CURS 6 – ANATO

NUCLEII RAFEULUI

Un complex neuronal (cu neuroni de talie mare), cu nuclei relativ bine circumscrisi si
interconectati intre ei, traversand linia mediana si formand rafeul. Majoritatea neuronilor sunt
serotoninergici, axonii sunt amielinici si bogat ramificati.
Proiectiile lor din partea ant-sup intervin in aparitia somnului cu unde lente, iar cele
caudale intervin in modularea senzatiei dureroase. Nucleii se gasesc in toate etajele trunchiului
cerebral.

- La nivel bulbar : nucleul rafeului obscur, nc rafeului palidus, nc rafeului magnus si

nucleul central inferior localizat la jonctiunea bulbo-pontina
- La nivel pontin : nc rafeului pontin si nucleul central superior
- La nivel mezencefalic: nc tegmental dorsal si nc tegmental ventral (se suprapun), nucleul
rafeului dorsal si nucleul liniar.

Din punct de vedere functional, acesti nuclei au actiune inhibitorie asupra SNC, realizand:

 Blocarea transmiterii senzatiei dureroase (reprezinta o parte a sistemului analgetic

descendent)
 Reglare cardio-vasculara – realiz de nucleii palidus si obscur, avand actiune inhibitorie
pe coloana intermedio-laterala a maduvei
 Inhibitie care determina aparitia somnului cu unde lente. Activitatea lor descreste in
timpul somnului si au cea mai mica activitate cand apar miscarile rapide ale globilor
oculari(somnul paradoxal, cu vise)
 Comportament afectiv- declanseaza instabilitatea emotionala

Nucleii paramediani (ai coloanei mediale)

Se gasesc numai la nivel bulbo-ponti. Sunt 2 nuclei : reticulat paramedian bulbar si nucleu
tegmental pontin.
Impreuna cu un nucleual coloanei laterale (nc reticulat lateral) alcatuiesc un grup nuclear
de nuclei precerebelosi. Acestia ar fi implicati in coordonarea contractiei musculare. Fibrele
care pleaca de la nivelul lor ajung la cerebel, formand o componenta a fasciculului spino-
cerebelos.

Grupul nuclear central (din coloana mediala)

Se gasesc in toate etajele trunchiului cerebral. Contin neuroni de talie mare si medie.
La nivel bulbar sunt nucleul bulbar central si nucleul gigantocelular.
La nivel pontin sunt nucleul pontin caudal si nucleul pontin oral. Impreuna cu nucleul
reticulat pontin paramedian formeaza un ansamblu nuclear implicat in miscarile conjugate
laterale ale globilor oculari, asigurand coordonarea miscarilor in plan orizontal.
La nivel mezencefalic sunt nucleii cuneiform si subcuneiform, implicati in miscarile
conjugate orizontale ale globilor oculari.
Locus caeruleus
In podeaua ventriculului IV. Face parte din grupul nucleilor catecolaminici cu neuroni
noradrenergici. Intra in alcatuirea coloanei mediale. Este cel mai mare nucleu catecolaminic si
se gaseste in partea dorso-laterala a tegmentului pontin, in profunzimea fosei romboide.
Adiacent lui se afla locus subcaeruleus. E localizat imediat ventral de locus caeruleus. Ambii
sunt grupuri neuronale implicate in mecanisme suprasegmentare de inhibare a transmiterii
durerii. Locus caeruleus e implicat in controlul somatomotor si visceral, in ritmul somn-veghe,
comportamentul afectiv, modularea activitatii talamice si a unor informatii neocorticale.
Neuronii catecolaminici cresc viteza de raspuns la reflexe. Locus caeruleus e implicat si in
mecanismul de trezire, in mentinerea atentiei si in somnul paradoxal.

