ARINIS

I. Alcatuirea corpului uman

Prezinta o parte axiala(cap, gat,trunchi) si una apendiculara ( membre inf. Si sup.). Portiunea axiala: portiunea
dorsala (cavitatea craniana si cavitatea canalului vertebral) si cavitatea ventrala (cav toracica si cav abdominala).

Celula ou la circa 30 de ore dupa fecundatie sufera diviziuni succesive, trecand prin stadiile de morula,
blastula si gastrula.
Trofoblast,amnios, lichid amniotic

II. Sistemul nervos

Arcul reflex=mecanism cibernetic de autoreglare

Cai lungi=ascendente,descendente(de proiectie); Cai scurte= de asociatie si intersegmentare
Excitabilitatea in conditii experimentale poate fi determinata cantitativ la animale si om
Sumatie=insumarea modificarilor repetate de depolarizare
Cronaxia are valori apropiate pentru neuronii senzitivi,motori, si efectori(secretori)
Supotul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric
membranar.Potentialul, conform teoriei ionice a lui Julies Berstein, apare ca o consecinta a
repartitiei inegale a ionilor:Na,K,Ca,Cl.
Gradientul de concemtratie impune o miscare ionica si aprar diferente de potential.
Circuite locale=curentii lui Hermann
Transportul ionic se realizeaza prin intermediul canalelor ionice(polipeptide sau lipopeptide cu
greutate redusa) sau activ prin intermediul pompelor ionice(agregate de proteine transportoare
si enzime)
Neurotransmitatorii sunt pusi in circulatia sangivina
La nivelul sinapselor dintre receptori si neuroni, datorita fantei sinaptice foarte inguste, influxul
nervos se autopropaga prin mecanismul circuitelor locale.
Potentialul local terminal de placa va genera potentiale de actiune ce se vor propaga in toate
directiile de la placa motorie.
Ramurile plexului cervical se distribuie gatului; plexul brahial centurii scapulare si membrelor
superioare; plexul lombar peretelui abdominal, organelor genitale externe si membrelor
inferioare; plexul sacral la viscerele pelviene, organele genitale interne si la perineu.
Reflexul de mers este polisina

corticostriatomezencefalic Neocortex Direct

Corticopontocerebelos Neocortex Direct
Tectospinal Coliculii superiori Incruscisat in
mezencefal
Nigrospinal Subst neagra Direct
Rubrospinal Nucleul rosu Incrucisare in Stimuleaza
mezencefal muschii
flexori si
inhiba pe
cei
extensori
Reticulospinal Nuclei reticulari Incrucisare si direct
din bulb si punte in maduva
Vestibulospinale lateral si Nuclei vest bulbari Direct
medial
 Olivospinal Olivele bulbare direct

NERVII

V Trigemeni:
 ramura oftamica: globii oculari,mucoasele nazala si a sinusurilor, pielea fruntii si a ploapei sup.
 Ramura maxilara: palatul moale, gingia si dintii superior, mucoasele nazala si respiratorie, pielea
regiunii temporale,malare, a buzei sup, si a pleoapei inf
 Ramura mandibulara: fibrele senzitive: mandibula, cele trei perechi de glande salivare, partea
ant a limbii, pielea fetei si a pavilionului urechii, buza inf, gingia si dintii inf. Fibrele motorii :
muschii masticatori, m tensori ai timpanului si ai valului palatin.

IX Glosofaringieni:

 Fibre somatomotorii: m faringelui

 Fibre viscerosenzitive parasimpatice: glanda parotida
 Fibre viscerosenzitivem: zone reflexogene cardiovasculare
 Fibre somatosenzitive : urechea medie si faringe
Rol: ridicarea faringelui, sens exteroceptiva(trompa lui Eustachio, faringe, urechea medie),
reflex depresor-cale aferenta.

