Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului
nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul
anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferenta (centripeta)->centru-
>cale eferenta (centrifuga)->efector.
Reflexele sunt neconditionate (innascute, prezente la toti membrii speciei) sau
conditionate, achizitionate de fiecare individ sub influenta mediului.
Functie de arcul reflex, exista reflexe:
1. Somato-somatice (aferente si eferente somatice)
2. Somato-viscerale (aferente somatice,eferente vegetative)
3. Viscero-somatice (aferente vegetative,eferente somatice)
4. Viscero-viscerale (aferente si eferente vegetative)
Functie de substratul morfo-functional, se disting:
I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT):
Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase
proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa
neuromusculara -;> contractie.
-pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat->o intindere mai mica
de 0.25 mm declanseaza reflexul
-percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare->ROT
-orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica
localizarea procesului patologic
Influente:
- spinale
- supraspinale:
Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt
exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe
aceasta cale.
Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex tonigen;
leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare.
-tehnica de examinare:
temperatura camerei de aprox.20 grade
bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat
zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor
examinare simetrica si sistematica
manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea unor
influente exercitate de la nivele superioare
manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in momentul
percutiei
strangerea pumnului
tuse
Exemple de ROT:
A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina flexia
antebratului, precum si o usoara supinatie.
B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina extensia
antebratului.
C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata laterala a
bratului) determina abductia bratului.
D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina extensia
gambei pe coapsa
E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara a
piciorului prin contractia tricepsului sural
F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia plantara
a piciorului.
G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura usor
intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea prealabila a unui
deget la acest nivel) determina o miscare rapida de ridicare a mandibulei.
II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice):
Sunt declansate prin stimulare directa a proprioceptorilor periostali si ososi.
Exemple:
A) Stiloradial (C5-C6): percutia apofizei stiloide radiale provoaca contractia
muschilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebratului pe brat
B) Cubitopronator (C6-D1): percutia apofizei stiloide ulnare determina contractia
muschilor rotund si patrat pronator, cu pronatia antebratului.
C) Scapular (C7-D1): percutia marginii spinale a omoplatului provoaca contractia
pectoralului mare, sub- si supraspinosului, cu adductia bratului, adesea insotita de
rotatie interna.
D) Medio-pubian
E) Olecranian
F) Al adductorilor
G) De flexie a gambei
H) Cuboidian
Modificari ale ROT si ale reflexelor osteoperiostale: a) in intensitate:
diminuare/abolire:
- leziuni ale arcului reflex->afectiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare, leziuni
ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecsi
- leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flasca), datorita inhibitiei
supraliminale pe care o sufera motoneuronii spinali sub influenta stimulilor intensi
declansati pe calea piramidala.
exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanenta; se datoreaza eliberarii
motoneuronilor spinali de sub influenta inhibitorie a neuronilor corticali. b) in
caracter.
reflexe inversate->efectul apartine muschiului sau grupului muscular antagonist
-apare daca calea efectorie a reflexului este lezata la nivel medular,aferenta senzitiva
este intacta iar stimulul senzitiv se orienteaza spre neuronii motori invecinati (neuronii
din nucleul antagonist)
reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muschiul cu tendonul
percutat + contractia unui grup muscular al membrului de partea opusa
reflexe pendulare->oscilatii cu caracter de balansare care ? in amplitudine
-apar in afectarea formatiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase
III) Reflexe cutanate si mucoase:
Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente si mucoase.