Nucleii laterali

1. Nucleul reticulat lateral – e situat la nivel bulbar si intra in grupul nucleilor

precerebelosi
2. Aria reticulata parvocelulara – este o coloana lunga, dispusa la nivel bulbar si pontin,
asezata antero-medial de nucleii senzitivi ai nervului trigemen, lateral de nucleul gigantocelular
si de nucleii pontini caudal si oral. Intervine in reflexul alimentar, in reglarea respiratiei si in
cea cardio-vasculara.
3. Aria parabranhiala – se afla cranial de precedenta, aproximativ in dreptul jonctiunii
ponto-mezencefalice, langa PCS si e formata din 3 nuclei : parabranhial lateral, parabranhial
medial si Colliken. Nucleii parabranhial lateral si medial corespund unui centru pneumotaxic,
ce regleaza respiratia si activitatea cardiaca. Se presupune ca la aceste functii participa
impreuna cu aria reticulata superficiala ventrala. Aceasta e situata la nivel bulbar si raspunde
direct la modificari de ph si concentratie a Co2 in LCR. De la nivelul ei pornesc fibre care ajung
in hipotalamus sau la centrii vegetativi din maduva si trunchiul cerebral. Are conexiuni
functionale cu neuroni motori care deservesc inspiratia
4. Nucleul pontopeduncular- are talie mare, e situat in partea superioara a puntii si partea
caudala a mezencefalului si contine neuroni colinergici de talie medie si mica. Intervine in unele
miscari stereotipe prin legatura cu nucleii centrali, corpii striati sau cu substanta neagra.
Intervine si in mentinerea starii de veghe, constienta si atentie.

Substanta cenusie periapeductala

Apartine coloanei mediane. Se gaseste la nivelul mezencefalului, in jurul apeductului
mezencefalic al lui Silvius si realizeaza conexiuni bilaterale cu structuri senzitive, motorii,
vegetative si limbice, conexiuni care se intind pe toata lungimea nevraxului si realizeaza:

 Functie senzitiva – are efect analgetic prin elib unor substante opioide endogene si prin
mecanismul descendent de inhibare a transmiterii informatiilor dureroase, la care mai
participa neuroni catecolaminici si neuroni din nucleul rafeului, formand sistemul
analgetic descendent.

 Functie motorie –fonatie, prin fibre eferente trasmise la nucleul ambiguu

 Functie vegetativa – termoreglare, ritm respirator, tonusul musculaturii tractului digestiv

si urinar. Functia se realizeaza prin conexiuni cu hipotalamusul, cu centrii vegetativi ai
maduvei si trunchiului cerebral.

 Functii limbice – comportament, memorie, prin conexiuni cu formatiuni limbice, in special

cu complexul amigdalian.
Complexul nuclear hipoglosic
Se gaseste in podeaua ventriculului IV, in jurul nucleului motor al nervului XII si are 4
nuclei :

1. Nucleul intercalat Staderini - intre nc XII si NDV

2. Nucleul sublingual al lui Rotter – anterior si lateral de nc XII
3. Nucleul prepositus – anterior si superior de nc XII
4. Nucleul paramedian dorsal – medial de nc XII

Integreaza numeroase aferente de la nivelul maduvei, cerebelului, aferente vestibulare, de

la nucleul oculomotor accesor, cortex si trimite eferente spre substante reticulata (locus
caeruleus) si nucleii nervilor cranieni III, IV, VI (fibrele merg prin FLM).
Lezarea nucleului prepositus reduce capacitatea de a mentine privirea fixata pe o anumita
tinta.

In ansamblu, formatia retic e conectata cu toate comp SNC si are o mare putere de converg
si diverg a impulsurilor.

Aferentele:

 Fibre spinoreticulate, colaterale care vin din toate caile sensib generale, cu exceptia
celor care merg prin LM
 Colat directe sau indirecte care provin din caile vestibulare, acustica, gustativa, vizuala –
astfel se explica reactiile vegetative in cadrul inf legate de analiz vestibular
 Fibre cerebelo-reticulare – provenite de la niv diencefalului – talamus, subtal, hipot
 Din nucleii bazali
 Din sistemul limbic – de la aria septala, de la corpul amigdalian, hipocamp
 Neocortex – din ariile somatomotorii

Eferentele: fibre reticulo-spinale – influenteaza activ somatomotorie si visceromotorie, mai

ales in cadrul modelarii transmiterii unei inf senzitive

 Spre nucleii nervilor cranieni

 La nucleii proprii ai trunchiului (subst neagra, nucleul rosu, CCS)
 Cerebel – reticulocerebeloase
 Diencefal – talamus, sub, hipot
 Direct sau indirect spre sistemul limbic, neocortex, corpii striati

Rolul formatiei retic:

1. Inducerea somnului – presupune o activare a nucleilor rafeului, care det aparitia

somnului cu unde lente sau implicarea locusului caeruleus, care induce somnul paradoxal cu
vise.

