Sunteți pe pagina 1din 10

Elena Cuza

Judecand dupa portretul oficial realizat de Szathmary, cand avea 38 ani, Elena Cuza putea
fi socotita cu greu o femeie frumoasa. Era foarte mica si subtire, cu o expresie severa, cu ochi
negri si dusi in fundul capului. Era foarte timida, lipsita de farmec si feminitate.
In 1844, ea la intalnit, sa indragostit si sa casatorit cu !lexandru Ioan "uza. #aca pe
atunci ar fi existat cabinete de consultanta maritala, probabil ca ar fi fost sfatuiti sa nu o faca.
El era o fire extrovertita, impulsiva, care se simtea bine printre oameni, foarte galant cu
femeile. Ea era o introvertita, cu o multime de inhibitii drapate in conventionalitatea tipica
societatii burgheze victoriene, pe care i le inculcase o mama dominatoare. $labele sanse ca
acest maria% sa mearga au fost anulate de la inceput de incapacitatea Elenei de ai oferi un
urmas sotului ei si de faptul ca a pus datoriile fata de mama inaintea celor fata de sot. &a 3'
aprilie 1844 scria( )"redema, mama, noile sentimente pe care le am fata de sotul meu nu ma
vor impiedica sa te iubesc*. !tunci cand, tremurand, ia marturisit mamei ei dragostea pentru
"uza, aceasta a intrebato cine era. )"el care ia batut pe evrei la Iasi*, ia raspuns ea. )!tunci
inseamna ca se teme de #umnezeu*, a replicat mama si ia dat consimtamantul.
"red ca si intro casnicie nereusita exista totusi cativa ani de fericire si dragoste adevarata. $e
pare ca acesta a fost si cazul tinerei perechi. Ei sau stabilit in modesta casa a parintilor lui
"uza, Ion si $ultana, din +alati.
#upa inabusirea revolutiei de la 1848, Elena "uza a dovedit o alta trasatura de caracter. ,usa
in fata unei situatii periculoase, * revolutionarii fugeau din Iasi spre +alati, urmariti de
oamenii domnitorului -ihail $turdza ), ce ameninta siguranta sotului ei, aceasta tanara
femeie timida si lipsita de incredere in sine, a dovedit o energie extraordinara, initiativa si
hotarare. ! pornit singura de la $olesti spre +alati, unde a mers sa il vada pe consulul britanic
"uninghan. Impreuna au pus la punct evadarea lui "uza la .raila. #e acolo, au fugit la
"ernauti si mai departe la /iena si ,aris. $au reintors in -oldova peste un an, cand venise
domn +rigore +hica.
Neintelegeri si infidelitati
&a scurta vreme dupa ce "uza a fost numit parcalab la +alati 018123 au aparut primele
neintelegeri in casnicia lor. 4armecul si veselia naturala ale lui "uza atrageau femeile din
societatea galateana si cea ieseana, fata de care el nu ramanea indiferent. 5umeroasele sale
infidelitati au devenit subiect de barfe, a%unse si la urechile mamei Elenei. In acea societate
dominata de barbati, infidelitatea, in special cea a sotului, era acceptata ca un lucru comun, ba
chiar, in anumite cercuri boieresti, era socotita drept ceva absolut necesar. #e regula, ea nu
ducea la divort si nici nu marca o cariera politica, cu conditia sa fie facuta cu un dram de tact
si cu discretie pentru a prote%a victima. In cazul Elenei, asemenea precautii nu au fost luate si
ea a suferit o umilinta personala, considerand viata sociala, in prezenta sotului, de nesuportat.
In faza de inceput rana a provocat mai curand melancolie decat note amare. $anatatea ia fost
afectata si "uza ia sugerat sa plece la ,aris 6 )a fost primul dintrun sir de asemenea exiluri
* , in primul rand pentru ca isi dorea sa fie liber. &a insistentele "atincai 7osetti, pe care
"uza avea sa o deteste, Elena a revenit in tara in 1813. #ar a continuat sa petreaca mai multa
vreme la $olesti decat cu sotul ei la +alati.
