1

Curs 9 Secretia si motilitatea biliara

Secretia biliara (bila) este elaborata de celulele ficatului; varsata in canalele biliare de unde se dreneaza in
duoden.
Bila se acumuleaza in afara perioadelor de digestie in vezicula biliara de unde se concentreaza si de unde se
elimina intermintent prin canalul coledoc in a 2-a portiune a duodenului.
La om, bila este secretata continuu de catre polul biliar al celulei hepatice intr-o cantitate de 700-1200ml/24h
in functie de natura alimentelor, ramanand sensibil constanta la un regim alimentar determinat.
Elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese succesive ce cuprind captarea sau sinteza de catre hepatocit a
substantelor ce intra in compozitia bilei, transportul prin celula hepatica al acestor substante si excretia lor prin polul
biliar al hepatocitului in canaliculi biliar.
Bila este un lichid a carui culoare si compozitie sunt diferite in cazul bilei hepatice si a celei veziculare.

Bila hepatica
-galben-aurie
-clara
-pH: 8-8,6
-aproape izotonica

Bila veziculara
-verde-bruna
-tulbure (resturi epiteliale, saruri de Ca)
-filanta (se intinde)- datorita mucinei
-pH: 7-7,6
-in vezicula biliara are loc resorbtia apei, bila hepatica concentrandu-se de 8-10 ori

Bila contine:
-saruri biliare
-pigmenti biliari
-colesterol
-fosfolipide (lecitina)
-acizi grasi
-mucina
-saruri anorganice: NaCl, KCl, bicarbonati, fosfati

Bila nu este un suc digestiv propriu-zis; nu contine enzime, cu exceptia fosfatazei alcaline care se excreta prin bila.

Sarurile biliare sunt:
-glicocolatul
-taurocolatul de Na si K
-se sintetizeaza in ficat, plecand de la acizii: colic, dezoxicolic, litocolic, chenodezoxicolic care provin atat din
colesterolul exogen (alimentar), cat si din cel endogen (care rezulta din celulele hepatice)
-acizii aminati, mai ales acidul colic, se combina cu glicocolul sau taurina, rezultand acizii glicocolic sau taurocolic
-sarurile biliare rezulta din combinarea acizilor biliar cu Na sau K

Sarurile biliare- actiune:
-de detergent: scade tensiunea superficiala a particulelor mari de grasime; favorizeaza fractionarea in particule mici
pentru emulsionarea lor
-in activarea lipazelor
-in transportul acizilor grasi (care rezulta din lipoliza din lumenul intestinal pana in apropierea peretelui intestinal cu
ajutorul miceliilor- adevarate platforme de transport)
2

-in absorbita acizilor grasi si a monogliceridelor din tractul intestinal, favorizand-o printr-o schimbare a sarcinii
electrice a acestora
-9/10 parti din sarurile biliare sunt prefolosite, sunt resorbite prin mucoasa intestinala impreuna cu grasimile, insa
dupa trecerea prin mucoasa se separa de grasimi si ajung in sange
-ajunse in ficat pe calea sanguina, sunt resorbite de polul sanguin al celulei hepatice si secretate la polul biliar,
realizand circuitul hepato-entero-hepatic al sarurilor biliare
-controlul secretiei de saruri biliare se face de concetratia portala acestora prin feedback negativ asupra sintezei
hepatice
-pe langa colecistokinina si secretina, duodenul influenteaza secretia biliara si prin:
-motilin (colecistokinetic)
-gastrina
-simpaticul: -relaxeaza vezicula biliara
-vagul: -contracta vezicula biliara
-relaxeaza sfincterul Oddi
-stimuleaza secretia biliara

Pigmentii biliari sunt reprezentati de:
-bilirubina
-biliverdina

Bilirubina:
-provine din distrugerea eritrocitelor prin hemoliza care are loc in tesutul reticuloendotelial
-bilirubina astfel formata este transportata de sange spre ficat sub forma legata de albumine; celula hepatica o
detaseaza de proteine si o conjuga c acidul glucuronic rezultand bilirubina hepatica; procesul are loc in prezenta
glucuroniltransferazei
-eliberata in caile biliare se afla 76-80% e sub forma glucurono-conjugata
-varsata in intestin, este supusa actiunii enzimelor reducatoare bacteriene; ea este astfel hidrogenata si da nastere
mezobilirubinei si urobilinogenului care poate trece in stercobilinogen; acesta, prin oxidare trece in stercobilina si se
elimina prin materiile fecale dand in parte coloratia acestora