X Vagi:

 F.somatosenzitive:tegumentul urechii ext,,mucuasa faringelui si laringelui

 F. Viscerosenzitive: zone reflexogene si interoceptorii din viscere
 F. Somatomotorii: m. Faringelui ,laringelui si valului palatin.
 F. Visceromotorii: m netezi ai viscerelor toracice, abdominale si glandelor din aceste regiuni.
 F. Senzoriale gustativi
Rol : sens generala a tegumentului si a mucoaselor, cale aferenta pentru reflexul depresor, cale
pentru sens. Interoceptiva si gustativa.

Cortexul cerebral mentine starea de excitabilitate a substantei reticulate

Substanta alba la trunchi=f ascendente+descendente+nespecifice+f de la nucleii
senzitivi bulbo-mezencefalici+f de asociatie. Fibrele de asociatie sunt alc din fascilule
proprii si fac legatura intre nucleii trunchiului cerebral si pedunculii cerebelosi.

CEREBELUL

Sustanta alba are 2 tipuri de fibre: de proiectie si intracerebeloase. Cele de proiectie

sunt aferente si eferente. Cele intracerebeloase pot fi de asociatie si comisurale.
1. Arhicerebelul

Extirparea determina hipertonia musculaturii antigravitationale si tulburari de mers

Excitarea este urmata de scaderea tonusului muschilor extensori si a misc comandate de
cortexul cerebral.
2. Paleocerebelul

Extirparea det exagerarea reflexelor osteotendinoase si tulburari de mers

 3. Neocerebelul

Extiraprea det incapacitatea misc fine, tulvurari de mers si de diminuarea tonusului muscular.

Diencefalul

Prezinta 2 fete: bazala(chiasma optica, tracturi optice, hipofiza) si posterioara

acoperita de emisfere cerebrale(epifiza, talamusul)
Subst alba= f aferente, eferente si internucleare
F eferente pleaca spre tractul optic
Epitalamusul actioneaza asupra complexului hipotalamo-hipofizar.

EMISFERELE CEREBRALE
 Ganglionii bazali: aferente( scoarta cerebrala, talamus, hipotalamus si formatiuni extrapiramidale) si
eferente(talamus, hipotalamus, scoarta cerebrala si nuclei extrapiramidali)
 Principalele roluri:
1. Constituirea caii extrapiramidale
2. Inhiba tonusul musc striate
3. Realizarea misc stereotipe, automate si reglarea misc de ansamblu
4. Influenta moderatoare generalizata

 Sist limbic are conexiuni cu analizatorul olfactiv, mezencefalulhipotalamusul si cu unii nuclei

talamicia
Principalele roluri:
1. Proiectie primara si de integrare a aferentei olfactive
2. Controleaza cu hipotalamusul actv vegetativa si endocrina ---hemeostazia mediului int.
3. Comp afectiv emotional si instinctual(alimentar si sexual)
4. Fumctia recompensa pedeapsa, pe baza careia se elaboreaza motivatiile interne care favorizeaza
formarea de deprinderi intelectuale si fizice necesare in actul invatarii.

 Neocortexul vegetativ---aria prefrontala

 Neocortexul de asociatie indeplineste functii psihice
1.aria de asociatie prefrontala cu functie vegetativa, dar si in determinarea personalitaii
2.aria temporala cu rol in memoria vizuala, in reactiile emotionale si activitatea sexuala
3.aria de asociatie parietooccipitala care realizeaza integrarea superioara a acvtibitatii somatice.

 Dinamica corticala=mobilitatea excitatiei si inhibitiei

 Funct de semnalizare
1. Primul sist de semnalizare – semnalizeaza lumea inconjuratoare prin intermediul analizatorilor
2. Al doilea sist de semnalizare este limbajul. Relizeaza relatiile cu mediul prin intermediul primului
sist.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Parasimpatic: centrii coordonati de nuclei vegetativi din potiunea ant a hipotalamusului, coordonati de centrii veg.
Din cotexul cerebral frontal.

Simpatic: centrii coordonati de nuclei veg din portiunea posterioara a hipotalamusului, coordonati de centrii veg din
cortexul cerebral frontal si din hipocamp.

