Marea depresiune, puternica criza economica dintre anii 1929-1933,a fost un fenomen

mondial ce a cunoscut aspecte si grade de intensitate diferite de la tara la tara.In aceaste

perioada s-au manifestat concomitent criza financiara,criza productiei si a schimburilor
comerciale,criza sociala.Crahul bursier din octombrie 1929 s-a transformat intr-o lunga
depresiune economica,faptul care a intunecat intreaga perioada a anilor ' 3 si s-a reflectat
initial in prabusirea productiei,a in!estitiilor,a preturilor si !eniturilor ca si a comertului
international,dar si prin inmultsirea falimentelor si cresterea !ertiginoasa a
soma"ului.Catastrofa bursiera din 1929 a fost consecinta logica a boom-ului speculati! inceput
in 192#$atrasi de perspecti!a unor cistiguri rapide si cu atit mai facil de obtinut cu cit se
puteau cumpara actiuni pe credit%&'( dintre acestea fiind cumparate pe credit in 1929),
speculatorii s-au inmultit, a"ungind sa reprezinte aproape #* din totalul populatiei
americane.+onduri de tote pro!inientele %intreprinderi,banci,particulari) mai mult sau mai
putin bine canalizate de societatile specializate - In!estments ,rust - si de bro-eri au impins
!alorile bursiere la o crestere e.agerata./eteaua bancara a 012 , eterogena si dezechilibrata
in conditiile in care un procent din banci detineau peste (* din sumele depozitate, s-a
do!edit absolut incapabila sa stapineasca aceasta situatsie anormala.Intre 192# si 1929 ,
!olumul imprumuturilor destinate speculatiilor a crescut de la 2,( miliarde 3 la #
miliarde,indicile !alorilor bursiere crescind in aceeasi perioada de la 1 la 21#1.2ceasta
crestere a depasit in mod e!ident e!olutia !alorii reale a intreprinderilor,al caror capital sau
cifra de afaceri nu au putut creste de doua ori in trei ani.,reptat de!idendele s-au subtiat in
raport cu !aloarea actiunilor si aceasta scadere a ratei profitului a deperminat in!estitorii la
re!inzarea actiunilor.4a rindul sau , gu!ernul american,ingri"orat de acest e.ces speculati! a
fa!orizat cresterea dobinzilor pe termen scurt,acestea depasind pragul 5 psihologic5 de 1* ,
situatie care a antrenat pierderea increderii in rindul operatorilor bursieri.Miscarea de
re!inzare a fost astfel amorsata si a capatat rapid o alura catastrofica,culminind la 2& oct. 1929
cind 12 mil. de actiuni au fost puse in !inzare,cursul acestora prabusindu-se insa in conditiile
in care cumparatorii nu au aparut.Criza creditului , consecinta imediata a crizei bursiere a
antrenat criza productiei industriale in dublu sens $ pe de o parte, prin aceea ca a limitat
posibilitatea de finansare si a ingreunat reluarea procesului de productie,iar pe de alta parte a
diminuat consumul larg sustinut prin credite in anii ' 2.0caderea cererii sol!abilea determinat
sporirea dimensiunii stocurilor de marfuri si a impus reducerea sau stoparea productiei.
Ca consecinta, in perioada crizei in 012 !olumul productiei industriale a"unge in anul 1932
sa reprezinte (3,6* din !olumul productiei anului 1926 .7ina in 1932 au dat faliment 11.(
intreprinderi industriale si comerciale , iar numarul falimentelor bancare a a"uns la 1,
soma"ul afecta 12 de persoane.In agricultura numerosi fermieri au dat faliment,
nemaia!ind creditele contractate la banci.
Criza in 8uropa s-a declansat in 193 si s-a accentuat in anul urmator prin masi!a retragere a capitalurilor
americane din economia 8uropeana.Cel mai puternic a fost afectata economia germana, care in conditiile in
care marea ma"oritate a tarilor isi limiteaza importurile este ne!oita sa-si reduca acti!itatea industriala la &(*
din capacitate, generind un soma" de &3*. 9eniturile in agricultura scad cu 3*.Criza din sistemul bancar se
declanseaza in 1931.
In +ranta criza a dus la falimentarea a 1&(: de intreprinderi, la reducerea drastica a preturilor in
agricultura.;ificultatile din sectorul bancar a fost marite ca urmare a transferarii in strainatate a unor mari
cantitati de aur si a deficitului bugetar in crestere.
2nglia a a!ut mari probleme economice datorita ritmului lent in care s-a dez!oltat economia in primul
deceniu interbelic.Criza bancara internationala a creat dificultati <ancii 2ngliei, celorlalte banci engleze din
care au fost retrase milioane de lire sterline,fortind gu!ernul englez in 1931 sa renunte la etalonul aur in
conditiile in care moneda engleza se depreciase cu 3*.7roductia de otel si fonta a scazut la "umatate
determinind o scadere ma.ima a tona"ului flotei comerciale.
In opinia mea, impactul Marei ;epresiune s-a resimtit negati! asupra dez!oltarii economice a mo"oritatii
statelor europene si ale lumii. 2nalizind situatia create putem spune ca Marea ;epresiune a dus la adnicirea
contradictiilor dintre marile puteri europene pri!itor la reimpartirea teritoriala a lumii, a sferelor de influenta ,
pietelor de desfacere si iz!oarelor de materie prima, pregatind terenul pentru declansarea celui de-al doilea
/azboi Mondial.