FUNCŢIILE MĂDUVEI ŞI TRUNCHIULUI

► reflexă – se realizează prin substanţa cenuşie

► de conducere - se realizează prin substanţa albă, care conţine căi de conducere
► FUNCŢIA REFLEXĂ
Act reflex = răspunsul la acţiunea unui stimul extern sau intern asupra unui receptor
răspunsul reflex poate să fie stimulator sau inhibitor
arcul reflex = calea anatomică de răspuns, formată din:
termenul de „reflex” a fost introdus de Descartes - (1596-1650)
receptor = celulă epitelială, dendrită sau corpuscul ce sesizează energia stimulului
după poziţie - proprioceptori – din organe de mişcare
– informează despre poziţie şi mişcare
- exteroceptori – pt stimuli din afara organismului
- interoceptori / visceroceptori – baroreceptori, chemoreceptori
după tipul de energie recepţionat - chemoreceptori – pt substanţe chimice;
includ şi nociceptorii (algocept)
- fotoreceptori – pt lumină
- mecanoreceptori – pt deformări mecanice
- termoreceptori
după viteza de adaptare
- fazici – se adaptează uşor şi nu mai produc PA chiar dacă stimulul persistă
ex: gustativi, olfactivi
- tonici – nu se adaptează – descarcă PA cât acţionează stimulul;
cale aferentă = senzitivă, ascendentă, cuprinde un nerv (fibre senzitive) şi un tract
centru nervos - poate fi medular, subcortical, cortical
- structură din SNC ce primeşte, analizează, integrează informaţiile şi
elaborează o comandă adecvată
- are cu compartiment senzitiv de recepţie şi unul motor de comandă
cale eferentă - formată din axonii neuronilor somatomotori sau visceromotori
- cuprinde un tract şi un nerv
efectorul - este somatic – muşchi striat sau vegetativ – muşchi neted sau glandă
Reflexele medulare sunt somatice şi vegetative.
REFLEXE SOMATICE MEDULARE
- centrii medulari sunt subordonaţi encefalului şi scoarţei cerebrale, care determină
facilitarea sau inhibarea activităţii lor .
- după numărul neuronilor şi sinapselor arcurilor lor, reflexele somatice medulare
sunt monosinaptice şi polisinaptice

monosinaptice polisinaptice
 - Sunt miotatice / osteotendinoase - Sunt - nociceptive (apărare prin flexie)
. Ex: ahilean , patelar/ rotulian, - de mers
bicipital, tricipital - = retragerea zonei stimulate dureros
.miotatic = răspuns la intinderea unui
tendon stimulat prin contracţia muşchiului
- Arcul reflex are 2 neuroni : - Arcul are minim 3 neuroni: senzitiv,
senzitiv şi motor interneuron, motor
- Receptorii = proprioceptori, - Receptorii sunt exteroceptori, in special
ex: fus neuromuscular dendrite (ex: din tegument)
- Calea aferentă se inchide în cornul - Calea aferentă = prelungirile neuronilor
anterior din gg spinali
- Centrul nervos este sinapsa dintre - Centrul nervos este polisinaptic, cu neuron
neuronul senzitiv şi mortor senzitiv, asociativ, motor
- Sunt rapide, strict limitate, cu latenţă - Sunt mai lente, cu latenţă mai lungă,
scurtă, iradiază în SNC (proporţional cu intensitatea
- nu iradiază(datorită lipsei neuronilor intercalari) stimulului)
- menţin tonusul şi poziţia
REFLEXE VEGETATIVE ÎN MĂDUVĂ
Se inchid în coarnele laterale, pe partea dorsală
simpatice pupilodilatator / midriază → C 8 – T 2
cardioacceleraţie → T 3 – T 5
sudoraţie şi piloerecţie → T 1 – L2
vasomotricitate → T1 - L2
micţiune, defecaţie, sexuale → L 1- L 2
mişcările tubului digestiv → T 6 – L 2
parasimpatice micţiune, defecaţie, sexuale → S 2 – S 4
REFLEXE SOMATICE ÎN TRUNCHI
în bulb: vomă, strănut, eructaţie, deglutiţie
în punte: mimică, clipire (cornean şi auditiv), supt, masticaţie
clipitul natural are frecvenţă de 2-10/s
în mezencefal: statice, statokinetice, diminuarea tonusului muscular (NR),
motilitate asociată (SN), de orientare vizuală= oculocefalogir (în CCS)
de orientare auditivă = audiocefalogir (în CCI)
REFLEXE VEGETATIVE (PARASIMPATICE) TRUNCHI
în bulb: motorii (masticaţie, deglutiţie) şi secretorii digestive, respiratorii, cardiovasculare (depresoare),
 în punte: respiratorii, cardiovasculare (depresoare)
în mezencefal: - pupilar fotomotor (mioză / pupiloconstricţie)
- acomodare pentru vederea obiectelor apropiate de ochi (prin bombarea cristalinului)
- reglarea bioritmului somn – veghe (SN)
► FUNCŢIA DE CONDUCERE
căi medulare - lungi prin fascicule de substanţă albă din cordoane
- scurte = de asociaţie (în interiorul organului, între diferite zone)
in fasciculul fundamental, cu fibre ascendente şi descendente
lungi - ascendente
exteroceptive - de la exteroceptori
* termice-dureroase – prin STL;
* tactile - fine , epicritice şi vibraţii = spino-bulbo-talamice (prin G + B);
- grosiere , protopatice - prin STA;
proprioceptive ( de la proprioceprorii din organele de mişcare)
inconştiente , de control al mişcării /pt simţul tonusului muscular
* direct dorsal Flechsig (din ½ inferioară a corpului);
* încrucişat ventral Gowers (din ½ superioară);
conştiente - spino-bulbo-talamice (G+B) pt simţul poziţiei şi mişcării;
visceroceptive , interoceptive - nespecifice – lente –în SR
descendente piramidale - cortico-spinal / piramidal direct
cortico – spinal / piramidal încrucişat
extrapiramidale :

