cri"e fa$te !in &iata cele0rului !omnitor'
In *+5- Ioan Al0ert, re%ele Poloniei, $orne"te ra(0oi im$otri&a Mol!o&ei'
Armata $olona in"a e"te ne&oita "a "e retra%a !in cau(a foametei "i a ciumei, lucru
in%a!uit !e Stefan cu con!itia ca ace"tia "a "e intoarca $e un!e au &enit' Ioan Al0ert
nu re"$ecta acea"ta intele%ere a"tfel incat armata "a e"te atacata la Co!rii
Co"minului !e &oie&o!ul mol!o&ean' Putini !intre "ol!atii lui Ioan Al0ert i"i mai
&a(ura tara' Cam$ania !in *5+- "e i"$ra&i !eci $rintr-un a!e&arat !e(a"tru $entru
in&a!atori, in"a $ra!a luata !e mol!o&eni a fo"t in"emnata'
In ceea ce $ri&e"te $e $ri(onieri, tra!itia, con"emnata !e Ion Neculce in 8O
"eama !e cu&inte9, "$une ca Stefan ar fi $oruncit "a fie arate mai multe locuri $e
care le-a "emanat a$oi cu %#in!a "i a"a au cre"cut 8!um0ra&i $entru $omenire, ca
"a nu "e mai acoli"ea"ca !e Mol!o&a7 Dum0ra&a Ro"ie la Aoto"ani "i Dum0ra&a
Ro"ie la Cotnar "i Dum0ra&a Ro"ie mai %io" !e Roman9' Detaliile $e care ni le ofera
Neculce a"u$ra tratamentului la care erau "u$u"i acei $ri(onieri nu $ar !e loc a fi
in&entate' Acela"i lucru l-a con"i!erat "i Alec"an!ri care a folo"it le%en!a ca un $unct
!e $lecare'
Ca "i Mi#ai Emine"cu in 8Scri"oarea III9 "i $oemul lui Alec"an!ri $orne"te !e la
&i"ul unui "u&eran o0"e!at !e noi cuceriri' Craiul Le#iei face aceia"i %re"eala $e care
a facut-o Aaia(i! cu !oua "ecole mai !e&reme7 "e &e!e !e2a "ta$anul lumii fara a "e
%an!i ca tot la fel !e 0ine "i altii ar $utea "a &i"e(e ca el' Al0ert e"te ti$ul
me%alomanului care nu $oate conce$e ca un alt !omnitor ar $utea "a-i "teie in cale7
&n domn viteaz, un Stefan, aduna de multi ani
' glorie ce-i demna de-ai lumei suverani.
(oi merge la Moldova, la Stefan drept voi merge
Si luciu! de pe frunte-i cu spada mea voi sterge,
!ar lumea ingrozita, privind spre rasarit,
(ede-va-n loc de soare al meu c)ip stralucit*%
2
Alec"an!ri trece a$oi la $re(entarea armatei !u"mane, care im$re"ionea(a
$rin maretia, $rin 0o%atia "i $rin %rote"cu ei' Sol!atii "unt $re(entati a"emeni lui
Golia! uria"ul !in cele0ra le%en!a 0i0lica' Si la fel ca acolo nu marimea "au 0o%atia
&e"mantului contea(a ci inteli%enta "i !e&otamentul lu$tatorilor'
Romanii, "u0 in!rumarea lui Stefan, nu !au ina$oi ace"tei ur%ii, ace"tui ura%an
care le-a ie"it in cale, nu fu% "a "e a"un!a in $a!uri "au in munti ci, urman! e1em$lul
$re!ece"orilor, mer% $e cam$ul !e lu$ta "a-"i !ea &iata, !aca e"te ne&oie, $entru
tara, $entru !omnitor, $entru familiile lor' Ta0loul facut !e Alec"an!ri in acea"ta
$ri&inta e"te im$re"ionant' Lu$tatorii "unt a"emuiti cu la&a unui &ulcan care !i"tru%e
totul in calea-i'
Continuan! cu $roce!eul antite(ei, "unt anali(ate cele !oua armate' Polonii "e
!i"trea(a, "ar0atore"c cu fa"t o &ictorie care nu &a mai a&ea "a &ina nicio!ata' ara
"a-"i !ea "eama acea"ta "i%uranta a lor le &a a!uce $ieirea' Sol!atii in"a nu fac
altce&a !ecat "a urme(e e1em$lul !at !e Al0ert care el in"a"i e"te con&in" !e
in&inci0ilitatea armatei "ale7
+u, Albert, domnul vostru, si al Le)iei rege,
!ntrat-am in Moldova ca leu invingator*
Mini este ziua luptei,nimic nu s-ar alege
$e Stefan al Moldovei si de al sau popor.
