Conexiunile hipotalamusului

Aferentele hipotaalmusului:

a. Aferente cortico-hipotalamice
b. Aferente amigdalohipotalamice
c. Aferente palidohipotalamice
d. Aferente talamohipotalamice
e. Aferente subtaalmohipotalamice
f. Aferente cerebelohipotalamice
g. Aferente reticulohipotaalmice
h. Aferente retinohipotalamice
i. Aferente olfactive

a. Aferentele corticohipotalamice

Au 2 origini dinstincte:

1. In cortexul orbitofrontal fibre ce merg direct la aria hipotalamica

mediala ( nc. lateral, posterior, dorsomedial si mamilar). Exista o
categorie de fibre corticohipotalamice ce ajung e cai indirecte (prin
intermediul FMCA – fasciculul medial al creierului anterior si pe calea
peduncului talamic inferior). Aceasta categorie de firbe strabat
hipotalamusul, se duc la nucleul talamic mediodorsal si de aici ajung in
final in nucleul preoptic lateral si in nucleii regiuinii tuberale ai
hipotalamusului.
2. Fibre cu origine le nivelul hipocampului – merg spre hipotalamus luand
calea fornixului, astfel sunt 2 situatii:
- Fibre cu origine in hipocampul superior si hipocampul inferior care
merg spre corpii mamilari
- Fibre cu origine in prosubicul care coboara pana la nucleul
infundibular hipotalamic.
De mentionat ca aceste conexiuni hipocampohipotalamice dau
explicatia interventiei hipotalamusului in activitati de natura
 vegetativa, hipotalamusul capatandu-si si rolul de control al activitatii
endocrine.

b. Fibre amigdalohipotaalmice
Au si ele origini diferite:
- In portiunea corticomediala a nucleului amigdalian, fibre care iau
calea striei terminale ajungand in nucleii ariei septale. De aici pornesc
fibre spre nucleii hipotalamici: preoptic, ventromedial, arcuat si
anterior (numim strie terminala formatiunea situata intre talamus si
corpul nucleului caudat in raport cu vena talamostriata)
- Firbe cu origine tot in nucleul amigdalian dar in portiunea lui bazala si
laterala iau calea amigdalofuga ventrala ajungand in nucleul preoptic
lateral si in aria hipotalamica laterala
c. Palido hipotalamice

Fac legatura intre globulus pallidus si nucleul ventromedial hipotalamic al

regiunii tuberale.

d. Aferente talamohipotalamice
In general cu origine in nucleul mediodorsal talamic si in nucleii liniei
mediene. Traseul fibrelor va fi periventricular (ventricul III) iau calea
peduncului inferior tqalamic si ajung in hipotalamusul dorsal. Se
considera aceste fibre ca e implicata in conducerea impulsurilor
reflexelor neuroendocrine.
e. Fibre subtalamohipotalamice – fibre directe sau decusate
f. Fibre cerebelohipotalamice – folosesc formatiunea reticulata a
trunchiului ceerbral pentru a ajunge in hipotalamus de unde denumirea
fibrelor de cerebeloreticulohipotalamice.
g. Fibre reticulohipotalamice – au originea in formatiunea reticulata a
trunchiului cerebral unde converg fibre viscerale, lemniscale si gustative.
De la nucleii formatiunii reticulate spre hipotalamus pleaca 2 cai:
- Una prin pedunculul mamilar ajungand la nucleul supraoptic,
mamilar si lateral
 - Prin fasciculul Schultze FLD (fascicul longitudinal dorsal) cu origine in
nucleii reticulati periductali mezencefalici si care merg spre
hipotalamus in regiunea nucleilor mamilari, laterali, posteriori si
dorsomediali
Au un rol foarte important deoarece reprezinta o cale importanta
ascendenta pentru fibrele catecolaminergice si de asemenea o cale
importanta pentru fibrele serotoninergice
h. Fibre retinohipotalamice

