1.

Simularea
2.Cand se solicita expertiza medicala
3. Masuri de siguranta in psihiatrie
4.Viol
5. Deflorarea recenta
6. Diagnosticul de deces
7. Lividitati
8. Rigiditatea
9. Aspecte morfologice la moartea subita
10. Moartea subita de origine cardiaca si coronariana
11. Semnele mortii reale
12. Manifestari supravitale
13. Tanatocronologia
14. Reactii vitale locale
15. Reactii vitale generale
16. Reactii vitale specifice
17. Cauzalitatea
18. Agenti traumatici
19. Agenti traumatici mecanici
20. Tipuri de leziuni traumatice mecanice
21.Caderea/precipitarea
22. Accidente rutiere - pietoni
23. TCC
24.Asfixii
25.Arsuri
26. Curent electric
26.Intoxicatii cu CO
27. Intoxicatia etilica
28. Hematom subdural, extradural
29. Mumificarea

1.Simularea
Simularea reprezintă încercarea conştientă şi premeditată de a imita, provoca, ascunde sau
exagera unele tulburări morbide subiective sau obiective, în scopul obţinerii anumitor avantaje
sau pentru a se sustrage de la unele obligaţii sociale.
I. Simularea propriu zisă
A. Simularea unei afecţiuni inexistente
1. Simularea de semne subiective :durere,tulburari de vedere sau auz, halucinatii,
amnezie
2. Simularea de semne obiective: hematuria, febra, albuminuria, diabetul
B. Crearea artificială
1. de boli : HTA, flegmon amigdalian,bronsita artificiala
2. de infirmităţi (automutilare)
II. Agravarea
Presupune existenta unor boli reale dar a caror gravitate este exagerata de bolnav.
III. Disimularea
Este un proces opus simulării şi presupune ascunderea simptomelor unor boli reale.

2.Cand se solicita expertiza psihiatrica

Obligatorie: Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infracţiunii de omor
deosebit de grav, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are
îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului.
Expertiza medicolegala psihiatrica se face numai prin examinarea nemijlocita a persoanei, în
cadrul unei comisii alcatuite dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, si 2 medici
psihiatri.
Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza numai pentru o anumita fapta sau circumstanta,
având ca obiective principale stabilirea capacitatii psihice la momentul comiterii unei fapte
prevazute de legea penala sau al exercitarii unui drept, a capacitatii psihice la momentul
examinarii si aprecierea asupra periculozitatii sociale si necesitatii instituirii masurilor de
siguranta cu caracter medical.
3. Masuri de siguranta in psihiatrie
Măsurile de siguranţă cu caracter medical, deşi sunt luate faţă de persoanele care au
săvârşit fapte prevăzute de legea penală, au o incidenţă ce nu este determinată de calitatea
răspunderii penale pentru fapta săvârşită, ci de existenţa „stării de pericol” relevată de acea faptă. În
acest sens art. 109 şi art. 110 Cod penal stabilesc două astfel de măsuri care au caracter medical,
scopul lor fiind înlăturarea stării de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte prevăzute de legea
penală; ele prevăd obligarea la tratament medical şi internarea medicală obligatorie. Ca rezultat se
urmăreşte în acest fel înlăturarea „stării de pericol” şi obţinerea unei „stări de siguranţă”.

4.Violul
Actul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare
3-10 ani.
OBIECTIVELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE:
A. PROBAREA EXISTENTEI RAPORTULUI SEXUAL
 observarea unor leziuni genitale si/sau anale
 punerea in evidenta a urmelor de sperma pe sau in corpul victimei
 boli transmise sexual (prezente la agresor)
 sarcina dupa viol
B. PROBAREA LIPSEI DE CONSIMTAMINT SAU DE DISCERNAMINT A VICTIMEI
Medicul trebuie sa urmareasca : evidentierea leziunilor traumatice si datarea lor si evidentierea
serica de droguri sau anestezice
C. IDENTIFICAREA VIOLATORULUI:
Examinarea suspectului, este foarte importanta deoarece poate descoperi: leziuni recente
rezultate din lupta cu victima urme de (escoriatii, echimoze), fire de par de la victima, pete de
singe , pina la 24 ore de la viol exista posibilitatea identificarii pe penisul violatorului a
prezentei ADN-ului femei violate.

