Sunteți pe pagina 1din 4

LP 3 -Reflexele-

Sunt acţiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca răspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex:

receptor->cale aferentă (centripetă)->centru->cale eferentă (centrifugă)->efector. Reflexele sunt necondiţionate (înnăscute, prezente la toţi membrii speciei) sau condiţionate, achiziţionate de fiecare individ sub influenţa mediului.

Funcţie de substratul morfo-funcţional, se disting:

I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT):

- tehnica de examinare:

bolnav liniştit iar segmentul examinat relaxat

zona percutată trebuie să aibă integritate anatomică a ţesuturilor

examinare simetrică şi sistematică

manevre de facilitare ce urmăresc distragerea atenţiei bolnavului şi înlăturarea unor influenţe exercitate de la nivele superioare (strângerea pumnului, tuse) Exemple de ROT:

A) Bicipital (C5-C6):

precum şi o uşoară supinaţie.

percutarea tendonului distal al bicepsului determină flexia antebraţului,

B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determină extensia antebraţului.

C) Deltoid (C5-C6): percuţia laterală a tendonului deltoidului (pe faţa laterală a braţului) determină

abducţia braţului.

D) Patelar (rotulian, L2-L4):

percutarea tendonului cvadricepsului determină extensia gambei pe

coapsă

E) Achilean (L5-S2):

percuţia tendonului achilean determină flexia plantară a piciorului prin

contracţia tricepsului sural

F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determină flexia plantară a piciorului.

G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul ţine gura uşor întredeschisă;

percuţia metonului (eventual indirectă, prin aplicarea prealabilă a unui deget la acest nivel) determină o mişcare rapidă de ridicare a mandibulei.

II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice): Sunt declanşate prin stimulare directă a proprioceptorilor periostali şi osoşi.

Exemple:

A)

Stiloradial (C5-C6): percuţia apofizei stiloide radiale provoacă contracţia muşchilor biceps, lung

supinator, brahial anterior, cu flexia antebraţului pe braţ

B)

Cubitopronator (C6-D1): percuţia apofizei stiloide ulnare determină contracţia muşchilor rotund şi pătrat pronator, cu pronaţia antebraţului.

C)

Scapular (C7-D1):

percuţia marginii spinale a omoplatului provoacă contracţia pectoralului

mare, sub- şi supraspinosului, cu adducţia braţului, adesea însoţită de rotaţie internă.

D)

Medio-pubian

E)

Olecranian

F)

Al adductorilor

G)

De flexie a gambei

H)

Cuboidian

Modificări ale ROT şi ale reflexelor osteoperiostale:

a) în intensitate:

diminuare/abolire:

- leziuni ale arcului reflex->afecţiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare, leziuni ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecşi

- leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flască), datorită inhibiţiei supraliminale pe care o suferă motoneuronii spinali sub influenţa stimulilor intenşi declanşaţi pe calea piramidală.

exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanentă; se datorează eliberării motoneuronilor spinali de sub influenţa inhibitorie a neuronilor corticali.

b) în caracter.

reflexe inversate->efectul aparţine muşchiului sau grupului muscular antagonist -apare dacă calea efectorie a reflexului este lezată la nivel medular,aferenţa senzitivă este intactă iar stimulul senzitiv se orientează spre neuronii motori învecinaţi (neuronii din nucleul antagonist)

reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muşchiul cu tendonul percutat + contracţia unui grup muscular al membrului de partea opusă

reflexe pendulare->oscilaţii cu caracter de balansare care ↓ în amplitudine -apar în afectarea formaţiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase

III) Reflexe cutanate şi mucoase: Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente şi mucoase cu

arc reflex polisinaptic Exemple:

contracţia

A)