2. Mentinere a starii de veghe, de atentie, de constienta – prin grupul nucleilor centrali sau
prin neuronii noradrenergici de la niv locusului caeruleus
 3. Implicare in senzatiile dureroase – 2 cai :
 cale ascendenta (permite o slaba localizare a durerii, implica nuclei centrali si
primesti fibre paleospinotalamice – in cadrul ei durerea este difuza, persistenta, se
poate mentine chiar si dupa sectionarea fasc spinotalamic lateral)
 o cale descendenta (inhiba inf dureroase, implica zona reticulata din vecin canalului
ependimar, implica nucleii rafeului magnus si neuronii noradrenergici din locus
caeruleus)

4. Motorie somatica – se realiz prin patru tipuri de conexiuni :

a. Conexiunile cu nc centrali si colinergici, Cu cornul anterior , cu corpul striat, cu
nuclei mezencefalici, cu substanta cenusie periependimara, in transmisiile care se
realiz la niv maduvei spinarii
b. Cu nucleul prepositus si complexul perihipoglosic care intervin in reglarea
miscarii globilor oculari
c. Cu nucleul paramedian pontin, in misc orizontale ale globilor oculari
d. La niv de subst cenusie periapeductala, cu rol in fonatie

5. In activitatile viscerale – interpunerea nc intre hipotalamus si nc vegetativi din t.c si

maduva

6. Conexiuni cu centrii respiratori si cardiovasculari – prin stimularea partii mediale a

subst retic bulbare se obtine efect depresor cardiovascular, iar a partii laterale are efect
stimulator

7. Activitatea endocrina – neuronii colinergici si noradrenergici au conexiuni cu

hipotalamusul si modifica secretia si eliberarea de neurohormoni

Sistemul reticulat activator ascendent

Este o regiune localizata in partea mediana, cu rol efector si care impreuna cu partea
laterala reticulata reprezinta locul de origine al unor fascicule cu traiect predominant
ascendent, dar care contin si cateva fascicule descendente.
In cadrul sau distingem :
Curenti ascendenti – merg prin sistemul (circuitul) difuz, polisinaptic spre talamus, dar pot
avea directii diferite: fie se indreapta spre hipotalamus, fie spre scoarta. Cele care merg la
hipotalamus sunt destinate controlului homeostaziei (mentinerea constantelor).

Cele spre scoarta mentin o stare de vigilenta, realiz pe 2 cai :

- longitudinala, polisinaptica, lenta, pt conexiunile din cadrul substantei reticulate si

- longitudinala paucisinaptica, rapida, care merge prin tractul central al tegmentului
(TCT).

Ambele cai au originea in nucleul gigantocelular, in nc reticular paramedian sau in nc

reticular pontin caudal. De aici, unele fibre fac releu talamic (in nc intralaminari), apoi ajung la
niv corpului striat, unde fac sinapsa, dupa care ajung la scoarta.
Alte fibre ocolesc talamusul, trec prin reg subtalamica, apoi ajung in capsula interna (partea
inf), dupa care se termina in sistemul limbic. Proiectia acestor fibre care realiz SRAA este
difuza.
Roluri :
1. Pune in stare de alerta centrii pt receptia impulsurilor senzoriale si determina o serie de
reflexe prin conexiuni la nivel de trunchi cerebral

2. Intervine in mecanismele de integrare legate de emotie, motivatie, halucinatie, astfel incat

organismul devine imun la unii stimuli, in special stimulii care persista un interval de timp –
stimuli monotoni.

3. Determina sindromul talamic – o durere difuza continua, in partea opusa leziunii corticale,
la care se adauga hipersensib in aria stimulata si difuzare pe arii mai largi, determinand o
intarziere intre aplicarea stimulului si aparitia durerii.