Urobilinogenul care se formeaza in intestin:
-o parte se absoarbe prin mucoasa intestinala si ajuns la ficat, participa la formarea bilirubinei
-o alta parte din acesta este distrusa la nvelul ficatului

O mica parte din derivatii de reducere ai bilirubinei resorbiti in sange prin peretele intestinal scapa circuitul
entero-hepatic si sunt excretati de rinichi.
Ex: Urobilinogen 0,6mg/24h sub forma de urobilina; aceasta cantitate creste cand scade capacitatea ficatului
de a distruge urobilinogenul (de aceea, exagerarea urobilinuriei= insuficienta hepatica)
Daca scurgerea bilei in intestin este impedicata datorita uni obstacol (calculi biliari sau tumori), bila secretata
este redirijata spre polul sangvin al hepatocitului in circulatia sistemica si apare icterul= coloratie galbuie a pileii si
mucoaselor datorita pigmentilor biliari, insotit de decolorarea materiilor fecale.
In cazul distrugerii masive a eritrocitelor- ficatul nu poate excreta intreaga cantitate de bilirubina- concentratii
crescute de bilirubina in sange.
Din cantitatea mare de bilirubina excretata de ficat pe caile biliare se formeaza concentratii excesive de
stercobilinogen-> hiperpigmentare a materiilor fecale.

Secretia biliara
Pigmentii biliari nu au actiune fiziologica, organismul debarasandu-se de acestia, exceptie facand doar Fe,
care este recuperat si utilizat la sinteza hemoglobinei, proces care se desfasoara continuu de la nastere pana la moarte.
-bilurubinemia fiziologica: <1mg/decilitru

3

Colesterolul
-se afla in cea mai mare parte sub forma libera neesterificata
-dubla provenienta: exogena (alimentara) si endogena (sinteza hepatica)
-din cantitatea totala de colesterol eliminata prin bila, 60% este eliminata ca atare si 40% in compozitia sarurilor
biliare
-ajuns in intestin, este partialrecuperat in cadrul circuitului enterohepatic, in timp ce alta cantitate se elimina prin
fecale, metabolizat in coprostanol
-daca raportul dintre colesterol si sarurile biliare creste, colesterolul poate precipita si favoriza formarea calculilor
biliari

Bila se secreta continuu la om, deversarea in duoden facandu-se intermitent in fazele de digestie.

Alimentele care stimuleaza puternic golirea veziculei biliare sunt:
-galbenus de ou
-smantana
-uleiul

Substantele care determina evacuarea vezicii bilare prin contractia colecistului si relaxarea sfincterului Oddi=
substante colagoge.

Reglarea secretiei si motilitatii biliare
Nervoasa: SN vegetativ- redusa
Bila secretata in mod continuu sub influenta sitmulilor vagali:
-direct asupra celulelor hepatice
-prin intermediul gastrinei; cu efecte stimulatoare asupra secretiei biliare ceea ce ar atesta un mecanism
central de reglare

Productia biliara este redusa prin:
-stimularea simpatica si adrenalina
-distensia colonului

Rolurile bilei:
-intervine indirect in digestia si absorbtia grasimilor prin emulsionarea lor
-activarea lipazelor pancreatice, marindu-le de 3 -4 ori puterea lipolitica si favorizarea absorbtiei de acizi grasi si
monogliceride solubilizate
-favorizararea absorbtiei grasimilor,bila asigura si absorbtia vitaminelor hidrosolubile A, D, E, K, a colesterolului,
metalelor (ca Fe)

Umorala
-daca in timpul repausului digestiv volumul secretiei biliare variaza intre 5 si 10 mL/kg/24h, in timpul digerarii ajunge
pana la 20-27
-rol important excitosecretor: bila, prin sarurile biliare reabsorbite din intestin cu actiune prin feedback pozitiv