#ubla alegere a lui "uza in ianuarie 1818 a venit ca o surpriza pentru ambii soti. #esi sia
controlat bine emotiile fata de cei din %ur, angoasa Elenei a sporit. Era foarte tanara si lipsita
de experienta, complet nepregatita pentru noua situatie. Iata ce ii scria mamei ei( )-aine voi
merge la o receptie si marturisesc starea de confuzie. !m trait intotdeauna departe de societate
si nu cunosc nici eticheta, nici obligatiile pe care trebuie sa mi le asum. $per in generozitatea
compatriotilor mei, caremi vor ierta naivitatea si simplitatea*.
Amanta Maria Obrenovici
Elena "uza avea de infruntat o noua amenintare, in persoana -ariei 9brenovici, fiica
lui "ostin "atargi, vaduva lui Efrem 9brenovici si mama lui -ilan, viitorul rege al $erbiei.
-ai tanara cu 1' ani decat sotia principelui "uza, atractiva, cocheta, inteligenta, calculata si
ambitioasa, dispunand de experienta puterii politice, a reusit sal seduca pe !lexandru Ioan
"uza. Elena a pierdut confruntarea din start. ! preferat sasi gaseasca linistea interioara intr
un nou exil la ,aris. ! ratat astfel prezenta alaturi de sotul ei la cateva evenimente ma%ore(
investirea formala de catre sultan, la Istanbul, inaugurarea oficiala a domniei la .ucuresti. !
aflat detaliile din ziarele frantuzesti si din scrisorile pline de reprosuri ale mamei sale.
"uza nu ia raspuns la numeroasele misive pe care i lea adresat si nici nu ia asigurat sumele
de bani necesare pentru a putea duce un trai decent la ,aris. 9mul "uza este mult diminuat
printrun asemenea comportament, mai mult chiar decat prin infidelitatile sale. &a insistentele
mamei sale, care ii cerea sa revina si sa reclame locul ce i se cuvenea, Elena raspundea(
)printul nu doreste sa ma intorc si trebuie sa ma supun vointei lui*.
"e anume a determinato pe Elena "uza sa accepte indemnurile lui /asile !lecsandri si sa
revina, incognito, in primavara lui 18:2, dupa trei ani de absenta; ,ot fi mai multe explicatii.
9r fi induplecato argumentele mamei si prietenilor care ii explicau ca lipsa ei provoca un
scandal si il lipsea pe "uza de spri%in, mai ales in randul aristocratiei moldovenesti. <otodata,
facea astfel %ocul inamicilor sotului ei, expunandul influentei camarilei condusa de directorul
,ostei, &iebrecht. ,oate ca sia inchipuit ca era misiunea ei sa il faca un om mai bun. In final,
explicatia care le depaseste pe toate celelalte este ca Elena il iubea inca pe "uza, in ciuda
infidelitatilor lui, nu cu dragostea pasionala, carnala, pe care io dovedea -aria, ci intrun
sens spiritual mai adanc, aproape matern( trebuia sai poarte de gri%a. .ineinteles, conditia era
ca ea sa isi recapete locul la ,alat si sa obtina plecarea -ariei.
Activitati caritabile si culturale ale doamnei Elena Cuza
,ortretul moral i caracterologic al #oamnei Elena "uza este, de mult= vreme, schi>at
de m=rturiile contemporanilor i temeinic a ezat ?n mentalul colectiv, p@n= la nivelul popular,
acolo unde adev=rul i legenda nu se mai pot delimita i, atunci c@nd grani>a se poate trasa, ea
nu mai prive te dec@t pe cercet=torii specializa>i ai istoriei scrise. 5icio #oamn= a >=rii, din
trecutul mai ?ndep=rtat sau din vremuri mai noi, nu a intrat ?n imaginarul public pozitiv cu
at@ta for>= a iluziei c= binele sau r=ul unui popor depinde decisiv de firea i comportamentul
conduc=torului s=u. &egenda #oamnei lui "uza este pe m=sura cultului popular al so>ului ei.