Sunt de 2 categorii:

- Directe – urmeaza urmatoarea cale retina>nerv optic> chiasma

optica> nucleu suprachiasmatic
- Indirecte pornesc de la nucleii corpului geniculat lateral de la nucleii
coliculului cvadrigemen superior sau din aria corticala 17 imbracand
2 variante, un circuit cortical si un circuit hormonal epifizohipofizar
i. Aferente olfactive – avem mai multe cai ele fiind in totalitate indirecte:
- Urmeaza urmatoarele elemente bulb olfactiv> cortex
piriform>complexul amigdalian>hipotalamus
- Bulb olfactiv>cortex piriform>aria entorinala prin hipocamp, nuclei
septali si in final hipotalamus

Eferentele sunt de 2 tipuri:

I. De proiectie
II. Efectoare endocrine

Fi

Fibreel de proiectie merg spre structurile care sunt conectate aferent cu

hipotalamusul utilizand aceleasi cai (aria hipotalamica laterala a primit
eferente si trimite la randul lui aferente spre hipocamp, nucleul
 vegetativ al nucleului cerebral subst cenusie mezencefalica, nucleii
spetali prin FMCA, nucleul amigdalian)
Aria hipotalamica mediala se conecteaza cu nucleul amigdalian, cu
formantiuni mezencefalice (tect mezencefalic, tegment mezencefalic,
substanta cenusie centrala periductala cu nucleii reticulati ai trunchiului,
cu nucleii vegetativi ai trunchiului, cu nucleul tractului solitar, cu nucleul
ambiguu, cu nucleii nervului XII.
In ceea ce priveste corpii mamilari de la nivelul lor pleaca fasciculul
mamilotegmental, mamilospinos, mamilotalamic.
De mentionat legatura importanta in sens eferent spre retina astfel
intreruperea tractului retinohipotalamoretinian (cu rol trofic pentru
retina) duce la retinita pigmentara cu prognostic prost.

III. Eferente endocrine

Acestea se realizeaza:
- Pe calea tracturilor nervoase
- Sist port hipofizar

Dintre tracturile nervoase fac parte:

- Tractul supraopticohipofizar
- Tractul tuberoinfundibular

Tractul supraoptiohipofizar
Originea in nucleul supraoptic si paraventricular hipotalamici
formand un fascicul cu multiple fibre. Se spune ca impreuna cu cel
tuberoinfundibular contingentul de firbe ajunge la 100000. Fibreel
sunt amielinice si din loc in loc prezinta niste dilatatii (corpii Hering).
Conduc influxul nervos si 2 hormoni spre neurohipofiza (ADH si
ocitocina). Acesti hormoni sunt incativi. Pt transportul lor necesitand
o proteina transportoare (neurofizinele I si II).
Ajunsi in neurohipofiza sunt activati. In acesta cale se gasesc si
fibre de conexiune intre nucleul supraoptic si paraventricular.
In neurohipofiza gasim 3 tipuri de terminatii nervoase:
 a. In buton, terminatii ce iau contact cu membrana capilarelor fara
interpunerea celulelor gliale
b. Terminatii periaxonice cu continut de vezicule sinaptice cu granule
de catecolamine
c. Terminatii nervoase periaxonice cu continut de vezicule de
acetilcolina care realizeaza sinapsa si cu terminatiile in buton.

Tractul tuberoinfundibular
Are originea in nucleii tuberului, nucleul arcuat infundibular.

Fibrele pornesc spre eminenta mediana si regiunea infundibulara ajungand

pe capilarele vecine sinusoidelor sistemului port hipofizar.

Axonii amielinici transporta factori eliberatori. La nivelul regiiunii infundibulare

gasim Ach.

Sist port hipofizar

Acest sistem realizeaza controlul functiei adenohipofizei relizata de hipotalamus.

