FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS

1. FUNCȚIA REFLEXĂ
2. FUNCȚIA DE CONDUCERE
 FUNCȚIA REFLEXĂ
• ACTUL REFLEX- procesul fiziologic de
răspuns la acțiunea unui stimul (=reflexul)
• ARCUL REFLEX- baza anatomică a actului
reflex (traseul pe care îl urmează informația în
timpul desfășurării unui reflex)
Receptorul- este o structură excitabilă care
răspunde la stimuli prin variații de potențial
proporțional cu intensitatea stimulului.
 Clasificarea receptorilor:
• După localizare
-exteroceptori- situați la nivelul pielii, primesc
informații din mediul extern
-proprioceptori- localizați în mușchi, tendoane,
articulații, periost (membrana conjunctivă a
oaselor), pericondru (învelișul conjunctiv al
cartilajelor)
-interoceptori (visceroceptori)- situați în pereții
organelor interne, primesc informații din mediul
intern.
 Clasificarea receptorilor:
• După stimul
-mecanoreceptori- stimulați de atingere,
presiune, lovire, vibrații
-termoreceptori- stimulați de variații de
temperatură
-chemoreceptori- stimulați de moadificarea
concentrației unor substanțe
-fotoreceptori- stimulați de lumină
Calea aferentă- senzitivă, face
legătura dintre receptori și centrul
nervos

-este formată din dendritele și axonii

neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali de pe traseul nervilor spinali
sau din prelungirile neuronilor de pe
treseul nervilor cranieni
Centrul reflex- ansamblu de
neuroni care analizează,
prelucrează informațiile primite și
elaborează o comandă
Calea eferentă- formată din axonii
neuronilor motori și conduce
impulsurile nervoase (comanda)de la
centrul nervos la efectori

Efectorii- efectuează comada primită

de la centrul nervos; sunt reprezentați
de mușchii striați, mușchii netezi și
glandele.
 Funcția reflexă a măduvei spinării
• La nivelul măduvei spinării se închid:
• 1. reflexe monosinaptice (=miotatice,
osteotendinoase)
• -arcul reflex are doi neuroni, unul senzitiv și
unul motor, de ex reflexul rotulian, ahilean
• https://www.youtube.com/watch?v=6_wsNvZtcA
4
• 2. reflexe polisinaptice (=reflexe de flexie,
nociceptive- de răspuns la acțiunea unui stimul
nociv)
• -arcul reflex are mai mult de doi neuroni, cel
puțin un neuron intercalar între neuronul
senzitiv și cel motor.
• - ex. reflexul de flexie
 Funcția reflexă a trunchiului cerebral
• În centrii nervoși din substanța cenușie a trunchiului
cerebral se închid următoarele reflexe somatice:
• În bulbul rahidian – strănut, tuse, delutiție și vomă
• În punte – masticație, clipit, supt
• În mezencefal
• -reglarea mișcărilor, alternanța somn-veghe (substanța
neagră)
• -reflexul de diminuare a tonusului muscular (nucleul roșu)
• -reflexul de orientare a capului în funcție de lumină
(coliculii cvadrigemeni superiori) sau în funcție de
zgomot (în coliculii cvadrigemeni inferiori)
 Funcția reflexă a cerebelului
• Arhicerebelul (lobul floculonodular) –reglarea
echilibrului
• Paleocerebelul (nucleii cerebeloși) –
menținerea tonusului muscular (alături de
nucleul roșu, substanța reticulată și scoarța
cerebrală)
• Neocerebelul (emisferele cerebeloase și
nucleul dințat) –coordonarea mișcărilor fine
Funcția reflexă a scoarței cerebrale
• Reflexele pot fi:
 necondiționate (înnăscute)
- Sunt comune tuturor indivizilor unei specii, sunt constante,
se moștenesc, se transmit generațiilor, arcul reflex se
închide la nivelul măduvei spinării și trunchiului cerebral

 simple (de ex. clipitul, strănutul, tusea, plânsul, secreția

salivară)
 complexe= se numesc instincte (de ex. alimentar, de
apărare, de reproducere, matern)
 condiționate (dobândite)