Arc reflex polisinaptic->numar mare de neuroni intermediari la diverse nivele
encefalice->cai aferente segmentare,fascicule ascendente,instante senzitive
cerebrale,cai descendente,neuron motor periferic,cale eferenta motorie
Exemple:
A) Abdominale ( semn Rosenbach)->excitarea tegumentelor abdominale duce la
contractia musculaturii subiacente si la deplasarea ombilicului a) Epigastric (D5-D7):
stimularea marginii inferioare a sternului.->tractiunea musculaturii superioare a
abdomenului b) Cutanat abdominal superior (D6-D7): stimulare latero-medial, sub
rebordul costal, paralalel cu el->contractia partii superioare a dreptului abdominal-
>ombilic in sus si in afara c) Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9): stimulare latero-
medial, pe orizontala care trece prin ombilic->ombilic in afara d) Cutanat abdominal
inferior (D10-D12): stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurala ->ombilic in jos
si in afara
B) Cremasterian (L1-L2): stimularea fetei interne a coapsei determina ascensionarea
testiculului sau retractia labiei mari vaginale si usoara contractie a fibrelor inferioare
ale muschilor abdominali
-modificarea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian:
abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare si leziuni piramidale
exagerare->nevroze anxioase,intoxicatii cu stricnina,hipertiroidism
C) Cutanat plantar (L5-S2): stimularea marginii externe a plantei, pana la nivelul
halucelui, determina flexia plantara a degetelor prin contractia muschilor plantari
-abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare
-indiferentism plantar->valoros daca este unilateral
D) Anal intern si extern (S5): stimularea zonei de mucoasa a orificiului anal determina
contractia sfincterului anal extern sau intern
E) Cornean (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei declanseaza
clipitul bilateral (contractia orbicularului ocular) si retractia capului
-calea aferenta->ramura oftalmica trigemen
-calea eferenta->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial)
-centru->punte
F) Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular
declanseaza clipitul.
G) Velopalatin si faringian: atingerea palatului determina o contractie a muschilor
faringieni, insotita uneori de miscari de deglutitie; se poate declansa reflexul de voma.
Aferente: vag (pneumogastric), eferente: vag, glosofaringian.
H) Palmar,fesier,diafragmatic si bulbo-cavernos
IV) Reflexele articulare:
A) Mayer: apasarea pe prima falanga (flectarea ei) a degetului IV determina adductia
si opozitia policelui prin contractia muschilor omonimi
B) Leri: flexia energica a mainii pe antebrat determina flexia antebratului pe brat
-diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni piramidale
V) Reflexele de postura: prin apropierea capetelor de insertie ale unui muschi, se
obtine contractia sa.
Sunt:
A) Locale:
1. al gambierului anterior: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta,a piciorului, cu
eliberare brusca este urmata in mod normal de revenire imediata. Revenirea prelungita
caracterizeaza sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afectiuni paleostriate)
2. al halucelui: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta a halucelui cu eliberare brusca
este urmata de revenire imediata dupa eliberare
-parkinsonieni->pozitia se mentine si se observa tendonul flexorului dorsal propriu al
halucelui
3. al semitendinosului: flexia brusca a gambei + revenire rapida
4. al bicepsului: flexia rapida a antebratului + revenire rapida
B) Generale: se remarca in ortostatism, cu ochii inchisi. Se imprima miscari inainte,
inapoi, lateral.
-impingere spre inapoi->contractia trenului anterior esp.gambierul anterior
-impingere spre inainte->contractia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a
tendonului lui Achile
VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanica a muschiului determina contractie.
Dispare precoce in bolile musculare (distrofii musculare progresive) si este exagerat
in miotonii.
VII) Reflexe patologice:
A) (Semnul) Babinski (1850): excitarea fetei externe a plantei, pana la nivelul
halucelui, produce extensia halucelui si rasfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului)
+/- rotirea interna a piciorului cu contractia tensorului fasciei late
-indica o leziune piramidala.
-in leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se
poate evidentia
-leziunile periferice pot determina Babinski periferic->imposibilitatea flexiei
plantare determina flexia dorsala a halucelui
B) Echivalentele Babinski: aparitia semnului Babinski dupa excitarea altor zone
cutanate.
1. semnul Oppenheim: apasarea cu deplasare cranio-caudala a fetei anterioare a tibiei.
2. semnul Gordon: apasarea musculaturii gambiere.
3. semnul Schaeffer: ciupirea tendonului achilean.
4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar.
5. semnul Poussepp: excitarea externe a plantei produce rasfirarea in evantai a
degetelor II-V.