5ici A#oamna &isaveta* a regelui "arol I i nici regina -aria nu au putut s= o Adetroneze* pe
Elena "uza de pe piedestalul cel mai ?nalt al simpatiei i recuno tin>ei colective, de i ele au
avut toate avanta%ele competi>iei( longevitate incomparabil mai mare pe tronul 7om@niei, fast
regal i propagand= mediatic= pe m=sur=, circumstan>e politice favorabile 0Independen>a
i Bnirea cea -are3.Explica>ia acestui fenomen de psihologie colectiv= st= ?n datele personale
ale #oamnei Elena "uza i ?n gesturile ei publice pe care rom@nii leau resim>it din plin ca
fiindule familiare i benefice, intr@nd ?n perfect= rezonan>= cu a tept=rile populare.
,aternalismul tradi>ional al conduc=torului se con%uga ?n mod fericit cu schimb=rile politice i
sociale de la ?nceputurile statului na>ional, c@nd, cu adev=rat, mul>imea ?ncepea s= devin=
con tient= de rolul ei ?n mi carea istoric= spre ?ntemeierea unei na>iuni independente i
moderne. Evolu>ia societ=>ii rom@ne ti de la preeminen>a privilegiilor de clas= la coagularea
unei unit=>i, chiar fragile, a corpului social ?n %urul unor principii de drept modern, precum i
transformarea individului supus ?n cet=>ean cu drepturi i obliga>ii fa>= de ceilal>i cona>ionali
se exprima simbolic chiar ?n personalitatea Elenei "uza.#ocumentele scoase la lumin= ?n
ultima vreme, ?ndeosebi coresponden>a, explic= nu numai semnifica>ia comportamentului
public al #oamnei, dar i resorturile intime ale conduitei sale, totu i at@t de bine intuite i
deplin valorizate de opinia public=. -odest=, dispre>uind fastul, resping@nd vorbele mari i
gesturile teatrale, profund credincioas=, dup= tradi>ia poporului s=u, ea sa mul>umit s= arate,
f=r= a impune nim=nui, care sunt faptele ce pot slu%i progresului >=rii sale. #ac= modestia este
pilonul firii sale individuale, responsabilitatea impus= de condi>ia sa ner@vnit= i nea teptat=
de #oamn= constituie mobilul netrucat al tuturor actelor i faptelor sale concrete, dar
?nc=rcate de o simbolistic= stimulativ= pentru rodnicia n=zuin>elor na>ionale. +esturi de
caritate au s=v@r it mul>i oameni, dar pu>ini au dep= it motiva>iile ?ndeob te cunoscute(
sp=larea unor p=cate omene ti, dorin>a de notorietate, speran>a unei r=spl=>i postume sau chiar
iluzia neuit=rii numelui. #in multitudinea de confesiuni personale
sau m=rturii ale apropia>ilor, cea mai sintetic= i mai conving=toare pentru descifrarea
personalit=>ii Elenei "uza r=m@ne aceea din scrisoarea c=tre mama sa, expediat= imediat dup=
aflarea ve tii despre alegerea so>ului ei ca domn al -oldovei 0: ianuarie 18183, ?ntrun pasa%
ce exprim= con tiin>a lucid= a schimb=rii cursului vie>ii prin destin( A,roviden>a a vrut s= ne
r=spl=teasc= pentru modestia noastr= i s= ne ridice la un rang, pentru mine nemeritat. 4ie ca
#umnezeu s= m= prote%eze totdeauna i s=mi dea tot ce trebuie pentru a merita tot timpul
entuziasmul, bun=voin>a i afec>iunea cu care am fost primit=*1.
"u demnitate i sacrificiul propriilor sale interese, #oamna a tiut s= stea al=turi de
cel care a marcat cu reforme esen>iale drumul >=rii spre o 7om@nie modern=. "u alt prile%,
confesiunea intim= redevine document istoric( ACnc= o dat=, drag= mam=, eu m= supun
cerin>elor. $per c= va veni un timp mai fericit,c@nd voi putea s= lucrez, poate, cu mai mult
folosD 5u tiu dac= m= ?n el, dar ?mi pare c= la noi nu a sosit ?nc= momentul pentru o
femeie de a lua partea sa de ac>iune binef=c=toare ?n opera de civiliza>ie a noastr=*2. #ar
tocmai prin ?ntreaga sa via>= Elena "uza a f=cut ca acel moment s= soseasc= i s= se afirme ca
o necesitate a vremurilor noi.7eaducem acum ?n memoria prezentului c@teva informa>ii mai
pu>in cunoscute, uitate ?n pagini ast=zi rar frecventate, referitoare la prezen>a activ= a
#oamnei ?n via>a public=, ?ndeosebi ?n opera sa de caritate i de educa>ie.
