22 Hipotalamusul

Este o componenta diencefalica care se gaseste situat la baza diencefalului si care inconjoara partea
inferioara a ventriculului 3. El este dispus de la chiasma optica si pana la nivelul fosei interpedunculare
unde se gaseste substanta perforata posterioara. Ca raporturi:

S – V III; pe peretele lateral al v3 se observa un sant care delimiteaza hipotal de talamus numit santul
hipotalamic. Are o directie oblica, de la nivelul orificiului de deschidere in v3 a apeductului mezencefalic
si pana la orificiul interventricular.

L – capsula interna si partea ventrala a subtalamusului

P – restul subtalamusului.

Nu are o delimitare precisa fata de structurile nervoase de vecinatate. Practic acest subtalamus se
continua fara linie de marcatie cu aria preoptica/ aria septala a telencefalului, aceasta continuitate fiind
in partea craniala, iar caudal se continua cu subs cenusie periapeductala. Aria preoptica este o structura
telencefalica care este situata anterior si superior de hipotalamus, intre lama terminala si chiasma
optica. In aceasta arie preoptica se gaseste nc preoptic care are 3 portiuni:

• O parte periventriculara

• O parte mediala

• O parte laterala

Din pdv descriptiv, pe fata inferioara, hipot dinspre A spre P prezinta urmat elemente:

• Chiasma optica este locul in are se strang axonii neuronilor multipolari din retina si unde se
incruciseaza fibrele din campul nazal

• Imediat posterior, tubercinereul care se prezinta ca o masa de substanta cenusie cu aspect usor
convex, dispusa in jurul infundibulului glandei hipofize si care prezinta

• anterior eminenta mediana

• lateral eminentele laterale

• posterior eminenta postinfundibulara

• la periferia acestor eminente este descris un sant (cu aspect circumferential) numit
tubero-infundibular.

• (Corpii mamilari sunt 2 formatiuni sferice acoperite la exterior de o capsula alba formata
din fibre puternic mielinizate, iar la interior se gasesc 2 nuclei numiti nuclei mamilari,
unul medial si unul lateral. La corpii mamilari ajung columnele fornicale care strabat tot
hipotalamusul,iar in plan sagital care trece prin columnele fornicale imparte
hipotalamusul intr.o regiune mediala si o regiune laterala. Partea mediala este mai bine
reprezentata ea prelungindu.se pana la nivelul ependiumului V3. Din acest motiv, privit
din sens anteropost, el prezinta 3 zone: periventriculara care este implicata in ritmurile
biologige, in controlul neuroendocrin si in raspunsurile vegetative complexe; zona
 0intermediara care apartine tot partii mediale si care intervine in homeostazie si
reproducere si zona laterala care intervine in procesul de trezire si in comportamentul
motivational. Daca luam in discutie formatiunile de pe fata inferioara a hipotalamusului,
dinainte inapoi se disting 3 regiuni:

• Reg suprachismatica, partea anterioara

• Reg tuberala, partea mijlocie

• Reg mamilara, partea posterioara

• Zona periventriculara este o zona subtire, imediat situata langa ependiumul vetricular al v3 care
contine neuroni secretori ce regleaza fct hipofizei anterioare si este formata din nurmatorii
nuclei: nc preoptic, partea lui periventriculara; nc suprachiasmatic, imediat posterior de
chiasma; nv paraventricular; nc infundibular; nc posterior. Intre acesti nuclei se gasesc o serie de
conexiuni care constituie fibre talamo.hipotalamice daar si invers, ele fiind cele care ajung in nc
medial dorsal.

• Zona intermediala cuprinde partea mediala a nucleului preoptic, nc supraoptic, nc anterior, nc

dorso-medial si ventro-medial, nc paramamilari, nc mamilari lateral si medial

• Zona laterala cuprinde nc preoptic partea laterala, nc tubero.mamilar, nc tuberali lateral si

medial.

In functie de elementele pe care le gasim pe fata inferioara, nucleii se impart in 3 grupe: A,M,P)

23Gr anterior corespunde regiunii chiasmatice si includ urmatorii nuclei:

-preoptic situat in aria preoptica telencefalica, constituie limita hipotalamusului, impreuna cu substanta
de vecinatate care are o structura citologica similara realizeaza nucleul anterior. Intreg complexul este
implicat in comportamentul sexual si in instinctele materne; intervine in homeostazie, in ritmul
nictemeral si in termoreglare.

• Nc suprachiasmatic este situat imediat dorsal si superior de chiasma optica. Promeste

impulsuri vizuale de la retina, dar chiar de la corpul genicular, intervine in somn-veghe si in
ritmurile circadiene, trimite fibre la nivelul corpului pineal si prin aceastta intervine in
secretia epifizara

• Nc paraventricular contine 2 tipuri de neuroni: unii de talie mare ai caror axoni merg la lobul
posterior al hipofizei si care intra in alcatuirea tractului hipotalamohipofizar, ei secreta
ambele tipuri de hormoni ( vasopresina si ocitocina, dar in special mai multa ocitocina); cei
de talie mica ai caror axoni se proiecteaza atat pe eminenta mediana, at si pe neuronii
vegetativi preganglionari din substanta reticulata de la nivelul trunchiului cerebral si
maduvei. Au rolul de a controla activitatea endocrina a hipofizei, sistemul nervos autonom si
arii somatice ale substantei reticulate din TC.