#um beu aceasta cupa, asa mandra Le)ie
Sa-ng)ita-aceasta tara* Asa sa fie*%

3
Armata romana, a"un"a $rin co!rii "i $a!uri !e ne$atrun" 2ura ra(0unare
ace"tor !u"mani !e moarte care le-au in&a!at tara "i &or "a le-o fure' Sunt con"tienti
ca intre ei "i "ol!atii lui Al0ert e1i"ta o !iferenta e"entiala' Polonii lu$ta !in !orinta !e
a cuceri, !e a-"i e1tin!e !ominatia $a%ana !incolo !e #otare, $e can! ei !uc o lu$ta
"fanta !e a$arare a %liei "tramo"te"ti'


1. op. cit. Vasile lecsan!rii --- Poe"ii alese, 1##$ e!itura Miner%a, p. &'(
&. i)i!em p.&*+

Cele !oua armate re$re(inta fi%ura colecti&a a con!ucatorilor lor7 Ioan Al0ert "i
Stefan cel Mare' Trufia, ne$a"area "i me%alomania "unt tra"aturi care "e intalne"c
ata la o"tirea $olona cat "i la craiul lor' Mo!e"tia, $uterea "i #otararea "e intalne"c
atat la romani cat "i la &oie&o!ul Mol!o&ei'
Partea a B-a Alec"an!ri o aloca !e"crierii lui Stefan "i !i"cur"ului $e care
ace"ta il "u"tine in fata "ol!atilor "ai cre!incio"i' A"tfel marele &oie&o! a$are $entru
$rima !ata in%enunc#iat in fata altarului !e ar%int $e care-l lua la lu$te, facan!u-"i
"emnul cre"tine"c !u$a ce "e ru%a"e Domnului $entru i(0a&irea Mol!o&ei'
$eodata o lumina fantastic izbucneste
$in zece nalti mestecani cu fruntea-nflacarata.
#oliba se desc)ide, umbra se scoala, creste
Si splendid maiestoasa la oaste se arata*
&n lung fior patrunde multimea-n admirare.
-oti zic. /+ Stefan* Stefan*0
$ar Stefan e cel Mare*%
4
Stefan e"te $re(entat a"emeni lui Me"ia, ca o lumina 0inefacatoare co0orata
a"u$ra $o$orului "au $entru a-l a2uta in acea"ta cum$lita incercare' E"te o0"er&a0il
ca intre !omnitor "i "u$u"ii "ai e1i"ta o "im0io(a foarte $uternica' Oamenii "im$li
re$re(inta 0a(a $oliticii "ale, iar $entru noro! &oie&o!ul re$re(inta !omnitorul a!orat,
a$arator al intere"elor o0"te"ti'
In cei a$roa$e +. !e ani !e !omnie, Stefan a fo"t ne&oit "a con!uca 0atalii
contra turcilor, un%urilor, $olonilor, lu$te care l-au caruntit: in"a ace"t a"$ect nu l-a
facut "a-"i $iar!a 0ar0atia "i cura2ul, a"emeni Cea#laului care nu "-a macinat in fata
furtunilor care le-a in!urat' Un lucru e"te cert7 nimeni nu-"i $oate "c#im0a !e"tinul' Si
!aca Domnul a #otarat ca Stefan "a fie $ie!ica in calea in&a!atorilor me"c#ini, atunci
ace"ta i"i &a infrunta !e"tinul $ana la ca$at'
A"a cum a !o&e!it i"toria unui !omnitor nu-i a2un%e "a fie un 0un %o"$o!ar "au
un 0un ra(0oinic, ci ii mai tre0uie ce&a mai !e $ret fara !e care nu $oate !uce la 0un
"far"it i!ealul $entru care "e lu$ta !e atata amar !e &reme' Acea in"u"ire a0"olut
nece"ara e"te cunoa"terea "emenilor' Poate ca o $arte !in reu"ita lui Stefan "e
!atorea(a tocmai ace"tui lucru' Cuno"cator al $"i#icului uman a "tiut intot!eauna ce
"a "$una "i can! "a "$una un !i"cur" menit "a-"i incura2e(e oamenii in "ituatii limita
ca acea"ta !inaintea lu$tei !e la Co!rii Co"minului' Di"cur"ul ima%inat !e Alec"an!ri,
c#iar !aca nu e"te cel ro"tit !e &oie&o! atunci, $oate fi con"i!erat ca un e1em$lu al
