1

I/1 MADUVA SPINARII

LOCALIZARE: in canalul rahidian(vertebral),de la CI pana la L2 ,unde se continua cu conul

terminal,care se prelungeste cu filum terminale ( de natura gliala) ,pana la coccigiana 2;nu ocupa
in intregime canalul vertebral.

Filum terminale +nervii lombari+ nervii sacrali in drumul lor spre gaurile intervertebrale formeaza
coada de cal.

In sectiune longitudunala :

este un cillindru usor turtit anteroposterior si prezinta 2 intumescente(umflaturi

sau dilatari) :cervicala din care pornesc nervii pentru membrele superioare si lombara de unde
pornesc nervii pentru membrele inferoiare.

Substanta cenusie este in interior sub forma de coloane ,iar substanta alba in exterior
sub forma de cordoane

La nivelul unei vertebre sunt vizibile santurile:

median posterior spre apofiza spinoasa;

median anterior(fisura mediala laterala) ,spre corpul vertebral(corpul vertebral

este anterior de maduva/ maduva este posterior de corp vertebral)

2 santuri lateroposterioare pe unde intra in maduva radacinile posterioare ale

nervilor spinali;

2 santuri lateroanterioare ,pe unde ies din maduva radacinile anterioare ale nervilor
spinali.

MADUVA ESTE INVELITA IN MENINGELE RAHIDIAN.

MENINGELE: rol de protectie si trofic

Este format din 3 foite conjunctive: duramater;arahnoida si piamater

Intre peretele osos si duramater este spatiul epidural;

Duramater -este o membrana fibroasa ,rezistenta ,cu rol de protectie;

Arahnoida, subtire ,ca o panza de paianjen;

Piamater ,subtire, vascularizata, in grosimea ei are artere ;adera strans de tesutul nervos si patrunde
in scizuri;

Intre arahnoida si duramater este spatiul subdural; intre arahnoida si piamater este spatiul
subarahnoidian care contine L.C.R
 I/2

STRUCTURA

Sectiune transversala la nivelul unei vertebre

Substanta cenusie in interior sub forma literei H

Substanta alba- la exterior sub forma de cordoane,formata din fibre mielinice si

amielinice,;

- organizata in cordoane posteroare ,localizate intre santurile

posterioare,cordoane laterale ,intre santurile laterale si anterioare intre santurile anterioare

SUBSTANTA CENUSIE

Formata din corpii neuronali;

Are 2 coarne posterioare ,senzitive,2 coarne laterale si 2 coarne anterioare.

Banda transversala a H-ului este comisura cenusie care are in mijloc canalul ependimar cu
L.C.R; este pe toata lungimea maduvei;

In jurul canalului este substanta reticulata visceroceptiva, tot pe toata lungimea maduvei.

Coarnele posterioare(dorsale)

, alungite,ascutite;

Somatice,senzitive;

Contin:

neuroni somatosenzitiviN2:

Fac sinapsa cu axonii neuronilor din ganglionul spinal(N1);

Aaxonii acestor neuroni fac sinapsa cu :

-neuronii talamici de parte opusa,formand N2 al cailor spinotalamice si

(fasciculele spinotalamice) din cordon lateral si anterior,de parte opusa cu originea;

Cu neuronii din paleocerebelul de aceasi parte sau de parte opusa ,formand

fasciculele spinocerebeloase:direct si incrucisat;

Nu fac sinapsa in corn anterior si lateral.

Neuroni intercalari sau se asociatie

Se interpun intre axonii senzitivi ai neuronilor din gangliion spinai si neuronii somatomotori din
coarnele anterioare;in arcul reflex polisinaptic.

Coarnele anterioare: rotunjite,groase,scurte,somatomotorii.