Bna dintre cele mai dramatice probleme sociale ale epoci #oamnei Elena "uza era
aceea a copiilor orfani 0numi>i i Ag=si>i*3. <estamentul mitropolitului 4ilaret al Bngro
/alahiei, redactat ?n 1E88, prevedea o sum= foarte ?nsemnat= pentru construirea i ?ntre>inerea
unui orfelinat ?n .ucure ti. !dministrate incorect, aceste surse de venituri nu au mai dus la
?ntemeierea ! ez=m@ntului c=ruia iau fost h=r=zite.7egulamentele 9rganice de la 183',
prevedeau, la r@ndul lor, ?ntemeierea de a ez=minte speciale pentru orfani, dar totul a r=mas
liter= moart=. $olu>ia care func>iona, ?n epoc=, era aceea c= statul ?ncredin>a noii n=scu>i unor
doici 0Anutrice*3, p@n= la v@rsta de patru ani. Cn noiembrie 18:', !dunarea legislativ= de la
.ucure ti a adoptat o nou= lege, prin care se decidea ca s= fie luat= ?ngri%irea copiilor orfani
de la -inisterul "ultelor, urm@nd ca aceast= ?ns=rcinare s= treac= la -inisterul de Interne, ?n
spe>= la #irec>iunea $erviciului $anitar, condus= de medicul "arol #avila. Cnceputul acestei
reforme sa f=cut ?n prim=vara anului 18:1, c@nd au fost adunate 4' de fete, de v@rst= mic=,
pentru a fi crescute ?ntrun Internat, ?n casa particular= a doctorului #avilla, aflat= chiar ?n
apropierea palatului "otroceni 3. 7evenit= ?n >ar= ?n luna iulie 18:2, dup= o ?ndelungat=
edere ?n str=in=tate, Elena "uza 6 ?n calitatea sa de pre edint= a "omitetului de #oamne 6 a
?ntreprins o serie de vizite la a ez=mintele de binefacere, la colile de fete i la a ez=mintele
culturale. #in acest moment, #oamna va face toate demersurile oficiale pentru reorganizarea
acestor institu>ii, precum i pentru dotarea lor cu cele necesare.
Doamna Elena Cuza si orasul alati
Elena "uza, prima #oamn= a 7om@niei, a r=mas ?n istorie ca un model al
devotamentului,
demnit=>ii, chibzuin>ei, calit=>i necesare oric=rei femeie aflate ?n ?nalta sa pozi>ie. ,rintre
frumoasele sale ?nsu iri morale se num=r= i sentimentele caritabile, materializate ?n
numeroase ini>iative venite ?n spri%inul celor afla>i ?n nevoie. Cntro >ar= t@n=r=, institu>iile ce
ar fi trebuit s= se ocupe cu activit=>ile de binefacere erau rare i cu posibilit=>i de ac>iune
foarte limitate. #e aceea #oamna Elena a sim>it nevoia s= se implice personal ?n acest
domeniu, fond@nd !zilul pentru copii orfani din .ucure ti, care ?i va purta numele 0!zilul
AElena #oamna*3. &a Ia i, ?n fosta capital= a -oldovei, ea avea s= ?ntemeieze 0188'3
$pitalul A"aritatea*, destinat copiilor. !ctivitatea sa ?n domeniul binefacerilor publice sa
desf= urat ?ns= i ?n alte ora e ale >=rii, precum +ala>ii. Cn ora ul de la #un=re, #oamna
Elena a sus>inut ini>iativa !nei +hica, care inten>iona s= construiasc= un orfelinat. &a apelul