III. ANALIZATORI

Atorita sens protopatice se recunoaste contactul cu u

ANALIZATORUL CUTANAT

Corpuscului Meissner: atingeri fine

Corpusculii Ruffini: senz de cald, tractiunile si deformatiile

Corpusculii pacinii: misc slabe, raoide si de intensitate mica

Corpusculii Krause: senz de rece

Discurile Merkle: atingeri puternice, se adapteaza lent si partial

In lobul parietal exista arii somestezice asociative care contribuie la elaborarea perceptiilor tactile si
kinestezice complexe si la asocierile simturilor exteroceptive.
Datorita sens protopatice se recunoaste contactul cu un obiect
Sens epicritica identifica particularitatile
Extirparea ariilor senzitive conduce la disparitia senzatiilor tactile epicritice. Influenteaza mai putin sens
termica si deloc pe cea dureroasa.
Lezarea ariilor asociative face imposibila recunoasterea apartenentei la propriul corp a jumatatii
contralaterale

ANALIZATORUL OLFACTIV

Un buton este prevazut cu 10-20 de cili

Segmentul central este aria olfactiva din girul hipocampic si de nucleul amigdalian din santul lateral Sylvius
Cele mai cunoscute mirosuri sunt: eterice, aromatice, balsamice, de usturoi,respingatoare si fetidice.
Intesitatea senzatiei depinde de acomodarea mucoasei

ANALIZATORUL GUSTATIV

Mugurii sunt situati in mucoasa linguala,epiglotica,palatina,faringiana si amigdaliana.

Din nucleul tractului solitar pornesc fibre care impreuna cu lemniscul medial, ajung, dupa incrucisare, la al
treilea neuron situau in talamus
Gustul amar este determinat de mai multi agenti chimici adica de toate substantele ce contin azot si alcaloizi
Gustul dulce este det de mai multi agenti chimici
Este posibil prin modificari usoare sa schimbam gustul dulce cu cel amar
Gustul acru este dat de aczi
Gustul sarat este dat de saruri ionizante; formarea acestei senzatii necesita si alte senzatii gustative
Analzatorul olfactiv si cel gustativ contribuie la reglarea ingestiei de alimente
Sens gustativa discriminativa este mica

ANALIZATORUL VIZUAL

Lungimi de unda intre 390-760 nm

 Stratul celulelor pigmentare, celulelor fotoreceptoare, memb limitanta ext, strat granular ext, strat plexiform
ext,strat granular int,strat plexiform int,neuroni multipolari, fibre optice,memb limitanta int
Nucleii pretectali din mezencefal reprezinta centrii reflexului fotomotor
Orbirea=ceticitatea centrala
Determina cresterea tonusului cortexului, deoarece receotioneaza multe inf
Razele de lumina sufera la nivelul ochiului o tripla refractie
Celulele fotoreceptoare reprezinta al doilea strat
Exista o puternica concordanta intre puterea de convergenta a mediilor refrigente si lungimea axului antero-
posterior
Energia pentru refacerea si descomp pigmentiilor este furnizata de numeroasele mitocndrii de la niv
celulelor fotoreceptoare
Ambele tipuri de vedere implica acelasi pigment-retinenul
Proteine scotopsina(bastonase) si fotopsina(conuri)
Rodopsina= purpurului retinian este responsabila de vederea scotopica
Rodopsina sensibilizeaza bastonasele pt raditile albastre(in crepuscul sau in intuneric culorile albe par
albastre)
Refacerea rodopsinei se face in prezenta vitaminei A si a unei enzime
Hemeralopia=orbul gainilor
Albastru 445 nm; verde 530;rosu 570 nm
Albul determian de iridiere luminoasa care produc iluzii optice
Acromatopsia= imposibilitatea de a percepe culorile
Daltonism=imposibilitatea de a percepe ca distincte culorile complementare