Abdominale

(

semn

Rosenbach)->excitarea

tegumentelor

abdominale

duce

la

musculaturii subiacente şi la deplasarea ombilicului

a) Epigastric (D5-D7):

stimularea marginii inferioare a sternului.->tracţiunea musculaturii

superioare a abdomenului

costal,

paralalel cu el->contracţia părţii superioare a dreptului abdominal->ombilic în sus şi în afară

stimulare latero-medial, pe orizontala care trece

prin ombilic->ombilic în afară

stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurală

->ombilic în jos şi în afară

b) Cutanat abdominal superior (D6-D7):

c) Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9):

d) Cutanat abdominal inferior (D10-D12):

stimulare latero-medial,

sub

rebordul

B) Cremasterian (L1-L2): stimularea feţei interne a coapsei determină ascensionarea testiculului sau

retracţia labiei mari vaginale şi uşoară contracţie a fibrelor inferioare ale muşchilor abdominali - modificarea reflexelor cutanate abdominale şi cremasterian:

abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare şi leziuni piramidale

exagerare->nevroze anxioase,intoxicaţii cu stricnină,hipertiroidism

C) Cutanat plantar (L5-S2):

determină flexia plantară a degetelor prin contracţia muşchilor plantari - abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare -“indiferentism plantar”->valoros dacă este unilateral

D) Anal intern şi extern (S5):

stimularea marginii externe a plantei, până la nivelul halucelui,

stimularea zonei de mucoasă a orificiului anal determină contracţia

sfincterului anal extern sau intern

E) Cornean (trigemino-facial):

stimularea marginii laterale a corneei declanşează clipitul bilateral

(contracţia orbicularului ocular) şi retracţia capului -calea aferentă->ramura oftalmică trigemen -calea eferentă->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial) -centru->punte

F) Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular declanşează clipitul.

G) Velopalatin şi faringian:

însoţită uneori de mişcări de deglutiţie; se poate declanşa reflexul de vomă. Aferenţe: vag (pneumogastric), eferenţe: vag, glosofaringian.

atingerea palatului determină o contracţie a muşchilor faringieni,

H) Palmar,fesier,diafragmatic şi bulbo-cavernos

IV) Reflexele articulare:

A) Mayer: apăsarea pe prima falangă (flectarea ei) a degetului IV determină adducţia şi opoziţia

policelui prin contracţia muşchilor omonimi

B) Leri: flexia energică a mâinii pe antebraţ determină flexia antebraţului pe braţ

-diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni piramidale

V) Reflexele de postură: prin apropierea capetelor de inserţie ale unui muşchi, se obţine contracţia sa. Sunt:

A) Locale:

1. al gambierului anterior:

2. al halucelui:

flexia dorsală fermă,pasivă,persistentă,a piciorului, cu eliberare

bruscă este urmată în mod normal de revenire imediată. Revenirea prelungită caracterizează sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afecţiuni paleostriate)

flexia dorsală fermă,pasivă,persistentă a halucelui cu eliberare bruscă este

urmată de revenire imediată după eliberare -parkinsonieni->poziţia se menţine şi se observă tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui

3. al semitendinosului: flexia bruscă a gambei + revenire rapidă

4. al bicepsului: flexia rapidă a antebraţului + revenire rapidă

B) Generale: se remarcă în ortostatism, cu ochii închişi. Se imprimă mişcări înainte, înapoi, lateral. -împingere spre înapoi->contracţia trenului anterior esp.gambierul anterior -împingere spre înainte->contracţia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a tendonului lui Achile

VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanică a muşchiului determină contracţie. Dispare precoce în

bolile musculare (distrofii musculare progresive) şi este exagerat în miotonii.

VII) Reflexe patologice:

excitarea feţei externe a plantei, până la nivelul halucelui, produce

extensia halucelui şi răsfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului) +/- rotirea internă a piciorului cu

contracţia tensorului fasciei late -indică o leziune piramidală. -în leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se poate evidenţia -leziunile periferice pot determina “Babinski periferic”->imposibilitatea flexiei plantare determină flexia dorsală a halucelui

A) (Semnul) Babinski (1850):

B) Echivalenţele Babinski: apariţia semnului Babinski după excitarea altor zone cutanate.

1. semnul Oppenheim: apăsarea cu deplasare cranio-caudală a feţei anterioare a tibiei.

2. semnul Gordon: apăsarea musculaturii gambiere.

3. semnul Schäeffer: ciupirea tendonului achilean.

4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar.

5. semnul Poussepp: excitarea ½ externe a plantei produce răsfirarea în evantai a degetelor II-V.