5.Deflorarea recenta
Rupturi himeneale (= deflorare, dezvirginare) ruptura completa a himenului, mergind pina la
baza de implantare, cu margini retractate, singerinde sau acoperite cu fibrina (daca sint recente)
sau cu margini sidefii (daca sint mai vechi).
Incizurile congenitale se deosebesc de rupturile himeneale prin :
- pot fi localizate oriunde pe circumferinta himenului,
- au aceeasi coloratie cu restul mucoasei genitale si
- nu merg niciodatã pânã la baza de insertie a himenului.
Este util ca examenul clinic sa fie completat cu un examen stereoscopic si fotografierea
himenului.

6.Diagnosticul de deces
Standardul necroptic: are ca si criterii semnele mortii reale: precoce si tardive(lividitatile si
rigiditatea sunt cele mai folosite)
Standardul organismic al incetarii activitatii circulatorii si respiratorii : incetarea ireversibila SI
iresuscitabila a functiilor respiratorii si circulatorii atestate de 2 medici primari.
Standardul mortii cerebrale: 4 criterii apartinand functiilor creierului superior: suprimarea :
constientei, motilitatii voluntare, motilitatii reflexe si absenta electrogenezei corticale plus un
criteriu apartinand trunchiului cerebral : absenta respiratiei spontane.
DG diferential intre coma si moarte cerebrala se face cu ajutorul a 2 teste de apnee la 6 h (in
Romania).
Legislatia internationala recunoaste standardul circulator si respirator si pe cel al mortii
cerebrale

7.Lividitati
Mecanism: acumularea singelui decliv sub actiunea gravitatiei in conditiile incetarii circulatiei.
Etape: hipostaza (½-2) ore-(8-12) ore (diferit dupa autori). Difuziune: (8-12) ore- 18 ore.
Imbibitie: 18-24 ore.
In mediu rece se prelungesc aceste perioade, in mediu cald se scurteaza.
Culoarea lor anormala (normal, violacee) indica o moarte violenta cel mai adesea toxica (ciresie-
CO-, roz -cianuri-, maronii-nitriti methemoglobinizanti-, galbene-acid picric-, rosie-hipotermie-,
etc.).
La digitopresiune dispar complet si reapar pana in circa 10 ore de la deces. Are la baza fluiditatea
sangelui si pastrarea pigmentului hemoglobinic in vas. La sectiune curge sange pasiv din vas.
Incep apoi sa paleasca la digitopresiune (in medie la 10 ore –autori anglosaxoni-) prin
extravazarea (difuzarea) transendoteliala (endotelii alterate) a pigmentului hemoglobinic in
tesuturi; la sectiune de asemenea curge pasiv sange dar in cantiate redusa.
Devin fixe in perioada ce urmeaza dupa ce hemoglobina paraseste in totalitate vasele capilare si
se dispune interstitial; in vase sangele nu mai exista ca atare; fixitatea lividitatilor dupa 16-18
ore; dincolo de acest interval de timp schimbarea pozitiei nu mai duce la modificarea pozitiei
lividitatilor catre noile pozitii declive (aspect util in aprecierea mutarii cadavrului). La sectiune
nu mai curge sange din vase iar tesuturile au coloratie visinie murdara. Diagnostic diferential (cu
echimozele car au culori diferite de la albastrui la galben, forme diferite, in general de marime
redusa –cm-, dipuse nu numai decliv, posibil asociind si alte leziuni traumatice, pe sectiune
nesangerande si prezentand infiltrat hemoragic in grosimea tesutului).