artei !e mani$ulare $e care o !etinea Stefan' Cate&a cu&inte "$u"e !in inima atunci
can! tre0uie fac uneori mai mult !ecat o mie !e %al0eni, lucru carte "-a !o&etit in
tim$ul lu$tei7
Fie, le zice Stefan, fie cum cereti voi,
La arme* Si pe moarte* #aci domnul e cu noi*%

5

'. op. cit. Vasile lecsan!rii --- Poe"ii alese, 1##$ e!itura Miner%a, p. &*#
*. i)i!em. P. &+&

Geniul militar al lui Stefan reie"e !in intalnirea !irecta cu armata &ra"ma"a'
Sol!atii "ai im0ar0atati nu fu% a"emeni $olonilor care incerca "a "ca$e cu &iata' Se
$oate o0"er&a cat !e im$ortant a fo"t !i"cur"ul !omnitorului' Lu$ta e"te !e"cri"a intr-
un mo! e1ce$tional7 armata lui Al0ert e"te in&in"a "u0 in!rumarea lui Stefan "i in"a"i
marele crai e"te ne&oit "a fu%a $entru a-"i "al&a &iata, renuntan! momentan la &i"ele
lui !e "ta$anitor al lumii'
Asa scrie romanul a sale fapte mari,
#u feru-n brazda neagra*,1omanul astazi are
"amantul sau drept carte si pluguri carturari.
Aici pe unde astazi e numai camp, otrava,
&mbri-se-vor urmasii sub 1osia $umbrava*%

6
Poetul a incercat "a re!ea in 8Dum0ra&a Ro"ie9 cate&a !in in"u"irile !omnului
Mol!o&ei' Daca a i(0utit, nimeni nu $oate "$une cu e1actitate' iecare cititor "imte
ace"t lucru in "ufletul "au' In"a $oemul lui Alec"an!ri ramane unul !intre cele mai
im$ortante le%en!e care re!au o $arte !in fa$tele lui Stefan cel Mare'
Printre toate creatile literare !e!icate lui Stefan cel Mare, cele "cri"e !e Mi#ail
Sa!o&eanu ocu$a un loc !e "eama' Pro(atorul im0o%ate"te ima%inea lui Stefan cu o
!imeniune noua, &iata interioara, e&ocarea mi"carilor "uflete"ti' O$era cea mai
im$ortanta, o a!e&arata e$o$ee, e"te romanul in trei &olume 8ratii E!eri9'
La 0a(a romanului "ta o &a"ta !ocumentatie' Romancierul a con"ultat cronicile
mol!o&ene ale lui Neculce "i Urec#e' Din cronica lui Neculce a retinut mai ale"
le%en!ele, in care era e&ocata fi%ura !omnitorului, le%en!e %ru$ate in 8O "ama !e
cu&inte9' De a"emenea a mai con"ultat 8De"crierea Mol!o&ei9 !e Dimitrie Cantemir'
Romancierul a mai a&ut in &e!ere "i lucrarile inainta"ilor "ai, care e&ocau fi%ura lui
Stefan cel Mare7 Alec"an!ri, Emine"cu, Dela&rancea, Aolintineanu'
In $rima&ara anului *+D5 Stefan e"te a"te$tat !e o mare multime !e oameni la
mana"tirea Neamtului' In intam$inarea &oie&o!ului au &enit oameni !in toate $artile,
!ornici "a-l &a!a $e cel $e care l-au ale" !omnitor $e cam$ia !e la Drie$tate' E!er
cel mititel, fiul me(in al comi"ului, &e"te"te ca alaiul !omne"c "e a$ro$ie'
Domnitorul "e arata $o$orului cu inima !e"c#i"a, $olitica &oie&o!ului "e 0a(a
$e incre!erea ce i-o aratau ace"ti oameni' De aceea el $refera "a "e afle in mi2locul
naro!ului care l-a facut !omnitor' In%a!uitor cu oamenii, ace"ta acce$ta "a !e&ina
na"ul unui co$il na"cut !e mama "a in tim$ ce &oie&o!ul "e a!re"a "u$u"ilor'
Ionut &a fi !e"tinat, !in $orunca !omnea"ca, uceniciei la curte $e lan%a
oamenii !e arme, $entru a !e$rin!e me"te"u%ul "trate%iei "i a "e o0i"nui cu