-Sunt temporare, au caracter individual,

arcurile reflexe se închid la nivelul scoarței
cerebrale
-Dispar la un timp după ce stimulul nu mai
există
 Reflexele condiționate
• Se formează pe baza reflexelor necondiționate
prin repetarea în timp a doi excitanți, unul
necondiționat și unul condiționat
• Odată formate devin automatisme (stereotipuri
dinamice)
• De ex. scrisul, cititul, mersul pe bicicleta,
conducerea unui autoturism
• Formarea de reflexe condiționate reprezintă
un mecanism elementar al învățării=
condiționare clasică (pavlovistă) și se bazează
pe asocierea deprinderilor ce urmează a fi
însușite cu stimularea unor centrii din sistemul
limbic și diencefal.
• Condiționare operantă - stimularea centrului
recompensei și respectiv al pedepsei (se aplică
și în învățarea la oameni)
 FUNCȚIA DE CONDUCERE

• Se realizează prin substanța albă,

formată din fascicule ascendente și
descendente
Funcția de conducere a măduvei spinării

• Căile ascendente medulare – sunt căile

sensibilității
• 1. Căile sensibilității exteroceptive
• Sunt căi specifice, lungi, cu proiecție corticală
• Prezintă pe traseul lor 3 neuroni: primul situat
în ganglionul spinal, al doilea este situat în
măduva spinării, al treilea este situat în
talamus
 1. Căile sensibilității exteroceptive
• Sensibilitatea tactilă grosieră- protopatică
este condusă de fasciculul spinotalamic
anterior
• Sensibilitatea tactilă fină- epicritică ajunge
în cortex prin fasciculele spinobulbare Goll și
Burdach
• Sensibilitatea termică și dureroasă este
condusă prin fasciculul spinotalamic lateral
 2. Căile sensibilității proprioceptive
• Sunt căi specifice cu proiecție corticală sau
subcorticală
• Sensibilitatea proprioceptivă conștientă este
condusă prin fasciculele spinobulbare Goll Burdach
• Sensibilitatea proprioceptivă inconștientă este
condusă prin fasciculul spinocerebelos direct
(Flechsig) pentru partea inferioară a corpului și prin
fasciculul spinocerebelos încrucișat (Gowers)
pentru partea superioară a corpului
 3. Căile sensibilității interoceptive
• Sunt căi nespecifice.
• Sunt conduse prin fasciculul spinotalamic,
alături de sensibilitatea tactilă, termică ți
dureroasă și prin substanța reticulată
medulară.
 Căile descendente medulare
• Sunt căile motilității voluntare și involuntare
• 1. Căile motilității voluntare- prin fasciculul
piramidal (corticospinal) direct și încrucișat
• Ambele căi pornesc din cortex și ajung în
neuronii motori somatici din coarnele
anterioare medulare. De aici, informația este
distribuită musculaturii scheletice,
determinând contracții musculare conștiente.
 2. Căile motilității involuntare
• Motilitatea involuntară este automată
• Are rol în menținerea tonusului muscular și a
echilibrului, în coordonarea mișcărilor și în
realizarea unor mișcări complexe (mersul,
scrisul, condusul mașinii, cântatul la un
instrument, înotul, etc)
• Este condusă prin căile extrapiramidale cu
originea în trunchiul cerebral.
 Căile extrapiramidale
• Fasciculul rubrospinal- originea în nucleul
roșu din mezencefal
• Fasciculul vestibulospinal- nucleii vestibulari
din bulb
• Fasciculul tectospinal- coliculii cvadrigemeni
din mezencefal
• Fasciculul olivospinal- nucleii olivari bulbari
• Fasciculul reticulospinal- substanța reticulată a
trunchiului cerebral.
 Funcția de conducere a trunchiului
cerebral
• Este realizată de fibrele ascendente și
descendente de la maduva spinării
• Și prin fibre transversale din punte, prin fibrele
proprii care leagă nucleii de substanță cenușie
 Funcția de conducere a cerebelului
• Este realizată prin cele trei perechi de
pedunculi cerebeloși:
• inferiori (leagă cerebelul de bulb),
• mijlocii (leagă cerebelul de punte),
• superiori (leagă cerebelul de mezencefal)
 Funcția de conducere a diencefalului
• Talamusul
• Prin nucleii de releu, stație pentru fibrele ascendente
din măduvă, bulb și cerebel
• Excepție fac fibrele olfactive, vizuale și auditive care
nu au releu talamic.
• Talamusul este un centru de integrare a impulsurilor
nervoase ascendente, deoarece are multiple conexiuni
cu alte structuri nervoase.
• Metatalamusul
• Este stație de releu pentru fibrele optice și pentru cele
auditive
 Funcția de conducere a emisferelor
cerebrale
• Substanța albă este alcătuită din:
• Fibre ascendente (senzitive)
• Fibre descendente (motorii)
• Fibre de asociație
• Fibre comisurale