8. Rigiditatea
Mecanism: scaderea ATP pina la disparitie (prin lipsa resintezei) si acumularea crescinda de acid
lactic: astfel miofilamentele de actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie
plastica, improprie unor noi contractii musculare.
Debuteaza la TOTI muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la nivelul muschilor mici –
art. temporomandibulara-. Atunci cand, anterior mortii, a avut loc un efort un efort fizic intens
(ex. alergare, convulsii, inecare, etc.) cu un consum accentuat de ATP, rigiditatea se va instala
mai rapid (explicatie a mecanismului generator): normal 2-4 ore, maxim 6-12 ore.
Etapele rigiditatii: [1] instalare (2-4 ore cu generalizare in 6-12), [2] stare (dureaza circa 12-24
ore, total circa 36 ore de la moarte), [3] rezolutie (dupa 24-36 ore de la moarte). In etapa de
instalare cit timp este inca flaccid, muschiul este viu (aplicarea curentilor electrici îi determina
contractia). In starea de rigiditate muschiul scheletic este mort. Rezolutia survine ca urmare a
neutralizarii acidului lactic sub actiunea produsilor alcalini ai putrefactiei si a degradarii fibrei
(autoliza).

9.Aspecte morfologice in moartea subita

Moartea subita reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina
stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.
 unele morti subite se pot dovedi a fi morti violente prin intoxicatii sau asfixii
 ** pentru mortile subite propriu-zise, examenul medico-legal poate evidentia:
 A. leziuni organice incompatibile cu viata: - ruptura cardiaca - ruptura de anevrism de
aorta
 B. leziuni organice cronice care nu pot explica in mod cert, prin ele insele, decesul: -
ciroza hepatica - ateroscleroza generalizata sau localizata - aici se pot incadra MS
functionale: leziuni organice de fond + factor ocazional
  C. modificari nespecifice pentru o anumita boala - staza sangvina viscerala, sufuziuni
sanguine subseroase
 D. absenta elementelor anormale ("autopsie alba")

La C si D poate fi vorba de o MS reflexa/prin inhibitie determinata de traume asupra unor zone

reflexogene: nucleu sinocarotidian, plex solar, punctie pleurala, col uterin, testicole

10. Moartea subita de origine cardiaca + coronariana

Mecanismele mortii subite cardiace
Moartea subita este de obicei aritmica la origine, reprezentind cauza principala de deces
la pacientii cu afectiuni coronariene. O descriere a fenomenelor electrofiziologice in timpul
mortii subite cardiace a putut fi obtinuta prin monitorizarea continua EKG realizata de unitatile
coronariene sau de catre echipele mobile de resuscitare. Pe aceste inregistrari, s-a constatat ca in
62% din cazuri era vorba de fibrilatie ventriculara, 7% tahicardie ventriculara, 31% bradiaritmii
diverse sau asistola.
Din pacate in majoritatea cazurilor in care exista anomalii cardiace, cauza mortii se poate
doar banui. Chiar in cazul cind se descopera o afectiune coronariana severa la un pacient care a
murit subit, mai ales cind nu se pune in evidenta un tromb, nu se poate afirma cu certitudine
relatia cauza - efect intre aceste anomalii/modificari patologice si deces.
Cauze coronariene
Moartea subita de cauza coronariana se produce prin asocierea: cauza organica + factori
declansatori (efort, stress, variatii de temperatura): - in 80% cazuri – decesul se produce prin
fibrilatie ventriculara (din acestia 21-30% supravietuiesc 1 an daca sint resuscitati) - in 20%
cazuri – prin bradiaritimii sau stop cardiac (din acestia doar 2% pot fi resuscitati).
-50% din persoanele cu ateroscleroza coronariana mor subit

11. Semnele mortii reale

a. prezenta semnelor cadaverice precoce
i.Lividitati
ii. Rigiditate
iii. Racire
 iv. Deshidratare
v. Autoliza
b. prezenta semnelor cadaverice tardive
i. putrefactia
ii. stari conservatoare: mumificarea, adipoceara, etc.
iii. distrugerea cadavrului de catre insecte

12. Manifestari supravitale

Unele celule rezista altfel dupa moarte:
Cea mai delicata celula nervoasa: 3-5min
Spermatozoizii: 2-3 zile
Fibrele musculare 5-6h, cordul 30min

13. Tanatocronologia
Numai pe criterii medico-legale nu se poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora si
minutul). De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii, DPM.
DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:
a) semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii corpului.
b) determinari tanatochimice iin special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in umoarea vitroasa, pH singe,
etc.). Folosind numai K+ specificitatea este relativ mica de circa 10 ore in primele 24 ore si circa 20 ore
in primele 48 ore.

