Tonus

Dr. Nădejde Ana-Maria

Tonusul muscular

- starea de semicontracție în care se găsește un mușchi în repaus;

- rezultă dintr-o activitate de origine reflexă - reflex miotatic, al
cărui arc se închide la nivelul măduvei, aflat sub controlul
neuronului motor central, al cerebelului, al nucleilor bazali și al
sistemului vestibular;

Examinare:
a) Tonus de repaus: palparea consistenţei muşchiului, aprecierea
extensibilităţii şi rezistenţei la mobilizarea pasivă.
b) Tonus postural: cercetarea reflexelor de postură.
c) Tonus de acţiune: urmărirea tonusului în timpul
execuţiei mişcărilor voluntare.
Tonusul muscular

Arcul reflex – a. element receptiv +

b. cale aferentă +
c. căi eferente +
d. element efector

a. Receptori: = MUȘCHIUL - fusurile neuromusculare

Fusul neuromuscular:
- formațiune alungită = 1-4mm, dispusă paralel cu fibrele musculare;
- conține 3 – 10 fibre(intrafusale), învelite de o capsulă conjunctivă;
- fibrele din 1/3 mijlocie – lipsite de elemente contractile;
- contracțiile – comandate de fibre nervoase gamma, ce se termină
prin plăcuțe la cele 2 capete ale fibrelor musculare intrafusale
Tonusul muscular

b. Cale aferentă

Inervarea fusului muscular este dublă:

senzitivă/ aferentă + motorie/ eferentă

Sunt 2 tipuri de fibre senzitive:

1. Fibre IA (groase = 8-12u, mielinice), dispuse în formă de spirală în

jurul fibrelor musculare intrafusale -> terminația anulo-spirală
- se articulează sinaptic cu motoneuronii alfa mari,
somatomotori, din coarnele anterioare ale măduvei spinării -
-> determină contracția fazică a fibrelor musculare de tip II
(albe) – mișcări clonice, rapide și ample
- punctul de pornire a reflexului miotatic;
Tonusul muscular

2. Fibre IB (subțiri, 6-9u), prezintă în interiorul fusului numeroase

ramificații -> terminații în eflorescență Ruffini
- se articulează sinaptic cu motoneuronii alfa mici,
somatotonici, din coarnele anterioare ale măduvei spinării ->
determină contracția tonică a fibrelor musculare tip I (roșii) - pot
menține contracția prelungită fără a obosi;
Tonusul muscular

Organele tendinoase Golgi

- fibre tendinoase înconjurate de o capsulă conjunctivă;
- dispuse pe tendonul mușchilor, în imediata apropiere a trecerii
fibrelor musculare pe cele tendinoase
- numai inervație senzitivă, fibre tip IB, groase, care înregistrează
întinderile pasive cât și cele active

* Pragul de excitație al terminațiilor senzitive din fusurile

neuromusculare și din organele tendinoase Golgi este foarte
coborât, ele recepționând cele mai mici modificări ale tensiunii
active sau pasive ale mușchiului.
Tonusul muscular

c. Cale eferentă

În cornul anterior al măduvei, 4 tipuri de motoneuroni:

- motoneuroni alfa mari – determină mișcări fazice (clonice, rapide și

ample), prin contracția fibrelor musculare albe;

- motoneuroni alfa mici – descărcare lentă, asupra fibrelor

musculare roșii;

- motoneuronii gamma – determină contracția fibrelor musculare

intrafusoriale;

- neuronii Renshaw;
Tonusul muscular

Arc reflex tonigen:

Percuție tendon  alungire(vibratia fusurilor si activarea fibrelor cu sac nuclear)

 Fibre aferente L2 (terminatii anulo-spinale) + fibre aferente L3 (Golgi) = Fibre
senzitive ale nervului femural – seg spinale L2 L3  coarnele anterioare ale
maduvei spinarii Motoneuronii parasesc segmentul spinal S2  contractie
Tonusul muscular

Structuri reglatoare: spinale +

supraspinale

Spinale:

1. Bucla Gamma
- circuit măduvă – mușchi - măduvă
– constituită din celulele gamma din coarnele anterioare ale MS, ai
căror axoni călătoresc până la nivelul mușchilor unde determină
exclusiv contracția fibrelor musculare intrafusale
- determină creștere frecvenței stimulilor în fibrele senzitive tip IB ->
activarea arcului reflex tonigen -> creșterea tonusului muscular;
- bucla Gamma = circuit facilitator
Tonusul muscular

Spinale:

2. Circuitul Renshaw
- circuit exclusiv în substanța cenușie a cornului anterior al MS
- axonii motoneuronilor alfa mici emit – imediat – după emergența
lor din coarnele anterioare, o colaterală care se întoarce în substanța
cenușie a cornului anterior, se articulează cu niște celule mici, vecine
cu celulele alfa mici = celule Renshaw;
- axonii celulelor Renshaw – sinapsă cu corpul celular al
motoneuronilor alfa mici din axonul de unde provine colaterala
- circuit ce menține descărcările între anumite limite
(5-33 stimuli pe secundă) -> circuit inhibitor
Tonusul muscular

Supraspinale:

- rol facilitator: formațiunea reticulată activatoare, cerebelul,

neostriatul, nucleii vestibulari;

- rol inhibitor: formațiunea reticulată inhibitoare, sistemul piramidal,

extrapiramidal paleostriat și arhistriat.