• Nc supraoptici sunt Situati superior de partea initiala a tractului optic; cobtine neuroni de
talie mare ai caror axoni intra in alcatuirea tractului hipotalamo.Hipofizar, secreta
neurohormoni ( vasopres si ocitocina, dar in special ADH).
Grupul mijlociu: Neuroni de talie medie si mica si in acest grup intra:

• Nc dorsomedial

• Nc ventromedial ocupa o pozitie strategica pentru intreaga regiune a hipotal si realizeaza o

multitudine de conexiuni atat aferente cat si eferente cu diverse regiuni ale SNC, cu TC, corpul
amigdalian, nc de subs reticulata, cu subs cenusie periapeductala. Ca functie intervine in
reproducere si de asemenea prezinta receptori sexo.steroizi

24
• Nc infundibular/ arcuat este un nucleu impar, axonii neuronilor de la nivelul nc arcuat impreuna
cu nc de vecinatate din zona periventriculara formeaza un sistem difuz de proiectie care asigura
legaturi neurovasculare intre hipotal si hipofiza anterioara.

• Nc premamilari sunt nc de talie mica.

Tot in acelasi plan dar in zona latelara se gasesc nucleii tuberali lateral si medial. Ei cobstau in cateva
gr neuronale asezate superficial la nivelul partii laterale a tubercinereului si are su t inclavati in
nucleul tuberomamilar dar au functie diferita.

Gr posterior care corespunde regiunii mamilare si care contine:

• Nc posterior este format din neuroni de talie mare si se continua cu substanta reticulata
mezencefalica

• Nc mamilari, lateral si medial, cel medial este un pic mai voluminos

• Nc tubero-mamilar, el margineste lateral corpul mamilar, apartine zonei hipotalamice laterale si

este format din neuroni de talie mare care sunt conectati cu diverse structuri din snc, inclusiv cu
cortexul cerebral.

Conexiunile hipotalamusului se realizeaza prin: fornix, stria medulara talamica, stria terminalis, fasciculul
longitudinal dorsal, fasciculul medial al creierului anterior ( FMCA) sau prin tractul mamilo.talamic.

• Fornixul este o formatiune comisurala care conecteaza hipotalamusul cu aria septala, cu

talamusul anterior sau cu hipocampul

• Stria medulara conecteaza hipotalamusul anterior cu complexul habenular apartinand

epitalamusului si care marcheaza limita dintre fata sup si fata mediala a talamusului. Contine
majoritatea aferentelor de la nicelul nc habenulari epitalamici

• Stria terminalis conecteaza complexul amigdalian cu hipotalamusul medial. Apartine

conexiunilor sistemului limbic.

• FMCA este un ansamblu de axoni, complex heterogen, are strabate hipot lateral, contine fb are
leaga hipotal de cortexul olfactiv si de asemenea are legaturi cu nucleii de subs reticulata din TC.
 • Fasc longit dorsal este o componenta a sistemului perivemtricular care se intinde intre
hipotalamus si maduva spinarii. Contine atat fb ascendente cat si descendente si care prin
intermediul lor hipo este conectat cu centrii vegetativi medulari sau cu substanta reticulata.

• Tractul mamilo.talamic care conecteazancorpul mamilar cu grupul nuclear anterior talamic, mai
ales fb care pleaca din nucleul mamilar medial. Din acest traact se desprind colaterale care
formeaza fasciculul MAMILOTEGMENTAL. Ele ajungand in partea dorsala a tegmentului
mezencefalic si este o legatura intre sis limbic si tractul mezencefalic.??

25 Aferentele hipotalamusului sunt reprezentate de:

Fibrele corticohipotalamice care provin de la nivelul scoartei cerebrale frontale, din partea orbitala,
si care merg prin bratul anterior al capsulei interne.

Fibre hipocampohipotalamice, ele merg prin intermed fornixului, fb precomisurale ajung in partea
anter a hipo iar cele postcomisurale se termina in corpii mamilari.

Fb septohipotalamice provinndin aria septala si merg prin fasciculul medial al creierului anterior.

Fb olfactivohipotalamice, sunt fb care provin din cortexul olfactiv si care merg prin FMCA.

Fb amigdalohipotalamice care merg pe 2 cai: fie prin stria terminala si ajung in aria preoptica si nc
anterior hipotal iar cea de a doua este calea amigdalofuga ventrala a caror fb merg la nc lenticulat,
apoi spre subs anterioara si se termina in hipo.

Fb talamohipotalamice sunt fb care probin din nucleul medial dorsal al talam si care merg
periventricular prin pediculul talamic inferior

Aferente din zona incerta

Fb ascendente care proviin din subs reticulata a TC si care merg prin fasciculul medial al creierului A
prin pedunculul mamilar, el fiind o componenta de legatura care se realizeaza intre tegmentul
mezencegalic si corpii mamilati si de asemenea mai pot merge prin fasciculul longitudinal dorsal.