1. continutul stomacului
2. o histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi)
3. o microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns)-
4. date entomologice
5. date de ancheta (înscrisuri datate, marturii, etc.).

14. Reactii vitale locale

a.Hemoragia si infiltratul sangvin (echimoza)
b.Coagularea singelui
c.Retractia tesuturilor
d.Inflamatia

15. Reactii vitale generale

a. Aspiratul pulmonar regasit in caile respiratorii inferioare demonstreaza existenta functieie respiratorii
b. Embolia (pulmonara, amniotica, gazoasa, etc.) demonstreaza existenta functiei circulatorii.
c. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic

16. Reactii vitale specifice

spinzurare: histamina in dreptul marginilor santului ; in orice comprimare a gitului cresterea
nivelului tireoglobulinei serice si a hipoxantinei in umoarea vitroasa.
submersie: o prezenta diatomeelor, concentratii diferite ale electrolitilor in singele din atriul
drept si sting
combustii: o flictena vitala (elemente figurate, fibrina), funingine pe caile respiratorii, HbCO.
intoxicatii: o prezenta toxicului / metabolitilor in singe / urina / organe, diferite efecte specifice
ale toxicului
electrocutii: o cresterea mioglobinei serice si a creatinkinazei MB
traumatisme musculare: o hemoragie citoplasmatica cu sarcoplasma, mioglobina, miozina,
desmina (metode imunohistochimice, PAP), cilindrii hematici in celulele proximale
traumatisme cranio-cerebrale: incepind cu ziua 3 infiltrarea in citoplasma celulelor gliale a
proteinelor plasmatice, o nivelul crescut al creatinkinazei in LCR precum şi alaminopeptidazei,
catepsinei A, proteina C reactiva, myelin basic protein.

17. Cauzalitatea
Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care
le determina in evolutia lor leziunile traumatice.

1. Cauzalitatea primara (directa), care cuprinde:

a)legatura de cauzalitate directa nemediata sau neconditionata
Exemplu: distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala
b) legatura de cauzalitate directa mediata sau conditionata -de factori externi (traumatici,
tratament, atitudinea bolnavului, etc.) -de factori interni (netraumatici, morbiditate preexistenta)
Exemplu: Traumatism minor la nivelul extremitatii cefalice ce determina ruperea unui anevrism
cerebral urmat de deces rapid.
2. Cauzalitatea secundara (indirecta), care cuprinde:
a) legatura de cauzalitate indirecta predominant violenta
b) legatura de cauzalitate indirecta predominant neviolenta

18. Agenti traumatici

I. Agenti traumatici fizici - sint reprezentati de:
1. Agenti traumatici mecanici a. actiunea lor se datoreaza energiei cinetice,
eliberate in momentul impactului
2. Variatii extreme de temperatura
3. Electricitate
4. Variatii extreme ale presiunii atmosferice
5. Unde sonore, ultrasunete, infrasunete
6. Radiatii electromagnetice
7. Cimpuri magnetice
8. Radiatii ionizante
II. Agenti traumatici chimici - substante toxice
III. Agenti traumatici biologici - sint reprezentati de: - bacterii - virusuri - otravuri vegetale
sau animale - leziuni produse de animale
IV. Agenti traumatici psihici - sint practic imposibil de obiectivat

19.Clasificare agenti traumatici mecanici

1. Corpuri contondente
In functie de marimea suprafetei de contact, se impart in:
.obiecte contondente cu suprafata mica (sub 16cm2)
.obiecte contondente cu suprafata mare (peste 16cm2)
In functie de suprafata, se impart in:
.obiecte contondente cu suprafata neregulata
.obiecte contondente cu suprafete plane si muchii drepte
2. Obiecte cu virfuri sau lame ascutite
a. Obiecte intepatoare - cuie, andrele
b. Obiecte taietoare - brice, lame de ras
c. Obiecte taietoare-intepatoare - pumnal
d. Obiecte taietoare-despicatoare - topoare, securi, satire
3. Proiectile - viteza lor de deplasare >50 m/s (spre deosebire de corpurile contondente)
4. Unda de soc (blast wave)
Tipuri de mecanism de actiune
 lovire activa/directa (lovire cu un corp)
 lovire pasiva (lovire de un corp)
 comprimare intre 2 planuri dure
 mecanisme complexe