6. semnul Gonda->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului IV de la picior
apasand pe prima falanga
7. semnul Chiliman->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului V de la picior
C) Reflexul de flexiune plantara a degetelor: miscare discreta, clonica, de flexie
plantara a primei falange de la degetele II-V de la picior, in urma:
1. percutiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul
Rossolimo).
2. percutiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian
inversat).
3. percutiei calcaiului (semn Weingrow)
D) Reflexul de flexiune a policelui:
1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III.
2. semnul Rosner: percutia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V.
3. semnul Troemmer->percutia bazei degetelor II-V
E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse: se percuta interlinia labiala in portiunea
mijlocie si se obtine contractia orbicularului buzelor cu strangerea buzelor si proiectia
lor inainte
-arcul reflex este trigemino-facial
F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): stimularea zonei mijlocii a fetei
anterioare a gatului mainii la baza policelui produce contractia musculaturii
mentoniere homo- sau bilaterale
-aferenta->C6-C7
-eferenta->nervul facial
G) Reflexe de automatism medular->leziuni medulare grave ce determina interesare
piramidala bilaterala
1. Reflexul de tripla flexie: inteparea plantei determina flexia dorsala a piciorului pe
gamba, flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin. Aceste miscari nu pot fi facute
voluntar. Are valoare in stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind
precizata de teritoriul radicular pana la care stimularea cu acul declanseaza reflexul.
2. Reflexe de extensie incrucisata: in timpul producerii reflexului de tripla flexie, se
observa contralateral miscarile contrarii: extensia coapsei si gambei, cu flexia plantara
a piciorului si flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de tripla flexie, in
aceleasi conditii patologice.
3. Reflexul de masa:ciupirea tarsului sau inteparea plantei determina reflex de tripla
flexie homolateral,reflex de extensie incrucisata,mictiune,defecatie,transpiratie
4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral)->extensia coapsei,extensia gambei si
coapsei,flexia plantara a degetelor si a piciorului la excitarea regiunii
fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa
5. Reflexul de mers Sherrington->stimularea tegumentului de pe fata interna a coapsei
in decubit dorsal duce la miscari succesive de flexie si extensie asemanatoare
mersului
6. Clonusul rotulian: aparitia unor contractii si decontractii succesive si rapide ale
cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energica a
marginii superioare a patelei in sens distal (in jos), cu mentinerea pozitiei acesteia.
Este o manifestare a exagerarii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale.
Prezenta clonusului rotulian denota o leziune deasupra L2.
7. Clonusul plantar: flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina
elongarea tendonului achilean, declanseaza un reflex miotatic de contractie si relaxare
a tricepsului sural, in secuse succesive.
H) Reflexe aparute in leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare):
sunt prezente in mod fiziologic la nou nascut si sugar, dar dispar in urma dezvoltarii
ariei 6? si a functiei sale inhibitorii.
1. Reflexul de apucare al mainii (grasping reflex): la stimularea proprioceptiva a
degetelor mainii (miscarea lor) pacientului, acesta apuca ferm mana sau ciocanul cu
care s-a facut stimularea, desprinzandu-se cu dificultate.
2. Reflexul de apucare fortata->stimularea tactila a tegumentului intre police si indice
determina apucarea ferma a stimulului
3. Reflexul de apucare al piciorului->stimularea proprioceptiva a degetelor de la picior
duce la flexie plantara
4. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei
5. Reflexul de urmarire al mainii (groping reflex, reflex de magnetizare): tendinta
bolnavului de a intinde mana sau intregul m.s. dupa un obiect care trece prin campul
vizual.
6. Reflexul de apucare orala: excitarea tactila a buzelor sau a tegumentelor peribucale,
determina deschiderea gurii in incercarea de a apuca obiectul excitator.
7. Reflexul de urmarire al capului, gurii, buzelor si limbii: orientarea capului, buzelor,
limbii spre obiectele care apar in campul vizual.
8. Reflexul de urmarire al piciorului