Ca alcatuire e un ansamblu de vase lungi si scurte ce fac legatura intre sinusoidele
hipotalamusului (eminenta mediana si infundibul) si sinusoidele adenohipofizei.

Originea vaselor e in ACI sub denumirea de artere hipofizara inferioara si

superioara. Cea inferioara se indreapta spre lobul intermediar hipofizar si spre
neurohipofiza unde se capiarizeaza.

Calea de intoarcere venoasa e spre sinusul cavernos prin formarea venei

hipofizare posterioare.

Artera hipofizara superioara

Se ramifica in T astfel ramura orizontala (superioara) merge spre eminenta

mediana si infundibul, se capilarizeaza, iau nastere vene lungi ce merg dea lungul
tijei pituitare la adenohipofiza. Ramura verticaal a T ului cu dispozitie anterioara
sufera si ea un proces de capilarizare de unde pornesc vene scurte ce merg in
raport tot cu tija pituitara si in ansamblu cele 2 categorii de vene rezultate (lungi
si scurte) se vor aduna in vena hipofizara anterioara ce dreneaza in final tot in
sinusul cavernos.

Neurosecretia consta in elaborarea, transportul si in final eliberarea de hormoni

catre celulele nervoase asemanatoare unor celule secretoare.

Secretia hipotalamica va lua 2 cai:

- Spre neurohipofiza unde sunt secretati vasopresina si ocitocina,

transportate in final prin tractul supraopticohipofizar sub forma
inactiva. De activare e responsabila neurohipofiza. Exista un
dispozitiv neurogliovascular implicat in controlul trecerii hormonilor
in sange.
- Spre eminenta mediana unde neurohormonii se depoziteaza cu
mentiunea ca isi capata capacitatea de a secreta sau inhiba hormonii
adenohipofizari prin factori facilitatori sau inhibitori.

Sistemul limbic

E un complex alcatuit din formatiuni telencefalice mezencefalice si diencefalice

conectate intre ele strucu si funct.

Roluri:

- Regleaza aportul alimentar si hidric

- Regleaza secretia glandulara hipoofizara
- Regeleaza activitatea comp, sexuala si de reproducere
- Regleaza activitatea instinctuala, emotionala, vegetativa, activitatile
visceral
 Topografic sistenul limbic e intre diencefal si neocortex. Are aspect a
2 cercuri concentrice de circumvolutiuni situate in jurul unei portiini
centrale alcatuite din urmatoarele elemente dinspre rostral spre
caudal:
- Regiunea septala
- Regiunea preoptica
- Regiunea hipotalamica’
- Regiunea sistemului limbic mezencefalic al lui Nauta

Centrii functionali sunt:

1. Structuri telencefalice din care fac parte: lobul limbic, formatiunea
hipocampica, lobul piriform (nucleul amigdalian + cortexul din
jurul lui), regiunea septala, regiunea preoptica, sistemul olfactiv
2. Structuri diencefalice – nucleii talamici, nucleii hipotaalmici,
nucleii subtaalmic, nucleii habenulari
3. Structuri mezencefalice – nucleii formatiunii reticulate median si
paramedian

Caile de legatura

Au urmatorii reprezentanti:

- Formatiuni comisurale dintre care fac parte: comisura alba anterioara

situata intre columnele fornixului si chiasma optica. Contine 2
categorii de fibre ce merg divergent (una intre cele 2 complexe
amigdaliene – posterioara si a doua anterioara intre elementeel
constitutive ale sistemului olfactiv)
Comisura habenulara si fornixul,
- fasciculele de asociatie (fascicul cingular, fascicul uncinat, fascicul
mamilotegmental, FLD Schultze, stria terminala si fibrele fornixului)
- fibrele ce se gasesc in structura striilor talamice
 Sistemul olfactiv
alcatuit din:
- nervi olfactivi, bulb olfactiv, tract olfactiv, nucleul olfactiv anteror,
trigon olfactiv, strii olfactive cu girii olfactivi mediali si laterali.
- Lobul piriform cu aria prepiriforma, aria entorinala si structuri ce
apartin sistemului olfacticv numai ca si cai reflexe (banda lui
Giacominni si uncusul)

Rolul este in perceptia mirosului si in activarea unor sisteme neuronale ce au la

baza comportamentul emotional.