20. TIPURI DE LEZIUNI TRAUMATICE MECANICE (LEZIUNI TRAUMATICE

PRIMARE) : cuprinde mai multe subiecte
a. Echimoza - este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ceea ce
determina mici rupturi capilare cu extravazarea unei cantitati de singe care inunda tesuturile - in
majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; exista si cazuri in care echimoza apare
la distanta de locul impactului (traumatisme la nivelul fruntii determina echimoze orbitale) -
uneori au forma specifica sugerind obiectul: curea, unghii, degete, anvelope - in timp,
echimozele sufera modificari de culoare: o initial, au culoare rosietica (datorita prezentei
oxihemoglobinei) o ulterior, devin violacei-albastrii (timp de 1-3 zile) o apoi devin verzui sau
verzui-cafenii (timp de 3-4 zile) o in final, devin galbui o dupa 7-10 zile de la producerea
traumatismului, echimozele mici dispar o modificarile de culoare se fac dinspre periferia
echimozelor spre centrul lor.
b. Hematomul - in functie de profunzime, poate fi: o subcutanat - este mai putin grav, dar se
poate se poate suprainfecta, caz in care evolutia este mai indelungata sau visceral, profund - are
potential de gravitate mai mare (poate determina compresiuni, soc hemoragic sau coagulopatie
de consum)
c.Escoriatia / zona escoriata - reprezinta o solutie de continuitate superficiala a pielii, o
decolare a straturilor superficiale ale epidermului - apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect
rugos sau prin actiunea tangentiala a unui obiect cu lama ascutita - poate fi datata (are etape
evolutive): initial, se formeaza o crusta din proteine serice, eritrocite, fibrina; crusta are la baza
un infiltrat inflamator cu polimorfonucleare perivascular
-etapa de regenerare epiteliala (30-72 ore dupa traumatism) ,o etapa de granulatie subepidermica
- infiltrat inflamator cronic (dureaza pina la 5-8 zile din momentul producerii escoriatiei) o etapa
de remodelare epiteliala (dupa 8-10 zile de la producere, escoriatia dispare)
-evolutia prezinta mari variatii individuale
- diagnostic diferential: escoriatiile produse postmortem au aspect galbui-transparent
pergamentos si nu au la baza infiltrat inflamator

d.Plagi / rani Criterii de clasificare:

 in functie de profunzime, pot fi:
.superficiale - intereseaza doar tegumentul
.profunde (traverseaza tegumentul si patrunde in straturile subiacente)
-penetrante (in cavitati)
.perforante - perforeaza organe cavitare , transfixiante - patrund in organe
parenchimatoase
- nepenetrante
 in functie de evolutie: simpla sau complicata cu infectii, hemoragii interne (hemotorax,
hemoperitoneu), embolie gazoasa .

in functie de aspectul macroscopic:

1. PLAGA CONTUZA/ZDROBITA - este produsa prin lovirea cu/de un corp dur plan sau
neregulat, de obicei are profunzime mica, marginile plagii sint neregulate iar fundul este
anfractuos.Varietati de plaga contuza:
a) Plaga plesnita - se produce atunci cind pielea se afla situata imediat deasupra unui plan osos
(scalp, coate, genunchi) - daca agentul vulnerant este lung si subtire, plaga are aspect liniar -
daca agentul vulnerant este plat, plaga are aspect stelat - marginile plagii sint relativ drepte (mai
ales la plaga liniara) - plaga plesnita trebuie diferentiata de plaga taiata: - plaga plesnita are
margini mai contuzionate iar intre buzele plagii exista punti de tesut (tesutul nu e complet
sectionat) - plaga taiata are margini netede, necontuzionate iar sectionarea tesutului subiacent
este completa
b) Plaga sfisiata - apare in cazul in care unghiul de lovire este mic iar pielea se poate decola de
pe planurile subiacente
 scalparea este o varietate de plaga sfisiata
c) Plaga muscata - are mare valoare in procesul de identificare a agresorului (pe baza
amprentelor dentare) - muscaturile de animale se diferentiaza de cele umane pe baza formei
diferite a arcadei dentare