In timpul digerarii, secretia biliara poate creste si prin mecanisme endocrine:
-secretina:stimulata de prezenta chimuli acid in duoden creste fluxul biliar (efect coleretic), in special in ceea
ce priveste continutul de bicarbonat, NaCl si K
-gastrina
-colecistokinina: efecte coleretice intr-un grad mai redus fata de secretina
-glucagonul
-histamina

4

Substante coleretice= agenti care stimuleaza secretia bilei de catre ficat si prin aceasta crescand fluxul biliar

Secretia intestinului subtire
Anatomic si functional, intestinul prezinta 2 segmente:
-intestinul subtire
-intestinul gros

Intestinul subtire (IS) se intine de la sfincterul pilorinc pana la valva ilio cecala si cuprinde:
-duodenul
-jejunul
-ileonul l

Lungine de ~ 6-8m

Mucoasa intestinului subtire are o suprafata activa importanta~ 300 m2, asigurata indeosebi de valvele
conivente reprezentate de pliuri mucoase semicirculare cu o densitate crescuta in duodenul terminal si portiunea
incipienta a jejuno-ileonului.
Pe suprafata valvulelor conivente si intre ele se gasesc vilozitatile intestinale.

Vilozitatile intestinale:
-sunt prelungiri digitiforme ale mucoasei cu lungime de 0,5-1 mm
-cresc de 23-30 de ori suprafata intestinala,aspectimportant inaasigurarea digestiei si absorbtiei
-in axul central se alfa retelele:arteriala, venoasa, limfatica si nervoasa

Celulele epiteliului intestinal sunt:
-enterocite
-celule caliciforme
-celule Paneth
-celule endocrine

Enterocitele prezinta in zona apicala o margine in perie prevazuta cu microvili.
Fiecare microvil contine o mare cantitate de enzime care:
-pe de o parte continua fenomenele de digeste
-si pe alta parte formeaza complexe functionle cu transportorii membranei intestinale, implicati in funcia de absorbtie

Intre microvilozitati se gasesc filamente lungi glicoproteice (glicocalix) cu functii in digestie si in protectia mucoasei.

-celulele caliciforme secreta mucusul intestinal
-celulele Paneth constituie zonele de regenerare ale epiteliului intestinal(durata de viata a celulelor mucoasei este de
2-5 zile), avand si rol secretor (lizozim)

Celulele endocrine intestinale:
-fac parte din sistemul paracrin (APUD)- Amine Precursor Uptake Decarboxilase. Celulele APUD sunt situate in
encefal, glande endocrine, celulele endocrine ale tubului gastric, au capacitatea de a stoca amine, prezinta in
citoplasma aminoacid-decarboxilaza.
-sunt structurate specific in mai multe tipuri celulare care secreta diferentiat serotonina(cel enterocromafine), gastrina
(celulele G), secretina (celulele S) si enteroglucagon (celulele EG)




5

Intestinul subtire contine doua tipuri de glande:
Glandele Lieberkuhn care:
-secreta un lichid cu pH intre 6 si 7, fiind probabil solvent pentru produsii de digestie si facilitand in acest mod
absorbtia
-celulele criptelor Lieberkuhn secreta si direct in lumenul intestinal o enzima (enterokinaza) ce activeaza
transformarea tripsinogenului in tripsina
-se gasesc intre vilozitati si sunt dispuse pe toata lungimea intestinului subtire si gros
-contin toate tipurile de celule epiteliale, intestinale descrise anterior

Glandele Brunner care:
-elaboreaza o secretie mucoasa cu un continut ridicat de bicarbonat cu rol de protectie a mucoasei intestinale fata de
actiunea peptica a sucului gastric
-se gasesc numai la nivelul pilorului si duodenului pana la ampula Vater
-sunt glande de tip tubulo-acinos foarte ramificate, cu canale excretoare lungi

Secretia sucului intestinal propriu-zis
-se secreta in cantitate de 2-3L/24h
-este fluid incolor (tulbure in ultima portiune a intestinului, prin prezenta leucocitelor, bacteriilor si celulelor
descuamate)
-pH intre 7-8,3 mai acid la nivelul primei portiuni a intestinului