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Aria auditiva primara se afla in profunzimea scizurii Sylvius. Ariile auditive de asociatie sunt situate in lobul
parietal
Undele sonore se transmit perilimfei din rampa vestibulara apoi,prin helicotrema, perilimfei din ranpa
timpanica
Dupa ce se propaga prin perilimfa unde se estompeaza , vibratiile sonore ajung la fereastra rotunda

ANALIZATORUL MOTOR

Fusurile sunt stimulate de intinderea portiunii lor centrale

Motoneuronii gamma primesc impulsuri de la trunchiul cerebral si subst reticulate
Un impuls eferent spre fibrele musc det o stare de contractie tonica
Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt stimulati prin facicule tendinoase. Sunt formati dintr-o retea de fibre
nervoase cu terminatii butonate(dendrite ale neuronilor din ggl spinali) si sunt stimulati de contractia musc.
Ei inhiba contractia musc. Nu prezinta fenomenul de adaptare.
Segmentul de conducere: fibre senz ale ggl spinali, de fasciculele Goll si Burdach si spinocerebeloase ant si
post.
El este o veriga a circuitului de feed back care regleaza actv motorie somatica

GLANDELE ENDOCRINE

Hormonii nu au specificitate de soecie

La nivel celular s au descris 2 mecanisme prin care actioneaza hormonii
1. Prin inducerea sintezei de enzime ca urmare a actiunii asupra ADN-ul nuclear(ex steroizii)
2. Prin activarea unei enzime fofforilante(adenilat-ciclaza)
Steroizii= molecule liposolubile mici
 Adenilat-ciclaza catalizeaza descomp ATP in AMP-ciclic. AMP-ciclic actv proteinchinazele, care actv
fosforilarea proteinilor specifice
Inima secreta un hormon care act asupra rinichilor facilitand elim Na prin urina; int subtire secreta
colecistochinina si secretina; fiicatul secreta hormon care stimuleaza diviziunea si cresterea celulelor
cartilaginoase; stomacul secreta gastrina;rinichii secreta eritropoieina;pielea secreta hormon care stim abs
Ca la nic int subtire
1. HIPOFIZA
A. ADENOHIPOFIZA
Arterele hipofizei provenite din artera carotida int se capilarizeaza la baza hipotalamusului unde
formeaza plexul capilar primar;capilarele venoase ale acestui plex dreneaza sangele cu
neurohormoni la nivelul adenohipofizei, unde vasele portale formeaza capilare sinusoide care
inconjoara celulele secretoare de hormoni adenohipofizari.

STH

 Metabolismul intermediar
 Biosinteza proteinelor
 Creste glicemia
 Mobilizeaza ac grasi din depozite
 Stimulare: hipoglicemia,inanitia,starile de stres,somnul

PROLACTINA
 Inhiba act FSH
 Stimulare: efort fizic, stres,somn,graviditatea
B. LOBUL INTERMEDIAR
 Adera strans la neurohipofiza
 MSH intervine in procesee de sinteza a rodopsinei
C. NEUROHIPOFIZA
 Deriva din V III al diencefalului
 Parenchimul glandular contine celule nervoase(pituitice), fibre nervoase amielinice si granule de
secretie
ADH
1. Creste permeabilitatea pt apa a celulelor din peretii tubulor contorti distali si colectori
2. Hipersecretia stimuleaza peristaltismul intestinal
3. Secretia este sub influenta impulsurilor provenite de la baro- si osmo- receptori
OCITOCINA

EPIFIZA

1. Contine celule gliale si fibre veg simpatice

2. Celulele gliale secreta melatonina
3. Fibrele veg simpatice au conexiuni cu centrii nervosi hipotalamici care sunt influeantati de fibre derivate din
tractul optic
4. Prin aferentele de la analizatorul vizual epifiza influenteaza actv altor glande
endocrine(tiroida,paratiroide,pancreas endocrin,timus) independent sau prin intermediul hipotalamusului
5. Controleaza actv gonadelor de a lungul perioadei fertile si nasterea