2. PLAGI PRODUSE DE INSTRUMENTE ASCUTITE - se prezinta sub mai multe

varietati:
a) Plaga intepata - are aspect circular, fara lipsa de substanta - trebuie diferentiata de plaga
impuscata

b) Plaga taiata
- poate fi produsa de lame sau brice
- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii
- uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie iar la un capat al plagii
apare "codita de soricel" care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant -
frecvent, marginile plagii se retracta
c) Plaga taiata-intepata

 este cel mai frecvent tip de plaga intilnit in practica medico-legala; uneori, poate avea
aspect de plaga taiata pura (agentul vulnerant are actiune tangentiala la piele)
 daca plaga este produsa de un obiect cu virf si o muchie taioasa, plaga are aspect
triunghiular si ofera informatii despre lungimea si latimea lamei (mai ales daca este
prezenta o echimoza produsa de garda cutitului si care dovedeste ca lama cutitului a
penetrat pe toata lungimea sa)
 daca plaga este produsa de un obiect cu virf si 2 muchii taioase, plaga are aspect oarecum
ovalar, simetric; este posibila rasucirea obiectului in plaga, ceea ce modifica forma plagii
(poate lua forma literei "X")
 retractia marginilor plagii depinde de liniile Langer (care reprezinta un pattern al fibrelor
elastice dermice, cu aceeasi distributie la toti indivizii): - daca plaga este perpendiculara
 pe liniile Langer - marginile se retracta - daca plaga este paralela cu liniile Langer -
marginile nu se retracta

Criterii de diferentiere a caracterului autoprodus de cel heteroprodus:

 plagi autoproduse:  sint localizate in regiuni de electie: extremitatea distala a
antebratului, inima, carotide;  exista leziuni de tatonare;
 plagi heteroproduse:  sint insotite de leziuni de autoaparare situate pe fata externa a
antebratelor sau pe palme.plagi heteroproduse:  sint insotite de leziuni de autoaparare
situate pe fata externa a antebratelor sau pe palme.
d) Plaga despicata
- are forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate - plaga este foarte profunda,
cu distrugeri tisulare mari

3. PLAGI IMPUSCATE
- sint produse prin impuscare cu arma cu cartus cu glont sau cu alice - efectul distructiv al
proiectilului depinde de energia cinetica (E= mV2/2) a proiectilului, care la rindul ei depinde de
viteza proiectilului la impactul cu corpul victimei .
Problemele medico-legale prezentate de o plaga impuscata
1. diagnosticarea leziunii prin arma de foc si diferentierea de plaga intepata
2. precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire a proiectilului
3. precizarea distantei de la care s-a tras si directia de tir
4. precizarea caracterului vital al leziunii
5. precizarea caracterului autoprodus sau heteroprodus al leziunii
6. stabilirea numarului de impuscari si a ordinii acestora
7. stabilirea legaturii de cauzalitate intre plaga impuscata si deces
8. daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii
9. oferirea a cit mai multor informatii care sa ajute la identificarea armei
Orificiul de intrare:
a) pentru tragerile de aproape (in limita de actiune a factorilor secundari: 20-30 cm pentru pistol,
50-100 cm pentru armele cu teava lunga) se descriu: o plaga circulara cu lipsa de substanta si
margini regulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare decit diametrul proiectilului; pe
marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor
de pe proiectil;
In jurul inelului de stergere se gaseste un inel cu latime de 1-3 mm si culoare maroniu-rosietica
(inel de escoriere); In afara inelului de escoriere se observa o zona circulara cenusie, in interiorul
careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari (fum,
particule de pulbere nearsa) = zona de tatuaj; In jurul zonei de tatuaj (partial suprapusa cu
aceasta) se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti; la acest nivel se observa arsuri superficiale
si modificari ale firelor de par; o in cazul tragerilor de aproape cu victima imbracata, zona de
tatuaj este situata pe haine.
b) pentru tragerile de la distanta, se observa: orificiul central al plagii,inelul de stergere,inelul de
escoriatie
c) pentru tragerile cu teava lipita de piele ("tragere absoluta"): o orificiul central cu margini mai
neregulate sau chiar cu aspect de plaga pleznita stelata o inelul de stergere o inelul de escoriere o
zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont (factorii secundari au patruns prin
orificiul central al plagii)
Canalul produs de glont
 poate avea traiect rectiliniu sau zigzagant (glontul a deviat prin impactul cu diferite
tesuturi)
Caracterele canalului depind de:
- viteza glontului
- tesuturile traversate de glont: o traversarea muschilor determina un canal mai subtire, cu
diametru apropiat de cel al glontului; impactul cu organe friabile (ficat, encefal) determina
(datorita undei de soc) o zona de distrugere cu dimensiuni mult mai mari decit diametrul
glontului;
 In cazul organelor cavitare, efectul depinde de gradul de umplere a organelor respective: -
in cazul stomacului gol, perforatiile sint mici - in cazul stomacului plin, trecerea glontului prin
interfetele solid-lichid determina vibratii puternice care pot conduce la explozia stomacului.
In cazul oaselor efectul depinde de viteza glontului si de tipul de os:  pentru oasele plate,
orificiul este mic, eventual cu fisuri radiale;  in cazul oaselor lungi, se produce o fragmentare a
osului pe o zona mult mai mare decit diametrul osului
Orificiul de iesire al glontului
Daca exista, are in general aspectul unei plagi stelate cu margini posibil rasfrinte in afara.
Uneori insa aspectul seamana foarte mult cu orificiul de intrare, punerea in evidenta a prezentei
factorilor secundari fiind singura metoda de diferentiere.