%reutatile &ietii !e o"tean' Acea"ta e"te "emnificatia $rimului &olum al trilo%iei'
Scoala ra(0oiului e"te in realitate "coala &ietii, caci, im$re"urata !e !u"mani, tara
tre0uie a$arata'
i%ura !omnitorului e"te &a(uta in momente caracteri"tice 7 calatorin! $rin tara,
facan! 2u!ete, intalnin!u-"e cu !re%atorii, con!ucan! o"tirea "au e1aminan!u-"i

+. op. cit. Vasile lecsan!rii --- Poe"ii alese, 1##$ e!itura Miner%a, p. &*#

con"tiinta in cli$e !e me!itatie' Tara Mol!o&ei cunoa"te 0el"u% !e roa!e "i &anat'
Renumele cailor a trecut $e"te #otare' De"$re faimo"ul Catalan "e "$une ca,
a"emenea cailor !in 0a"me, $oarta noroc !omnitorului C "i !u"manii "tiu a"ta' Se "i
(&one"te ca ni"te i"coa!e ar incerca "a ra$ea"ca !in %ra2!urile !e la Timi" calul al0
cu tinta in frunte al lui Bo!a' Dar comi"ul cel 0atran "i Simion, im$reuna cu altii,
!e"co$era la tim$ $e &ra2ma"'
Ionut freamata $entru frumoa"a 2u$aneata Na"ta, fiica unui 0oier !in tara !e
"u", !e care "e "imte atra" "i tanarul "au $rieten Ale1an!ru, &la"tar !omene"c "i
frate !e cruce' In&a(ia tatarilor $une ca$at !ra%o"tei, caci, luata in "ur%#in, 2u$anita
Na"ta &a fi inc#i"a intre (i!urile Cetatii Al0e' Dan! !o&a!a !e eroi"m, an%a2at intr-o
lu$ta !i"$erata, Ionut nu reu"e"te totu"i "-o !e"co$ere' Tanara fata nu mai era acolo'
Cu$rin"a !e ma#nire "e arunca"e in mare !in cora0ia ce-o !ucea la Stam0ul'
Stefan %a"e"te tim$, in ciu!a ra(0oaielor, "a-"i refaca &iata !e familie' Cate&a
e$i"oa!e !in cel !e-al !oilea &olum "unt !e!icate ca"atoriei cu Maria !e Man%o$,
co0oratoare !in im$aratii 0i(antini' Pe alt $lan "e !e"fa"oara !ra%o"tea !intre Simon
E!er "i "$rintena Maru"ca, fiica tainuita a !omnitorului' Ra$ita !e 2itnicerul Niculaie"
Al0u, ne$ot al unui 0oier fu%it la le"i, Maru"ca e !u"a cu "ila in Le#ia' In tentati&a
reu"ita !e a o "al&a $e Maru"ca E!erii i"i arata inca o !ata i"cu"inta'
De o $arte e $re(entat "i ca!rul natural, !e o frumu"ete mareata' Boie&o!ul
$artici$a la o &anatoare !omnea"ca la I(&orul Al0, cautan! nu atat &anatul o0i"nuit
cat "in%uratatea un!e "ala"luie"te 0ourul cel tare, locurile le%ate !e amintirea unor
&ec#i tra!itii'
Tara Mol!o&ei "tatea !e &e%#e' Trimi" !e !omnul "au, Ionut a $atrun" in
tainele $oliticii otomane, a!ucan! !e la Con"tantino$ol "tiri $retioa"e !e"$re intentiile
e1$an"ioni"te ale Sultanului' Stefan Bo!a "i tara &or infrunta, in ce-l !e-al treilea
&olum, F Oamenii Mariei Sale G, $ericolul turce"c' Toata tara ia $arte la lu$ta, !irect
"au in!irect: o"tirea mol!o&enea"ca re(i"tan! im$otri&a mult mai numeroa"ei armate
turce"ti, formata !in lu$tatori !e $rofe"ie, mercenari' Aatalia !e la Ba"lui !in *+-,
!emon"trea(a ca nu multimea lu$tatorilor, ci $atrioti"mul #otara"te &ictoria' E1$licatia
&ictoriei lui Stefan con"ta in "$ri2inul ne$retuit !in $artea $o$orului' Dan! $amant
taranilor, facan!u-i ra(e"i, )eli0erarea !in io0a%ie/, !omnitorul "i-a a"i%urat o"teni
!e&otati 7 oamenii Mariei Sale'