Prin aceste conex ajung informatiile gustative, oflactive, senzoriale, din zone erogene la nivelul
hipotalamusului

Alte aferente reprez de colaterale ale tractului otic, aceste ajung la nucleul suprachiasmatic si
sunt implicati in ritmurile circadiene.

Eferentele hipotalamusului

• Fb hipotalamohipocampice sunt fb care ajung la hipocamp pe calea fornixului

• Fb hipotalamoseptale care merg prin fasciculul medial a creierului anter la aria septala

• Fb hipotalamoamigdaliene, prin FMCA

• Tractul mamilotalamic, acesta ajunge la nivelul nucleilor anter ai talamusului si sunt legati in
ambele sensuri si girusul cirgulat. Prin aceste conex hipo participa la unele maifestari vegetative
 si emotionale, prwcum si la memoria recenta( acele fb care se desprind o serie de fibre
colaterale care form fasc mamilotegmentare???

• Mergprin stria medulara talmica

• Fb pt substanta nenumita care la randul lor se proiecteaa difuz cortical

• Fb descendente care merg pe 3 cai: prin fascic mamilo tegmental, aceste fb se termina in nc de
subs retic ai mezenc, dar pot ajunge si in partea sup a puntii. Prin acest fasc impulsurile hipo
ajung la nc vegetativi preggl, la nivelul TC si apoi spre maduva. A doua cale este prin fasc longit
dorsal, fb hipotal merg spre nc vegetativi ai TC. Mai merg la nc vegetativi medulari din coloana
internediolaterali, parasimpaticul sacral, substanta reticulata a truncghiului si influenteaza activ
motoneuronilor implicati in aportul alimentar si hidric. Intervin in termoreglare prin actiunea pe
motoneuronii medulari, ei determina contractii musculare. A treia cale este prin fasciculul
medial al creierului ant din care fb hipotalamice ajung la nc de subs retic ai TC

• 26 Hipotalamohipofizare : acestea asigura o relatie i tre snc si sinstemul endocrin. Se face pe

calea a 2 sisteme: sistem endocrin magnocelular si parvocel. Sis magnocel este reprez de neuroni de
talie mare din nucleii supraoptici paraventri care secreta vasopres si ocitovina, axonii lor form tractul
hipotalamohipofiz si care se termina in lobul post al hopofizei. Corpurile neuronilor prezinta jn cito
granule, in granulele respective sunt depozitati formonii, granulele subt transportate prin
axoplasma, vasoprezina si ocitoc sunt eliberate din terminatiunile nervoade in spatiile perivasc si de
aici trec prin capilarele femestrate de la niv neurohip in sange. Rata de secretie a adh este det de
impulsuri care probin pede o parte de la organele circumventriculare( care contin osmoreceptori –
lama terminala, organ subfornical) si fibre noradrenergice ascendente care apartin a partii ventrolat
a bulbului. Secretia de ocitocima este stimulata de aferente care proVin fie de la colul uterin fie de la
vagin in timpul travalupiului si impulsuri dij zona mamelonara innsupt. Sis parvocelular este format
din neuroni de talie mica care se gasesc in nc infundibulat, nc peribvenrri ular, paraventricu,ar si
care secreta hormoni reglatori hipotalamici care pot fibde 2 feluri: inhibitori si excitatori, prin
intermed acestora este controlara activ hipofizei anterioate. Axonii se proiecteaza pe eminenta
mediana sau se termina la niv spatiilor periivasculare si de aici prin sintemul port hipothipofiz ajung
la capilarele portale fenestrate din hipofiza anterioara.

28 Functiile hipotalamusului:
• Controlul neuroendocrin mediat de cele 2 sisteme magnocel si parvocel

• Controlul activitatii viscerale prin intermed fb care ajung la neuronii vegetativi din tr cerebr sau
maduva

• Termoreglare:reg anterioara cuprinde neuroni termosenzitivi care pot det hipo sau hipertermie

• Osmoreglare prin intermed ariei preoptice prin nc supraoptic si paraventricular, si Cestea

asigura echilibrul hidric si implicit secretia de adh.
• Aportul alimentar se realiz de catre nc paraventriculari, ventromed si din reg hipotal laterala.
Lezarea hipo medial determina cresterea apetitului si obezitate pe cand lezarea ceelui lat det
reducerea apetitului si sete

• Procesul de reproducere: influenteaza activitatea sexuala prin controlul comportamentului

sexual si prin secretia de gonadotropi

• Ritmul somn.veghe se rwaliz in special prin hipo lateral care participa la trezirwa corticala iar
prin i termed partii med a nc preoptic intervine in zomnul cu unde lente. Ritmul circadian este
prin nc suprachiasmatic

• Memoria recenta prin intermediul circuotului Papez

• Comportamentuo emotional care se realizaeaza impreuna cu sistemul limbic.