21. Caderea/precipitarea
Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara
perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. In cazul traumatismelor prin
cadere se constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive (corpul are energie cinetica si o
transfera planului dur de care se loveste, forta de lovire –forta de actiune- fiind egala si de sens
contrar cu forta de reactiune).
Leziunile din cadere au urmatoarele caracteristici : - sint unipolare (unilaterale) - pe partile
proieminente - obisnuit sint insotite de excoriatii semn ale frecarii tegumentului de planul dur. -
obisnuit sint mai putin grave.
Caderea poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata
(impingere), situatie in care leziunile sint mai grave, implicarea capului fiind mult mai frecventa.

Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara

perimetrului de sustinere urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. Pentru
precipitari de la inaltimi reduse se poate folosi «cadere de la mica inaltime» (de pe o treapta, de
pe un scaun, etc.).
Leziunile din precipitare au urmatoarele caracteristici: o sint multipolare o sint prezente pe
partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori chiar opuse o obisnuit sint insotite de excoriatii
si alte semne cu caracter vital la locul de impact dar care in cazurile cu leziuni grave pot fi mult
reduse sau chiar absente.Obisnuit sint grave- caderea se face de pe un plan pe acelasi plan;
precipitarea se face de pe un plan pe un plan situat mai jos decit primul
Gravitatea leziunilor depinde de: * viteza de cadere/precipitare-depinde de inaltimea de la care se
cade * suprafata pe care se cade-se evalueaza: - consistenta suprafetei - gradul de netezime
a suprafetei * zona afectata
Topografia leziunilor difera in cadere si precipitare:
-in cazul caderii, leziunile apar pe acelasi plan, pe partile mai reliefate
-in cazul precipitarii, daca corpul se loveste de alte obiecte in timpul miscarii, leziunile vor fi
multipolare si mult mai grave decit cele din cadere; daca nu exista si alte impacturi, leziunile pot
fi unipolare dar mai grave decit cele produse prin cadere

22.Accidente rutiere (mai multe subiecte)

In accidentele de trafic rutier intervin in general 3 factori: soferul, autovehiculul si banda de
rulare(plus factori meteorologici)
Mecanisme lezionale si pattern lezional