In reali(area $ortretului lui Stefan cel Mare Sa!o&eanu cule%e marturii !in
cronici "i i(&oare "traine !ar "i !in le%en!ele folclorice, numeroa"e 7 F Se &or0e"te
$rin "ate !e"$re maria "a ca-i om nu $rea mare !e "tat, in"a %roa(nic can! i"i
incrunta "$ranceana G' Sunt rele&ate tra"aturi, in!irect, !in cla"icul $ortret "c#itat !e
Gri%ore Urec#e' Se &or0e"te ca Maria "a are $ecete $e 0ratul "au !re$t "i le%amant
"fant' Intran! in al $atru(ecilea an al &ar"tei, "tralucitul c#i$ al !omniei era in culmea
0ar0atiei' Ca tra"atura !ominanta, "e remarca o $uternica &ointa' A&ea o $uternica
"tran%ere a 0u(elor "i o $ri&ire &er!e taioa"a' Bitea(ul om !e arme im$une re"$ect "i
a!miratie' De"i "cun! !e "tatura, cei !inaintea "a, o$riti la (ece $a"i, $areau ca "e
uita la el !e 2o" in "u"'
In momentele %rele, 0oierii "unt cu$rin"i !e $anica : in acelea"i im$re2urari
maria "a $are !e 0ron(, i(0utin! "a-"i tie, "u0 (am0etul 0at2ocoritor !in afara,
(0uciumul launtric' Boie&o!ul feu!al culti&a &irtutile ca&alere"ti 7 cin"tea "i
%enero(itatea' In 2uru-i el &rea inimi ar"e !e cre!inta, ace"t fa$t atra%an!, ca !re$t
ra"$lata, 0unatatea !omnea"ca' Loialitatea tre0uie "a a"i%ure 0iruinta in 0ataliile
2ertfei $e care !omnia "a urma "a le &i"e(e in no$ti !e nelini"te' In actiunile "ale
!omnitorul "e "$ri2ina $e !e&otamentul oamenilor !in $o$or'
Cu toate contra"tele, el nu $ier!e !in aureola "a 7 "emet "i %enero", im$ul"i& "i
!re$t, $er"ona2ului !e"cri" !e Sa!o&eanu ii "unt "$ecifice ener%ia "i %ra&itatea'
In con&or0irile cu "olii &enetieni con!ucatorul $olitic $ri&e"te e&enimentele cu
$atrun!ere, in "$irit reali"t 7 Sunt in lume crai "i im$arati7 $uterea lor e "la0iciune
!aca nu intele% !e ce ra"are "i a"finte"te "oarele' E1$an"iunea turcea"ca $utea fi
o$rita, cre!e el' F Eu "ocote"c ca $uterea lui Sultan Me#met e mare, in"a n-o cre!
ne0iruita' Pentru &ictorie ar fi fo"t ne&oie !e o coalitie $uternica' Sa ne inarmam $e
!inauntru cu cre!inta tare, !ar $e !inafara "a nu uitam a $une (ale "i a tinea in mana
"a0ie a"cutita' G Lo%ica "trate%ului, a$reciata !e "olii "traini, arata ca omul !e arme a
0aut !in a$a intele$ciunii !in aceea"i fantana !in care "-a a!a$at a$u"ul' Stefan
a&ea cultura 0i(antina'
Tara 0antuita "i "aracita !e tra!atori tre0uia "al&ata' Clar&a(ator, Stefan
intele%e "a !ea multimilor !re$tatea !e care erau in"etate' 8El a fo"t 0ar0atul cel !orit
!e morti "i a"te$tat !e &ii' Aratul mariei "ale a lo&it, a "ta$anit "i a calau(it )</ ' A
$ri%onit $e lotri : a 0atut $e"te falci $e !u"mani, a %ra0it "far"itul &icleniilor' G Ace"te
cu&inte e1$rima e"enta $ortretului'
E$oca lui Stefan cel Mare e"te "ituata la limita !intre fanta"tic "i real, intre mit
"i i"torie, i"torie "i le%en!a' Stefan e"te miti(at' El are $ecete $e 0ratul !re$t "i
le%amant "fant, calul lui e"te na(!ra&an, iar $arintele lui l-a inc#inat la muntele At#o",
ca "a-i "ta$anea"ca $e $a%ani' Domnul e"te a$ro$iat !e oamenii lui, !ar can!