Inhibitia SRAA provoaca somnul, iar excitatia lui, care s-a realizat experim la animale,
provoaca aparitia unor unde corticale beta, responsabile de trezire.

Somnul
Un proces activ, determinat de abolirea activ SRAA, care realizeaza dezactivarea reticulara
pasiva si de stimularea unor structuri care induc somnul : dezactivare reticulara activa.
Are 2 stari alternative :

1. Cu unde lente = somn de baza, superficial. Aproximativ 70-80% din durata normala a
unui somn. In cadrul acestei etape apar unde lente corticale, depistate pe EEG, apare mioza,
persista tonusul muscular, mai ales pentru partea dorsala si pastreaza reflexele spinale.
2. Somn paradoxal = profund. Aproxim 20-30% din intervalul de somn. Apare in valuri,
repetitiv, pe un interval de aproxim 10-15 minute. Se caracter prin aparitia undelor beta pe
EEG, unde specifice procesului de trezire. In cadrul sau are loc abolirea tonusului muscular,
inclusiv reflexele spinale, apar miscari rapide ale globilor oculari, cu o frecventa de 50-55
miscari pe minut, apar visele si unele fenomene vegetative – hipotensiune, bradicardie,
respiratii neregulate, erectii.

Mecanism de producere : impulsurile de la nc serotoninergici ai rafeului det inhibarea

starii de veghe la niv de diencefal sau pot sa mearga la niv de scoarta, moment in care apare
somnul superficial. Serotonina din nc rafeului actioneaza pe neuronii de la niv locusului
caeruleus , bogati in norepinefrina si monoaminoxidaza. Odata cu elib acestora se declanseaza
raspunsuri care det ap somnului profund.
Lezarea partii caudale a nc rafeului det abolirea starii de somn=insomnie totala. Lezarea
bilaterala a nc din locusul caeruleus det abolirea somnului paradoxal. Inhibarea sintezei de
serotonina det insomnie totala, dar este reversibila. Atropina aboleste somnul paradoxal, iar
Ach il declanseaza.

Curentii descendenti :

 Presupun 2 tipuri de fascicule:

- fasc reticulo-spinal medial
- fasc reticulo-spinal lateral
 Au rolul de a controla activitatea motoneuronilor medulari din cornul anterior.
Calea gustativa

Receptorii – se gasesc la niv mugurilor gustativi, de la niv papilelor gustative, localizate in

special la niv limbii. Mugurii sg la nivelul palatului, arcurilor palato-glosice, epiglotei, reg post a
orofaringelui.
Ei descresc cu varsta, datorita proceselor de atrofie, iar primii care dispar sg in partea
posterioara, la niv radacinii limbii si epiglotei.
Numarul lor variaza in functie de numarul papilelor gustative.

Papilele se impart in :

 Filiforme – dau aspectul catifelat de pe fata dorsala a limbii. Nu au muguri gustativi. Sunt
localizate doar pe fata dorsala a limbii. Au o forma cilindrica sau conica. La extrem libera
pot prezenta o serie de prelungiri asem unor cili sau microvili, iar rolul acestor papile este
in receptionarea informatiilor exteroceptive. Limba are dubla inervatie : exteroceptiva si
senzoriala.

 Fungiforme- sunt mai dilatate in partea libera. Au aspect de ciuperca. Nr variaza intre 200
si 250. Sg pe fata dorsala, pe varful limbii si pe margini. Fiecare papila are nr variabil de
muguri gustativi, intre 3 si 5. Au rol in recept inf gustative, dar este redus – mai mult pt
dulce si sarat

 Foliate – Mai mari decat precedentele. Au aspectul unor foi, despartite la baza de niste
santuri. In profunzimea acestor santuri sg mugurele gustativ. O papila de tip foliat contine
cam 150-250 de muguri gustativi. Recept inf legate de gust. Sg atat pe fata dorsala, cat si in
in celelalte regiuni – palat, orofaringe.