Asigură o adaptare permanentă la cerințele posturii,

gestului și comportamentului față de mediul exterior.
Tonusul muscular

Modificări patologice:

A. Hipotonia
- creșterea amplitudinii mișcărilor, mușchiul hipoton pierde
relieful său, devine moale la palpare, ușor depresibil;
- apare în: - leziunile arcului reflex tonigen,
- leziunile centrilor supramedulari cu acțiune
întăritoare/facilitatoare asupra tonusului muscular (sindroame
cerebeloase, sindroame strio-palidale – coree, atetoză)
- în cazuri speciale - sindromul NMC;
- afecțiuni musculare
Tonusul muscular

Modificări patologice:

A.1. Hipotonia musculară prin leziunea arcului tonigen

Apare în: nevrite, polinevrite, radiculite, meningo-radiculita

posterioară luetică (tabes), poliradiculonevrite

Clinic:
Hipotonie + pareze/paralizii de tip periferic + atrofii + tulb de
sensibilitate
Tonusul muscular

Modificări patologice:

A.2. Hipotonia musculară în leziunile musculare

Apare în: miopatii – ca o consecință a întreruperii arcului reflex la

nivelul organului efector
Tonusul muscular

Modificări patologice:

A.3. Hipotonia musculară prin leziunea centrilor supramedulari

Apare în: sindroamele cerebeloase și sindroamele strio-palidale

(coree, atetoză)

A.3.1. În leziunile cerebeloase: amplitudine mare a mișcărilor

pasive
A.3.2. În leziunile ganglionilor bazali(sdr extrapiramidale):
hipotonie + mișcări
involuntare coreice / atetozice - - apare în sindromul hipoton -
hiperkinetic
Tonusul muscular

Modificări patologice:

A.4. Hipotonia musculară prin leziunea neuronului motor central

Inițial, în acut, se produce o inhibiție a SNP datorită stării de șoc

 hipotonie musculară aprox. 1-3 săptămâni  faza spastică
Tonusul muscular

Modificări patologice:

B. Hipertonia
- mușchii contractați sunt fermi la palpare, tendonul muscular
este întins, motilitatea segmentelor în articulații duce la o
rezistență marcată și o amplitudine scăzută.
Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.1. Hipertonia piramidală

- apare în leziunile NMC, cu instalare de la debut (leziune cu
evoluție lentă), sau urmează după o stare de hipotonie (leziuni
instalate brusc);
Caracteristici:
- ectromielică (predomină distal)
- electivă (interesează predominant flexorii şi pronatorii la m.s. şi
extensorii şi adductorii la m.i.)
- elastică/ aplastică (contractura poate fi învinsă prin mobilizări
pasive succesive; aceasta cedează cu fenomenul lamei
de briceag)
- accentuată de frig, oboseală, emoţii
- atenuată în anestezie generală, somn, barbiturice
Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.1. Hipertonia piramidală

+ ROT exagerate + semn Babinski

+ Sincinezii = mișcări involuntare ce apar la membrele hipertonice

cu ocazia unor mișcări voluntare
Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.2. Hipertonia extrapiramidală

- apare în sindromul hiperton - hipokinetic
Caracteristici:
- rizomielică (predomină proximal)
- globală (interesează flexorii şi extensorii în aceeaşi măsură)
- plastică, ceroasă (segmentul de membru păstrează poziţia care i
se imprimă)
- cedează sacadat
- atenuată de mişcările active, scopolamină, substanţe
de tip atropinic, dopaminergice; dispare în somn
- accentuată de frig, emoţii

+ semnul roții dințate + semnul Noica

Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.3. Rigiditatea prin decerebrare și decorticare

Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.4. Contractura intențională

- creștere a tonusul muscular cu ocazia unor mișcări voluntare;
- apare în leziuni lenticulare (degenerescență hepato-lenticulară)
sau talamice;
Tonusul muscular

Modificări patologice:

B.5. Reacția miotonică

- contracție prelungită cu decontracție lentă
- se pune în evidență prin: - mișcări voluntare
- percuție mecanică
- excitația electrică a mușchiului
- apare în distrofia miotonică Steinert, miotonia hipertrofică
Thomson
Tonusul muscular

Modificări patologice:

C. Semne de iritație meningeană

- contractură musculară cu atitudine
caracteristică (ex: „cocoș de pușcă”,
opistotonus)
Clinic:
- redoarea cefei
- semnul Kernig
- semnul Brudzinski
Tonusul muscular de postură

- necesar menținerii anumitor posturi

a. Reflexele de postură = apar în muşchi după oprirea unei

mişcări pasive de flexie, prin revenirea la poziţia iniţială a
segmentului respectiv.
- persistența posturii – în sindroamele extrapiramidale

b. Reflexele posturale (de adaptare posturală) = apar la

modificarea de poziţie, cu alterarea echilibrului, care impune
intrarea în contracţie a unor grupe musculare pentru a permite
redresarea.
Se examinează prin :
- tracţionarea spre spate a pacientului aflat în poziţie
ortostatică
Tonusul de acțiune

- apare în contextul mişcărilor voluntare, prin creşterea tonusului

în diferite grupe musculare, asigurând adaptarea posturală în
raport cu mişcarea efectuată
- se examinează în cursul diferitelor mişcări.
Testarea Tonusului muscular:

Cereți pacientului să se relaxeze și apoi mișcați pasiv fiecare membru la mai multe
articulații pentru a simți orice rezistență sau rigiditate care poate fi prezentă.