ministrului <itu -aiorescu, #oamna a invitat pe to>i prefec>ii %ude>elor din -oldova s= fac=
subscrip>ii pentru orfelinat. Cmpreun= cu mama domnitorului, $ultana "uza 0n=scut=
"ozadini3, #oamna sa ocupat de administrarea casei "uza din +ala>i. Cn anul 18:4 #oamna
Elena sa implicat cu d=ruire ?n proiectul so>ului s=u, domnitorul !lexandru Ioan "uza, de
consolidare i renovare a acestui imobil. Cn acela i timp, #oamna Elena era preocupat= de
administrarea mo iei i a palatului de la 7uginoasa. #up= detronarea lui !lexandru Ioan
"uza 011 februarie 18::3, doamna Elena "uza ?l va ?nso>i pe #omnitor ?n exil, dup= cum se
tie. #e la mare distan>= de patrie, #oamna continua s= se intereseze de bunul mers al
gospod=ririi mo iilor sale din sudul -oldovei, de la .arbo i 0+ala>i3 i Focenii din >inutul
4=lciului. #up= moartea lui !lexandru Ioan I 018E33 dificult=>ile materiale o determin= pe
#oamna Elena s= v@nd= casa familiei "uza din +ala>i, p=str@nd doar re edin>a de la
7uginoasa. Cn anul 18E8 aceast= cas= se afla ?n proprietatea medicului #umitru /izzu, unul
dintre membriifondatori
al $pitalului Elisabeta-Doamna-Caritatea Glean. #up= divor>, acesta a l=sato fostei sale
so>ii, ,rofira 0,ulcheria3, rec=s=torit= Izvoranu. Cn luna mai a anului 18EE, #oamna Elena
"uza se adreseaz=, ?n scris, A"onsiliului de familie* al 7osete tilor, solicit@nd spri%inul pentru
ie irea din criza financiar= ?n care se afla. Cn scrisoare, ea invoc=
faptul c= lipsa banilor o fac s= tr=iasc= A?mpreun= cu cei doi copii, de pe o zi pe alta*.
<otodat= era nefericit= c= nu putea r=spunde cererii de a%utor adresate de Comitetul
Doamnelor Moldave pentru victimele de rzboi i se temea de imposibilitatea Ade a mai
comunica cu 7om@nia, dac= r=zboiul, care ne pustie te biata noastr= >ar=, se va extinde*.
Elena "uza roag= pe fra>ii s=i, #imitrie i <heodor 7osetti, s=i acorde
dreptul de a face, ?n str=in=tate, un ?mprumut ipotecar ?n valoare de :'.''' franci. #in aceast=
sum=, 3:.''' franci erau destina>i Acheltuielilor pentru educa>ie i ?ntre>inerea copiilor i a
casei*. #oamna f=cea precizarea c= de un an de zile de c@nd administra Acheltuielile casei,
sunt obligat= s= recunosc c= aceast= sum= este insuficient=*.#up= ?ntoarcerea ?n >ar=, #oamna
Elena "uza sa stabilit la 7uginoasa, ?mpreun= cu cei doi fii. Cn anii ce au urmat, #oamna a
continuat s= p=streze leg=tura cu ora ul +ala>i 6 re edin>a sa din primii ani ai c=sniciei 6 prin
doctorul !ristide $erfioti i prin ?nv=>=torul tefan "himet, persoane cu care
se afla ?n coresponden>=. ,rintre gesturile l=udabile f=cute de #oamna Elena "uza, c=tre urbea
de pe malul #un=rii, se num=r= i acela de a dona colii A"uza/od=* din +ala>i suma de
1''' lei i un bust al #omnitorului Bnirii, turnat ?n bronz:.