incrunta !in "$rancene in%#eata toti' E"te !re$t "i cin"tit "i $uterea "a "e "$ri2ina $e
oamenii mariei "ale ale"i cu %ri2a in ran!uiala ce o in"taurea(a in tara' Sa!o&eanu
&e!e in Stefan, la fel ca Nicolae Ior%a, $e cel Hmai cin"tit "i cel mai #arnic !omnitor,
"tra"nic la manie "i "enin in iertare9: !ar, in acela"i tim$ ii mentine intr-o aura !e
le%en!a, $rin felul in care "e ra"fran%e in con"tiinta celorlalte $er"ona2e, $rin
$o&e"tile "i intam$larile e&ocate, $rin crearea unei atmo"fere menita $arca "a-l inalte
!ea"u$ra celorlalti' Stefan cel Mare e"te un om al Rena"terii, un ilumini"t' De multe
ori, $o"tura "a !e $er"ona2 a0"ent il ri!ica la $uterea !e forta coor!onatoare a
realitatii' Infa$tuie"te or!inea in $lanul uman !ar "i la ni&el co"mic' Are calitate !e
ma%, !e in&atat !ar "i atri0utele eroului, $entru ca tran"mite un "en" uni&er"ului'
E"te, un $er"ona2 2u"titiar in"tauran! in Mol!o&a "i%uranta "i "$iritul !re$tatii'
In *5*3, literatura lui Stefan "e im0o%ate"te cu o o$era !e mare in"emnatate,
!rama i"torica 8A$u" !e "oare9 a lui Aar0u Stefane"cu Dela&rancea' Boie&o!ul $ri&it
intr-o &i(iune mo!erna e"te un mare erou $olitic, o incarnare a Mol!o&ei, a "tatului
"au'
S$re a infati"a e$oca lui Stefan cel Mare "criitorul a&ea ne&oie "a traia"ca in
acea $erioa!a $e care a&ea "a o !e"crie' Princi$ala "ur"a !e informatie a lui
Dela&rancea au con"tituit-o 8Leto$i"etele mol!o&ene"ti9 $u0licate !e Mi#ail
?o%alniceanu "i, in $rimul ran!, cronica lui Gri%ore Urec#e' De acolo a im$rumutat
"tirile $ri&itoare la $ortretul moral al lui Stefan'
In 8A$u" !e "oare9 Stefan a a2un" 0atran, taran!u-"i tot mai ane&oie $iciorul
ranit, cu multi ani in urma la cucerirea C#iliei' I"i !a "eama ca i-au "la0it $uterile, ca
tru$ul "au nu mai e al &itea(ului !omnitor care a con!u" lu$tele !e la Ra(0oieni "i !e
la Po!ul Inalt' Dar "ufletul i-a rama" tanar a"tfel $ornin! la lu$ta ori !e cate ori e"te
ne&oi, uitan! !e rana "i !e %uta care i-l "u$arau' Omul a im0atranit, a $ier!ut
a!mira0ila lui forta fi(ica !e alta!ata, in tim$ ce !omnul "i-a $a"trat intacta tineretea
firii, a in!emnurilor "$re 0inele tarii "i al o0"tii' Lu$ta !intre fi(ic "i $"i#ic $oate fi
con"i!erata conflictul intern al o$erei'
Stefan cel Mare a$are in $ie"a lui Dela&rancea ca ti$ul !e"a&ar"it al
!omnitorului cu !ra%o"te !e tara, !re$t, intele$t "i &itea(, care "-a "$ri2init in $olitica
"a $e mica 0oierime "i $e oamenii "im$lii7 $e tarani' Acea"ta e"te ima%inea $e care
au tran"mi"-o &eacuri !e ran!ul le%en!ele "i tra!itiile $o$ulare'
El intre$rin!e e1$e!itia !in Pocutia, !e un!e "e intoarce cu ranile "an%eran!e
"i cu $rimele "emne &i(i0ile ale !ramei "ale' Ace"ta ince$e "a reali(e(e ca "far"itul
"au "e a$ro$ie' A"tfel ince$e "a-"i amintea"ca melancolic !e o iu0ire !in tinerete "i il
trimite $e Rare" "a afle a!e&arul ca e frate cu Oana "i !eci fiu al !omnului' Stefan