TIROIDA
1. Este alc dintr-o stroma conj ce cont foliculi marginiti de celule epiteliale care secreta un coloid
2. Tizozina este un aminoacid
 3. Rol hormoni: formarea gonadelor in timpul vietii intrauterine, cresc intensitatea absorbtiei intestinale a
glucozei si a catabolismului ei tisular
4. Produc iritabilitate si neliniste
5. In conditii neobinisnuite in frig si stres intervien mecanismul nervos prin care hipotalamusul elibereaza TRH

CALCITONINA
1. Mentinerea ach foffocalcic
2. Inhiba actv odteolitica si formarea osteoclastelor
3. Stimuleaza osteogeneza la organismele tinere
4. La nivel renal inhiba reabs fosfatilor si crste calciuria , elimde Ca prin urina
5. La nivel int creste abs de Ca si scade elim lor prin fecale

GLANDELE PARATIROIDE
1. Este alc dintr-o stroma(bien vascularizata si inervata) si parenchim(organizat in cordoane anastomozate intre
ele)
2. Scade elim de Ca si Na
3. Secretia de PTH este reglata in primcipal in funct de conc sangvina a Ca, atat printr-un mecanism nervos, cat
si printr-un mecanism umoral si secundar, in functie de conc a P , actionand direct asupra paratiroidelor

TIMUSUL

1. Invelit de o capsula conj din care pleaca septuri care il impart in lobului
2. Foliculul are 2 zone: una corticala si un medulara
3. Zona cort este form din timocite care provin din celule primordiale hematopietice din maduva osoasa;
acestea migreaza din timus in org limfoide periferice
4. Zona med corpuscului Hassal form dincelule turtite dispuse ca foite de eapa
5. Timocrescina intervine in metabolimul calciului, controlul cresterii scheletului si dezvolatarea organelor
sexuale.

OVRUL ENDOCRIN

a. Celule tecii inr a foliculillor ovarieni si celulele corpuli galben

b. Estrogenii:
1. Scaderea secretiei de FSH, urmata de cresterea in dimensiuni a adenohipofizei
2. Influenteaza centrii hipotalamici responsabili de reglarea actv sexuale
3. Prolieferea mucoasei uterine si a glandelor acesteia, stim dezvoltarea stromei si a vaselor uerului ,
prolieferarea musculaturii si trompelor uterine
4. Scad glucoza, sinteza proteica,favorizeaza retentia apei sia sdiului in organism si depunerea de calciu in
oase
c. Progesteronul:
1. Pregateste tractul genital feminin pt nidatia ovulului fecundat si mentinerea sarcini

Secretia de hormoni ovarieni este regalat de catre adenohipofiza , hipotalamus si sist limbic.

Corpul galben secreta cant mari de foliculina si progesteron

Dupa 2 sap corpul galben degenereaza

TESTICULUL ENDOCRIN
 a. Celulule interstitiale Leyding, situate in tesutul conjunctiv dintre tubii seminiferi contorti si care secreta
testosteron
b. Stimuleaza dezvolatrea musculaturii, a secretiei de oseina si depunerea de calciu in oase
c. Hiposecretie se manifesta prin eunucoidism, tlburare care se poate indtala inainte de pubertate,
provicand o pubertate tardiva si incompleta
d. Secretia de testosteron este reglata de adenohipofiza prin LH si ICSH(hormonul luteinostimulant)

SISTEMUL OSOS

SIST OSOS SI MUSC LUCREAZA IN ECHIPA DUPA SISIT PARGHIILOR.

Oasele sunt piese dure,solide,rezistente si elastice.
In perioda intrauterina scheletul este format din membrane conj si din cartilaj hialin. In primele 3-4
saptamani de dezvotare embrionara apar primele osificari la nivelul claviculei, procese care cont pe tot
parcursul vietii intrauterine
1.etapa de osificare primara -----osul primar, brut, nefunctional
2. Etapa de osificare secundara------------os sec functional
Procesele de osteogeneza si de crestere sunt influntate de enzime cu rol de calcefiere (fosfataze), de
vitamine (A,C,D) si de hormoni (hipofizari, tiroidieni, paratiroidieni,sexuali)