!ctele de binefacere ale Elenei "uza au fost f=cute i c=tre $pitalul A"aritatea* din +ala>i. Cn
anul 18:2 #oamna a luat ini>iativa construirii unui pavilion cu 82 paturi pentru -aternitate i
o sec>ie de copii. Cn acest context, ea a donat suma de 1.''' lei pentru zidirea noului
a ez=m@nt medical. #ona>iile
au continuat i ?n anul 1883, c@nd sunt d=rui>i al>i 12.''' lei. Cn anul 1884, prin #ecret regal,
$pitalul AElisabeta #oamna* 6 A"aritatea* +=l=>ean=, a primit din partea ,rim=riei +ala>i un
teren ?n suprafa>= de 34.831 m.p., situat ?n cvartalul I/, ?ntre str=zile <raian i !lexandru cel
.un8. 9 scrisoare inedit= a Elenei
"uza, adresat= doctorului $erfioti, se p=streaz= ?n Albumul familiei Serfioti, aflat ?n colec>iile
-uzeului 5a>ional de Istorie a 7om@niei. ,licul epistolei poart= tampila sta>iei "47
7uginoasa, ceea ce arat= c= scrisoarea a fost expediat= de la aceast= re edin>=. -uzeului
5a>ional de Istorie din .ucure ti de>ine i o fotografieportret din ultimii ani ai vie>ii primei
#oamne a 7om@niei.$e observ= o diferen>= ?ntre modelul colii de scris ce poart= monograma
princiar= a #oamnei Elena "uza, 6 trimis= fra>ilor s=i ?n mai 18EE, semnat= A,rin>esa Elena
"uza* 6 i scrisoarea trimis= doctorului
$erfioti ?n decembrie 1884, redactat= pe h@rtie simpl= i semnat= A#GoamnaH "uza* 0vezi
anexa3. Cn aceast= scrisoare doctorul $erfioti este ?n tiin>at de faptul c= va primi, prin .anca
5a>ional=, cotiza>ia anual= de o mie de franci, sum= pe care #oamna se ?ndatorase s= o
doneze spitalului Elisabeta Doamna-Caritatea Glean. "auza ?nt@rzierii expedierii acestei
cotiza>ii era pus= pe seama unor datorii pe
care trebuia s= le pl=teasc= soacrei sale, dar i a problemelor pe care le avea cu arenda ul
mo iei de la $ole ti/aslui. #in cuprinsul scrisorii mai afl=m c= pe timpul iernii anului 1884
1881, #oamna sa stabilitI la >ar=, probabil la ,iatra 5eam , ?ngri%ind violetele 0de ,arma3
trimise de $erfioti, carei reaminteau de Amalurile 7ivierei*. Cn aceea i epistol=, Elena "uza
se ar=ta interesat= i de episodul sechestr=rii prin>ului $ebastian, fiul !delei -oruzzi, care
administra mo ia 7uginoasa, dup= ce #oamna a fost nevoit= s= prseasc aceast
reedin. 9 alt= dona>ie, de 1'.''' lei, pentru acela i spital g=l=>ean, a fost f=cut= de
#oamna Elena ?n anul 18'1, dup= cum consemna un cotidian local.!proape ?ntreaga via>=
#oamna Elena "uza sa dedicat a%utor=rii celor s=raci i bolnavi. #in renta sa
anual=, de 12'.''' lei, aceasta p=stra 2'.''' lei pentru cheltuielile proprii, restul fiind
?mp=r>it sub form= de dona>ii. Cn coresponden>a purtat= cu dr. $erfioti, ?n ultimii ani ai
secolului al JIJlea,K #oamna Elena f=cea referiri la ini>iativa ?nfiin>=rii unui spital pentru
Aleuze* la +ala>i13. !ctivitatea caritabil= a Elenei "uza a continuat p@n= la sf@r itul vie>ii
018'83. &eg=turile ei cu ora ul de pe malul #un=rii, urbea tinere>ii sale, sau dovedit a fi
temeinice i de durat=, acestea func>ion@nd i dup= v@nzarea casei sale din +ala>i.
!ersonalitatea Elenei Cuza
&a aceasta atitudine mai combativa a contribuit si schimbarea survenita in
personalitatea Elenei. &a ,aris a acordat o mai mare atentie aspectului ei exterior, sa imbracat
cu mai multa gri%a si a capatat gusturi sofisticate, a citit intens si era mult mai bine informata
asupra problemelor politice si sociale ale timpului. #evenind o femeie mai puternica, a
inceput sa iasa din umbra mamei, dezvoltandusi o personalitate mai bine conturata.
"uza a fost incantat si impresionat de aceasta Elena )renascuta*, fiind incura%at si de sfetnicii
sai apropiati, intre care !lecsandri si "ostache 5egri, sa ii acorde sotiei sale inca o sansa.
$imbolul acestei impacari a fost ,alatul de la 7uginoasa. 7uginoasa era locul de refugiu, unde
Elena putea fura cateva momente de fericire, in intimitate cu sotul ei. $i, lucrul cel mai
important, era enclava unde rivala ei, -aria, na avut voie sa patrunda vreodata.