 Circumvalate – se prezinta ca niste proeminente rotunjite, limitate la unul apical, care este
porul gustativ si unul bazal , care reprez locul perif de un sant si respectiv in afara santului
sg o creasta limitanta. Mugurii sg in sant si pe fata mediala a crestei. Prezenta santului det
un contact mai lung al subst sapide cu mugurele gustativ. Au numarul cel mai mare de
muguri – de ordinul miilor dar scade cu varsta.

Fiecare mugure e form din celule epit senzoriale si celule de sustinere. Aceste cel rezista
cateva zile si apoi sunt inlocuite de catre celulele care sg in partea bazala a mugurelui.

Celulele senzoriale sunt cel neuroepiteliale, variabile ca numar intre 4-20. Sunt cel
pseudosenzoriale, realiz contacte sinaptice multiple si microscopic au fost inentif 2 tipuri :
unele care prezinta vezicule intracitopl cu centru dens si altele fara aceste vezicule. Veziculele
par a fi modificari celulare dat inaintarii in varsta.

Celula de sustinere :

a. Celule bazale – de talie mica, fara o forma precisa, care se multiplica prin diviziune
mitotica si dau nastere atat celulelor de sustinere cat si celor senzoriale
b. Celule de sustinere periferice – form in apropierea capsulei o teaca extern a si care delim
peretele mugurelui gustativ de restul cel epit.
c. Cel de sustinere din interiorul mugurelui – pe care se sprijina cel senzoriale

Mugurele prezinta si 2 orificii: unul apical (por gustativ) si unul bazal prin care patrunde
prel dendritica a protoneuronului.
La cel recept ale mugurelui ajung ultimele ramif de la mai multi neuroni.
 Protoneuronul – sg in gg geniculat al n VII (culege inf din 2 treimi ale limbii si de la niv
palatului moale), in gg senzitiv inf al n IX (treimea post a limbii, de la arcurile palatoglosice si de
la orofaringe ) si in gg senzitiv inf al n X (culege inf de la epiglota si de la radacina limbii)
De la proton, prelungirea periferica ajunge la celulele recept, dar merge pe cai diferite :
prelungirile prot din gg geniculat merg pentru cele 2 treimi ant ale limbii prin nervul
intermediar Wrisberg apoi prin n facial, apoi prin n coarda timpanului si in final prin n lingual,
ajungand astfel la limba. Prot din gg geniculat care ajung la niv palatului merg prin n pietros
mare, apoi prin n canalului pterigoidian si apoi prin cei 2 nn palatini (mare si mic).
Dendritele proton din gg inf al n IX merg pe calea n IX, apoi prin ramurile linguala, tonsilara
si faringiene ale nervului , in treimea post a limbii, arcuri, orof. Dendritele proton din gg inf al
lui X merg prin X, a[po prin n. Laringeu superior si apoi prin r interna la epiglota si radacina
limbii.
Prelungirea centala merge la deutoneuronul din bulb prin nervul intermediar Wrisberg,
prin IX si X, ajng la bulb si intra in alcatuirea tractului solitar, ce sg lat de nucleul tractului
solitar. Merg prin el pana in partea sup a nucleului, unde s g deuton in nucleul gustativ Nageott.
Prelungirile centrale ale deuton merg prin tractul central al tegmentului, de aceeasi parte
(calea nu e incrucisata). Aceste fibre merg fie direct, fie facand sinapsa in aria parabranhiala,
care apartine substantei reticulate.
Tractul central al tegmentului se termina la niv talamusului – unde sg al treilea neuron, in
nc ventral postero-medial si in partea parvocelulara. Axonul sau merge prin bratul post al
capsulei interne si se proiect in aria gustativa 43 Norman, care sg in girusul postcentral al
lobului parietal, inf de aria somestezica primara.
Aceasta arie se extinde putin si ariile de vecinatate – in aria 44, care e partea oberculara a
girusului frontal inf sau se pot extinde in partea antero-sup a lobului insular, sub lobul
temporal, in profunzimea santului lateral Silvius.
Stimulii gustativi influenteaza activ hipot, activ complexului amigdalian si cortexul limbic,
pe cai nespecifice care au origine la niv t.c. Gustul anumitor preparate poate det anumite reactii
vegetative.