6. semnul Gonda->flexia pasivă fermă şi persistentă a degetului IV de la picior apăsând pe prima falangă

7. semnul Chiliman->flexia pasivă fermă şi persistentă a degetului V de la picior

mişcare discretă, clonică, de flexie plantară a primei

C) Reflexul de flexiune plantară a degetelor:

falange de la degetele II-V de la picior, în urma:

1. percuţiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul

Rossolimo).

2. percuţiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat).

3. percuţiei călcâiului (semn Weingrow)

D) Reflexul de flexiune a policelui:

1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III.

2. semnul Rosner: percuţia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V.

3. semnul Troemmer->percuţia bazei degetelor II-V

E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse:

se percută interlinia labială în porţiunea mijlocie şi se

obţine contracţia orbicularului buzelor cu strângerea buzelor şi proiecţia lor înainte

-arcul reflex este trigemino-facial

F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici):

stimularea zonei mijlocii a feţei anterioare a

gâtului mâinii la baza policelui produce contracţia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale

-aferenţă->C6-C7

-eferenţă->nervul facial

G) Reflexe de automatism medular ->leziuni medulare grave ce determină interesare piramidală bilaterală

1. Reflexul de triplă flexie: înţeparea plantei determină flexia dorsală a piciorului pe gambă, flexia

gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin. Aceste mişcări nu pot fi făcute voluntar. Are valoare în

stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind precizată de teritoriul radicular până la care stimularea cu acul declanşează reflexul.

în timpul producerii reflexului de triplă flexie, se observă

2. Reflexe de extensie încrucişată:

contralateral mişcările contrarii: extensia coapsei şi gambei, cu flexia plantară a piciorului şi flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de triplă flexie, în aceleaşi condiţii patologice.

3. Reflexul de masă :ciupirea tarsului sau înţeparea plantei determină reflex de triplă flexie

homolateral,reflex de extensie încrucişată,micţiune,defecaţie,transpiraţie

4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral) ->extensia coapsei,extensia gambei şi coapsei,flexia

plantară a degetelor şi a piciorului la excitarea regiunii fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa

5. Reflexul de mers Sherrington ->stimularea tegumentului de pe faţa internă a coapsei în decubit

dorsal duce la mişcări succesive de flexie şi extensie asemănătoare mersului

apariţia unor contracţii şi decontracţii succesive şi rapide ale cvadricepsului,

cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apăsarea energică a marginii superioare a patelei în sens

distal (în jos), cu menţinerea poziţiei acesteia. Este o manifestare a exagerării reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenţa clonusului rotulian denotă o leziune deasupra L2.

flexia (pasivă) dorsală energică a piciorului, care determină elongarea

6. Clonusul rotulian:

7.

Clonusul

plantar:

tendonului achilean, declanşează un reflex miotatic de contracţie şi relaxare a tricepsului sural, în secuse succesive.

sunt

prezente în mod fiziologic la nou născut şi sugar, dar dispar în urma dezvoltării ariei 6α şi a funcţiei sale inhibitorii.

1. Reflexul de apucare al mâinii (grasping reflex):

la stimularea proprioceptivă a degetelor mâinii

(mişcarea lor) pacientului, acesta apucă ferm mâna sau ciocanul cu care s-a făcut stimularea,

H) Reflexe apărute în leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare):

desprinzându-se cu dificultate.

2. Reflexul de apucare forţată ->stimularea tactilă a tegumentului între police şi indice determină apucarea fermă a stimulului

3. Reflexul de apucare al piciorului ->stimularea proprioceptivă a degetelor de la picior duce la flexie plantară

4. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei

tendinţa bolnavului de a

5. Reflexul de urmărire al mâinii (groping reflex, reflex de magnetizare):

întinde mâna sau întregul m.s. după un obiect care trece prin câmpul vizual.

6. Reflexul de apucare orală:

excitarea tactilă a buzelor sau a tegumentelor peribucale, determină

deschiderea gurii în încercarea de a apuca obiectul excitator.

7. Reflexul de urmărire al capului, gurii, buzelor şi limbii:

obiectele care apar în câmpul vizual.

8. Reflexul de urmărire al piciorului

orientarea capului, buzelor, limbii spre