Elena sa straduit din rasputeri sa se ridice la nivelul asteptarilor si al indatoririlor sociale ce ii
reveneau ca prima doamna a tarii. &ua parte la ceremoniile de la ,alat, prezida dineuri,
organiza baluri si spectacole de teatru, alaturi de sotul ei, primea persona%e importante in
audiente particulare, ba chiar lea numit pe Lulnia $turdza si alte 12 reprezentante ale inaltei
societati ca doamne de onoare.
<otusi, ea a ramas o conservatoare, care socotea ca inca nu sosise momentul ca femeile sa ia
parte activa la viata politica. !tentia ei sa indreptat mai ales asupra orfanilor. ! creat azilul
care ii poarta numele, instalat la "otroceni, in 18:2. $a preocupat si de educatia femeilor, de
problemele celor in varsta, de imbunatatirea conditiilor din spitalele pentru nebuni si din
inchisori, a intemeiat muzee si a ctitorit monumente publice. ! colaborat cu generalul Ion
Emanuel 4lorescu, creatorul noii armate romanesti 6 un prieten de o viata 6 pentru a crea
spitale militare mai eficiente. 9data, "uza ia spus radicalului ".!. 7osetti( )am aici la ,alat o
doamna care este si mai rosie ca tine*. -ai tarziu, dupa moartea sotului ei, Elena "uza sa
oferit sa poarte de gri%a la cinci orfani de la spitalul "aritatea din ,iatra 5eamt. #atorita
muncii desfasurate pe acest taram, romanii au dezvoltat un sentiment foarte sincer fata de
aceasta printesa modesta, a%ungand cu timpul sa o venereze ca pe o sfanta.
Sacrificii
$ia cucerit un loc in inima natiei, dar nu a reusit sa castige si inima sotului ei sau sa isi
salveze casnicia. &a scurta vreme dupa reintoarcerea ei, "uza a informato, in maniera lui
dura, ca -aria ii nascuse un fiu nelegitim, !lexandru. In 18:1 ia urmat un altul, #imitrie. Ia
cerut sa accepte pe !lexandru in casa si sa semneze hartiile de adoptiune. "e umilire mai
mare putea indura o femeie; !tunci, pentru prima oara, si ea si mama ei sau gandit sa ceara
divortul. !vea nevoie de timp de gandire si a plecat din nou la ,aris.
-area tragedie a Elenei era faptul ca nu reusea sa dea nastere unui copil, desi avea un
dezvoltat simt matern. !tunci cand sora ei mai tanara, Loe, casatorita cu prietenul lui
!lexandru Ioan "uza, Iordache &ambrino, a murit la nasterea celui de al treilea copil, Elena a
preluat cresterea nepotilor sai. #ecizia ei de a accepta sa adopte pe cei doi fii naturali ai lui
"uza a venit tot din acest sentiment matern neimplinit. Ia iubit si ia crescut de parca ar fi
fost ai ei. &a fel ca in tot ceea ce a facut, sa dedicat lor in totalitate, renuntand la viata de
"urte si la obligatiile sociale. 9ficial, sa spus ca fusesera adoptati doi copii fara parinti, dar
tot .ucurestiul stia adevarul.
,ana la urma, tocmai acest gest a salvat casatoria. "aci "uza ii iubea foarte mult pe baieti si
dragostea aceasta reciproca a oferit cel mai solid liant. In plus, el stia ca sotia lui era o mama
mult mai buna decat -aria.
E"ilul
$e spune ca organizatorii loviturii de stat din 18:: au planuit astfel lucrurile incat sa il
surprinda pe "uza in pat cu -aria 9brenovici. "onspiratorii au avut gri%a sa izoleze
apartamentul Elenei "uza si camerele copiilor, dand ordine stricte sa nu li se intample ceva.
Elena a incercat sa a%unga la sotul ei, dar i sa raspuns ca nu se mai afla in ,alat. &a cautat
atunci pe consulul francez <illos, cu a%utorul caruia a reusit sa il intalneasca pe "uza la
"otroceni. !poi, acesta a parasit tara doar cu amanta, fara sa o mai astepte pe sotie. Elena a
aflat abia la "lu%, la 2: februarie, ca ei a%unsesera de%a la /iena.
Intreaga familie ia cerut, din nou, sa divorteze. #ar chemarea datoriei a fost mai puternica.