Receptorii sistemului olfactiv se gaesc in partea superoposterioara a foselor

nazale unde se gaseste o arie receptoare pe care exista o pelicula subtire de
lichid.

Protoneuronii au aspect fusiform (celule bipolare) ale caror prelungiri

periferice merg la nivelul mucoasei nazale. La acest nivel ei patrund prin pelicula
de lichid si au particularitatea ca sunt extrem de densi cam 10000 pe mm patrat.

Multitudinea lor fac ca suprafata receptoare sa creasca mult. Dintre

substantele odoranta fiecare are specificitatea ei pentru anumitireceptori. Se
poate realiza o harta a activitatii neuronale in functie de specifiicitate.

E foarte important ca moleculele substanelor odorante sa traverseze pelicula

de lichid pentru a veni in contact cu cilii celulelor receptoare.

Prelungirile central ale neuronilor formeaza nervii olfactivi, traseul lor e prin
lama ciuruita a etomidului si ajung la bulbii olfactivi.

Bulbii olfactivi contin celule mitrale (deutoneuronii) ce sunt densi cam 45000
pentru un bulb olfactiv. Bulbii corespund etajului anterior al endobazei situati in
santul care le poarta numele.
 Din punct de vedere structural bulbul e o formatiune complexa cu 6 straturi.
Dintre straturi amintim cele mai importante:

- Stratul profund (stratul fibrelor tractului olfactiv) axoni ai celulelor

mitrale
- Stratul central este stratul celulelor mitrale, celule asezate pe 1-2
straturi
- Stratul superficial – stratul nervilor olfactivi (axoni ai celulelor
bipolare)

Toate aceste fibre realizeaza o mare convergenta in final luand nastere tractul
olfactiv care se termina la nivelul unei portiuni triunghiulare (trigon olfactiv)
trigon ce se continua cu striile olfactive care fiind invelite de substanta cenusie
devin giri olfactivi.

Striile olfactive

Sunt:

a. Laterala
b. Mediala
c. Intermediara (poate lipsi)

Stria laterala

Continua ca traseu calea olfactiva. Emite colaterale spre substanta perforata

anterioara. Se termina in girul semilunar (situat superior de uncus) formand aria
periamigdaliana. De asemenea se prelungesete si se termina si in girul ambiens
formand aria peripiriforma.

In concluzie substanta perforanta anterioara + aria periamigdaliana + aria

peripiriforma formeaza cortexul olfactiv primar. La acesta unii autori adauga si
aria septala.

Exista si un cortexx olfactiv secundar reprezentat de campul 28, aria entorinala.

Aici se prelungesc neuronii cortexului olfactiv primar.
 Aria entorinala

Reprezinta o regiune corticala de tranzitie. Ea nu primeste direct fibre de la bulbul

sau tractul olfactiv. Trimite eferente spre hipocamp, insula cortexul frontal

Stria mediala

Impreuna cu girul olfactiv medial se alatura benzii diagonale a lui Reil dand
colaterale impreuna spre substanta perforata anterioara. Exista o categorie dintre
aceste fibre care trec prin comisura alba anterioara in nucleii olfactivi
contralaterali.

Proiectia corticala

E realizata la nivelul cortexului olfactiv primar si secundar. Mentionam ca aceasta

cale e singura legatura directa cu cortexul fara interpunerea talamusului.

De la nivelul ariilor corticale descrise pornesc caile olfactive reflexe ce se

indreapta spre nucleii mediodorsali talamici, nucleii hipotalamici si sistemul limbic