PIETONI - leziunile traumatice survin direct atit prin mecanisme simple cit si complexe.
Efectele depind de: - viteza autovehiculului - tipul de autovehicul - partea vehiculului cu care
se produce lovirea pietonului - zona anatomica unde este lovita victima
Mecanisme de producere a leziunilor:
Mecanisme simple: lovirea, caderea, calcarea (comprimare).
 lovire simpla :viteza vehiculului este relativ mica,leziunile apar la locul de impact,
functie de inaltimea vehiculului
 proiectare: leziuni la locul de impact cu autovehiculul ,leziuni de impact cu soseaua pe
cealalta parte a corpului
 calcare: desenul pneurilor poate fi imprimat pe haine si pe piele (sub forma de benzi
echimotice)
 tirire: apar escoriatii pe suprafete intinse, cu aspect asemanator cu al arsurilor
superficiale (culoare negricioasa)
 comprimare intre vehicul si alt obiect dur
 mecanisme complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere calcare,
lovire-proiectare, lovire-cadere-calcare-tirire, etc.
23. Traumatisme cranio cerebrale
24.Asfixii
25.Arsuri

Soc primar – algic Secundar- hipovolemic Teritar: septic

25. Manifestari locale curent electric

26.Intoxicatia cu CO
La necropsie: - cadavru de culoare roz-carminata (extern si intern) - tablou asfixic - in cazul in
care moartea survine mai lent, se observa leziuni hipoxice la nivelul organelor; caracteristic
pentru prezenta de HbCO sunt necrozele de la nivelul nucleilor bazali
Efectele CO asupra organismului uman depind de: - concentratia CO din aerul respirat - timpul
de expunere:  o expunere de 30' cefalee pulsatila, astenie
 daca expunerea continua, se ajunge la o concentratie a HbCO de 30-40%: o astenia se
accentueaza o apar greturi si varsaturi
 la o concentratie de 40-50% HbCO, individul isi pierde constienta
 la o concentratie a HbCO de peste 50%: o coma o tulburari vegetative grave o convulsii o
moarte
27. Intoxicatia etilica

29. Mumificarea
Modificari cadaverice tardive conservatoare a.Naturale:
i.Mumificarea (curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece, toate conducînd la o deshidratare
rapida; persista in mediu uscat). In lipsa apei viata se suspenda (la unele bacterii, virusi sau
organismele inferioare ca fenomen complet in cadrul criptobiozei) sau inceteaza. Completa in 6
luni-1 an.
Legenda Alaturat mumificare naturala in
mormint predinastic egiptean (5000 ani i.H, cea
mai veche mumie cunoscuta, denumita Ginger).
Oprirea completa a metabolismului (criptobioza) nu compromite intotdeauna viata daca procesul
are loc
lent si complet, ca de exemplu in :
(i) scaderea marcata a temperaturii pina la inghetare (criobioza),
(ii) pierderea lenta si completa a apei in deshidratare (anhidrobioza), e.g. puricii de apa (hrana
pestilor de acvariu). Anhidrobioza defineste atingerea in conditii speciale a unui aranjament
molecular unic care in absenta apei atrage dupa sine sistarea metabolismului, pentru ca apoi din
nou prezenta apei sa reporneasca mecanismele metabolice (iii) variatii osmotice extreme
(osmobioza),
(iv) anoxie progresiva (anoxibioza).
Organismele care rezulta cu ocazia acestor procese se denumesc criptobiotice (Spellanzoni),
primul fenomen studiat fiind anhidrobioza si relativ mai recent criobioza. Fenomenul de
criptobioza a fost remarcat pentru prima data de Leuwenhoeck (1672) si apoi de Needham
(1743). Un virf al discutiile pe marginea acestor fenomene a fost atins cu ocazia descoperirii
“omului de gheata” („the ice-man”) pe 19 septembrie 1991, decedat cu circa 5300 ani in urma, al
carui cadavru mai intii s-a mumificat natural inainte de a se fi inclus in ghetar (unele celule
nazale au prezentat aspecte vitale).
ii. Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in
O2). Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in
lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium Perfringens, Cl.
Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza
adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-
albicios- maroniu ceros cu miros rinced: (3-4) saptamini-(3-4) luni. Daca acizii se oxideaza (in
prezenta O2) se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Completa in 1-2
ani.

iii. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice Anglia, Scotia,
Irlanda), patrund intre celulele epidermului facind imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea
aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante
antibacteriene (sfagnol) au un continut scazut si in bacterii. Este completa in ani de zile si se
adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele, fanere, intestin, restul tesuturilor
moi fiind adesea distruse iar oasele decalcificate). Completa in cativa ani.