a0ia "e mai "$ri2ina in "a0ie, mantia o "imte %rea $e umeri iar $uterile-i erau i"to&ite'
In"a i"i im$une &ointa ramanan! trea( in tim$ul o$eratiei, &e%#in! cu %ri2a !e"tinul
tarii'
Conflictul $"i#olo%ic "e o0"er&a atunci can! Stefan afla !e uneltirile lui Ulea,
a!ica !e in!ata ce i(0ucne"te "i conflictul "ocial' Aoierii com$loti"ti "e i(olea(a inca
!in actul I, can! la Sfatul Domne"c, ce are loc in le%atura cu Pocutia, ei incearca "a
in&oce "anatatea "u0re!a a &oie&o!ului, in!emnan!u-l "a renunte la o noua 0atalie'
Or0iti !e !orinta !e a $une mana $e $utere "i con&in"i ca rana &a %ra0i "far"itul lui
Stefan, ei &or0e"c !e !omn ca !e o $er"oana a trecutului' Din !i"cutia lor intele%em
lim$e!e linia $oliticii lui Stefan, in!re$tata im$otri&a marii 0oierimi' Aoierii nu-i $ot
ierta !omnului "im$atia $entru ra(a"ime "i in %eneral $entru oamenii cu merite $e
care-i ri!ica"e in ran%7
$ragan. A fost bun,nu zic,
Stavar. Si drept,
$ragan. #u tara, da,
Stavar. "e noi ne-a cam scurtat,
$ragan. oier, razas, taran supus, era totuna in fata lui.
Stavar. Mosiile le impartea numai la ostasi,9
7

7. o$' cit' Aar0u Dela&rancea --- Teatru, *5D5, E!itura Tineretului, $' +,
Bi"urile celor trei !e a in"tala o F e$itro$ie G, a!ica !e a $relua $uterea !u$a
moartea lui Stefan, "unt in"a "$ul0erate in curan!' ara "a &rea Oana, aflata intr-un
cori!or !in a$ro$iere, a"culta"e $lanul ra(&ratitilor "i-l a!u"e la cuno"tinta
&oie&o!ului'
Porniti "a-"i tea"a ur(elile $ana la ca$at, uneltitorii actionea(a !in um0ra' Ulea,
$rete1tan! ca e"te 0olna&, nu "e arata la Sfatul Domne"c a!unat in &e!erea
in"caunarii lui Ao%!an' Stefan, care afla"e intentile lor tra!atoare, ii tine "u0 oc#i "i
"e multume"te a face a$ro$ouri "u0tile' Aoierii in"a nu "e lini"te"c' Ei fac a%itatie in
fa&oarea lui Stefanita care era inca minor' Inca o !ata !omnul in&in%e "la0iciunile "i
ne$utintele omului, ri!ican!u-"e !in $at "i, !e acea"ta !ata, uci%an!u-i cu mana "a
$e uneltitori' Era ultimul act !e !re$tate $e care-l infa$tuia "$re a-"i con"oli!a
te"tamentul "au $olitic'
F A$u" !e "oare G ni "e infati"ea(a ca $oemul in care $atrioti"mul intruc#i$at in
fi%ura lui Stefan cel Mare atin%e in cate&a momente a$o%eul' Dela&rancea
!emon"trea(a ca !e"i cor$ul, fi(icul "e !eteliorea(a, "$iritul ramane &e"nic tanar "i
%ata !e actiune'
In (iua !e 3 iulie *,.+, intr-o Marti, Stefan inceta !in &iata, !u$a ce mai intai
#otara"e ca urma" la tron $e fiul "au Ao%!an Bla!' In"otit !e !re%atori, !e toata
curtea "i !e mare multime !e $o$or, care "imtea ca a $ier!ut $e cel mai mare
con!ucator al ei, a fo"t $urtat tru$ul eroului "$re mana"tirea Putna un!e "i a"ta(i "e
o!i#ne"te'


Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci
batraneti ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea, si nu e a
voastra, ci a urmasilor vostrii si a urmasilor urmasilor vostrii, in veacul
vecilor.