Căile piramidale Căile extrapiramidale

- conduc comenzi pt mişcări fine, - conduc comenzi pt mişcări involuntare
precise, voluntare
- nu sunt esenţiale pentru supravieţuire - sunt esenţiale pentru supravieţuire
- secţionarea duce la pierderea - secţionarea produce moartea
preciziei mişcărilor
FUNCŢIA DE CONDUCERE A TRUNCHIULUI
- căi ascendente - sunt specifice şi nespecifice, în SR
- căi descendente - piramidale (direct şi încrucişat)
- extrapiramidale (TRReNOV)
- căi scurte - de asociaţie, între etaje ale trunchiului cerebral
CEREBELUL
Extirpările partiale au aratat functiile diverselor portiuni ale cerebelului :
- arhicerebelul - are rol in reglarea echilibrului static şi dinamic, în menţinerea posturii;
– paleocerebelul - controlează musculatura striată şi reglează tonusul muscular
- extirparea =>exagerarea reflexelor monosinaptice şi tulburări de mers

- neocerebelul - participă la reglarea mişcărilor fine, voluntare comandate de cortex.

 - extirparea =>pierderea capacităţii de a executa mişcări fine şi precise,
de tulburări de mers şi diminuare a tonusului muscular.
Extirpările totale de cerebel - sunt compatibile cu supravieţuirea
. - in primele zile provoacă tulburări grave motorii.
. - ulterior apare - astazia (tulburări de ortostatism) ,
. - atonia (diminuarea tonusului muscular),
. - astenia ((scăderea forţei voluntare, oboseală musculară la efort minim).
- după câteva luni aceste tulburari dispar deoarece functia cerebelului este
preluată de către scoarţa cerebrală.
Diencefalul
- localizare - deasupra mezencefalului şi sub emisferele cerebrale;
Talamusul
- are doua mase ovoide de substanţă cenusie ,
sinapsă obligatorie (n III) pentru căile sensibilităţii
Metatalamusul - cu doi corpi geniculati, mediali si laterali, inapoia talamusului.
corpul geniculat medial = releul căii auditive ,
corpul geniculat lateral = releul căii vizuale ,
Epitalamusul - cuprinde epifiza (glanda pineala) si nucleii habenulari in care se
inchid reflexe olfactivo-somatice.
Hipotalamusul - este centru de reglare, coordonare şi integrare a funcţiilor vegetative, endocrine,
instinctive şi emoţionale
EMISFERELE CEREBRALE
- coordonează activitatea senzitivă, motorie şi funcţiile nervoase superioare
- funcţionează pe baza reflexului condiţionat are ca bază reflexul condiţionat
– RC – studiat de Pavlov
- s-au folosit pt studiu - câini flămânzi în camere izolate acustic
. - metoda fistulei salivare – exteriorizarea şi suturarea la piele a canalului
. glandei parotide
- RC = răspuns la acţiunea unui EI după asocierea lui de
– excitant indiferent / lumină, sunet... –
. multe. ori cu un EA(EN) – excitant absolut (necondiţionat/ hrana => EI devine EC
- condiţii - asocierea EI – EA şi repetarea asocierii / 5 – 30 ori (EI are valoare de semnal)
. - precedenţa, aplicarea lui EI înaintea lui EA (cu aprox 0,5 s)
. - dominanţa lui EA faţă de EI

- mecanism * formarea unei conexiuni funcţionale (sinaptice) între centrii corticali

. solicitaţi simultan .
. * iradierea PA spre centrul cel mai important biologic / al lui EA(EN)
Dispariţia conexiunii sinaptice = inhibiţie corticală
REFLEXE NECONDIŢIONATE REFLEXE CONDIŢIONATE
sunt innascute si comune tuturor indivizilor sunt individuale, dobandite in cursul vietii,

sunt constante si invariabile =>nu dispar si se produc sunt temporare

in acelasi fel, ori de cate ori excitantul se repetă se modifică în timp, sunt influenţate de mediu
puţin influenţate de mediu

se mostenesc, adica se transmit neschimbate se formeaza pe baza celor neconditionate, prin

generatiilor de indivizi din aceeasi specie; coincidenta repetata in timp a doi excitanti, unul
neconditionat si unul conditionat

arcul reflex se inchide la nivelele inferioare ale axului arcurile reflexe se inchid la nivelul cortexului
cerebro-spinal (maduva, trunchi cerebral)

au căi preformate (exista si la nastere). nu au căi preformate

unele sunt simple: clipit, tuse, stranut, voma, . se grupează în lanţuri de reflexe => stereotipii (ex
secretie salivara etc, altele succesiunea de mişcări din timpulmersului,
sunt reflexe complexe, acestea se produc in lanţ => alimentaţiei, îmbrăcatului...)
instincte: alimentar, de aparare, de reproducere