$otul ei era acum un exilat, un om bolnav, avea nevoie de dragostea copiilor, era deci datoria
ei sai stea in prea%ma. !u calatorit impreuna la Ems, ,aris, !ix les .ains, 7eichenhall, siau
cumparat o casa frumoasa la #abling, langa /iena, o alta vila langa 4lorenta, pentru a se
stabili in final la Feidelberg. #ar nu a putut scapa de umbra -ariei, care continua sa se
intalneasca cu fostul domn prin diferite hoteluri.
!nii de exil pot fi considerati cei mai fericiti din viata ei. ! reusit, in sfarsit, sai castige
respectul lui "uza, chiar daca nu si dragostea, si printro tenacitate iesita din comun, sa iasa
invingatoare in ultima runda. Elena la ingri%it cat a fost bolnav, in ultima perioada a vietii lui,
si ea ia stat la capatai cand a murit, la Feidelberg, in 18E3, in timp ce -aria 9brenovici lua
parte la un bal, la /iena, ca doamna de onoare a imparatesei !ugusta, sotia Maiserului
Nilhelm I.
Dragoste si dupa moarte
Elena ia purtat lui "uza aceeasi dragoste si dupa moarte. $ia dedicat toata energia educarii
celor doi baieti, !lexandru si #imitrie, o sarcina nu tocmai usoara. !lexandru era un tip
flegmatic, lipsit de vointa, intentiona sa faca o cariera politica. $iar fi dorit sa il mosteneasca
pe "uza, dar o afectiune congenitala cardiaca la obligat sa duca o viata linistita. #imitrie,
mezinul, mostenise doar viciile tatalui. $tia ca nu avea mult de trait din cauza unei afectiuni
pulmonare, asa incat intelegea sa isi traiasca viata din plin, la ,aris. $ia zburat creierii la
7uginoasa, in toamna anului 1888. Brma exemplul mamei sale, -aria 9brenovici, care,
atunci cand a aflat ca este bolnava de cancer, sa sinucis la #resda, la 1: iulie 18E:. !vea 41
ani. ! fost inmormantata mai intai la biserica $f. $piridon, din Iasi. In 18'8, a fost deshumata
si mutata in cavoul familiei din cimitirul )Eternitatea*. "u acel prile%, sicriul a fost deschis.
$pre surprinderea tuturor corpul ei era intact si arata de parca atunci adormise.
!lexandru, in ciuda sfaturilor Elenei si ale doctorilor, sa casatorit cu -aria -oruzi. ! murit
in timpul unei calatorii in $pania, aproape de -adrid, in 1888. ,rin testament, 7uginoasa
revenea sotiei alaturi de care traise numai sase luni si nu mamei adoptive. In 1883, -aria
-oruzi"uza sa recasatorit pentru un scurt interval de timp 0o zi3 cu Ionel .ratianu, fiul celui
care il detronase pe "uza. #in aceasta casatorie sa nascut cel ce avea sa fie marele istoric +h.
.ratianu. ,ana la urma, .ratienii au donat 7uginoasa spitalului "aritatea din Iasi, potrivit cu
dorinta Elenei.
5ascuta la 1E iunie 1821, Elena #oamna, femeia plapanda si sfioasa, a supravietuit tuturor
celor care iau marcat viata in vreun fel. ,oate ca lovitura cea mai grea fusese moartea mamei
sale, "atinca, in 18:8. $a bucurat, in timpul vietii, de simpatia imparatului 5apoleon III si a
imparatesei Eugenia, a prietenilor apropiati ai sotului ei, a lui "arol I, 4erdinand si a -ariei.
&a aniversarea unei %umatati de veac de la Bnirea ,rincipatelor, in 18'8, i sau adresat omagii
din toate colturile tarii, carora lea multumit )in numele lui !lexandru Ioan "uza*. ! murit in
acelasi an, la 2 aprilie 18'8. ! fost inmormantata, dupa dorinta ei, la $olesti, proprietatea
parintilor sai.
sursa( 7adu 7. 4lorescu, Elena "uza 6 #incolo de legenda, -agazin istoric, 1888,!urica
Ichim,-ircea "iubotaru,$orin Iftimi,#oamna Elena "uzaBn destin pentru 7omania.