 I-/3

Contin neuroni somatomotori :

alfa ,care inerveaza fibrele musculare extrafusale si primesc aferente de la axonii

neuronilor piramidali corticali(motori) si de la axonii neuronilor de asociatie din corn posterior(reflex
polisinaptic);

gama, care innerveaza fibrele muscular, striate intrafusle si primesc aferente de la

neuronii extrapiramidali ai trunchiului cerebral si de la axonii neuronilor din ganglionul spinal.

Coarnele laterale

Vegetative,vizibile in regiunea cervicala inferioara-C8,toracala-T1-T12, si lombara superioara

L1-L2;

½ posterioara este visceroceptiva,contine neuroni intercalari senzitiv (interneuroni)

1/2 anterioara este viseromotorie contine neuroni visceromotori,mielinici, preganglionari:

Simpatici in:

T1-T4 ,fibre -care fac sinapsa in lanturile ganglionare paravertebrale ,cu fibre
postganglionare amielinice care se distribuie la viscereledin cap si torace ;

T5-T9, si T10-T12 fibrele mielinice formeaza nervul marele splanhnic si micul

splanhic, care fac sinapsa cu fibrele postganglionare din ganglionul celiac(previsceral sau
prevertebral), din mezenteric superior,cu fibrele postganglionare amielinicece inerveaza viscerele
din cavitatea abdominala.;

L1-L2 –nervii hipogastrici pentru pelvis

S2-S4 – parasimpatici care formeaza nervii pelvici ;

Intre coarnele posterioare si laterale in profunzimea substantei albe a maduvei ,se afla substanta
reticulata visceroceptiva mai bine individualizata in regiunea cervicala(neuronii sunt in retea)

Substanta visceroceptiva se gaseste si in jurul canalului ependimar din comisura cenusie pe toata
lungimea maduvei.

SUBSTANTA ALBA

Localizata la periferia maduvei in jurul substantei cenusii;este organizata in cordoane alcatuite din
fascicule de fibre nervoase.: ascendente senzitive ,situate in general spre periferie

Desccendente ,motorii ,situate spre interior fata de cele

precedente(intermediar)

De asociatie,situate profund ,in vecinatarea substantei cenusii;contin

fibre(NU fascicule) ascendente si descendente care leaga zonele medulare intre ele(C5cu C1 sau
cuC7)
 I/4

Fig 22/pag23

Cordoane posterioare stang si drept :

situate intre santurile median posterior si santuri lateroposterioare;

Formate din :

-fascicule de asociatie(stg si dr) fundamentale posterioare,situate profund;

- fascicule ascendente- senzitive:fasciculul gracilis(Goll), spre santul median; pe

toata lungimea maduvei -fasciculul cuneat(Burdach) spre sant lateral; situat numai in maduva
cervicala si toracica superioara;

NU ARE FASCICULE DESCENDENTE

Cordoane laterale – intre santurile laterale stg.si drept;

Fascicule de asociatie ,fundamentale, in profunzime,langa substanta cenusie;

Fascicule ascendente:

Spinocerebelos dorsal=direct=posterior=Flechig,in partea superioara,

periferic;

Spinocerebelos incrucisat=ventral=anterior=Gowers,perieric

Spinotalamic lateral,intre spinocerebelos incrucisat si vestibulospinal

lateral;

Spinotectal

Fascicule descendente /motorii

Sunt intermediare ,cu exceptia olivospinalului care este periferic

Piramidal incrucisat;rubrospinal;vestibulospinal lateral

Cordoane anterioare drept si stang; intre santul median anterior(fisura madiana anterioara)si
santurile lateroanterioare.

Fascicule fundamentale anterioare;

Fascicule ascendente-spinotalamic anterior(ventral)

Fascicule descendente: pirmidal direct (langa fisura); vestibulosppinal ventral(la exterior)

tectospinal; reticulospinal.
 I/5

NERVII SPINALI

Micsti; 31 de perechi:8 p. cervicali ;12p.toracali;5p.lombari;5p.sacrali ;1p.coccigieni

Perechea C1 ,ieste din canal ,deasupra vertebrei C1,iar ceilalti prin orificiile intervertebrale.

Au 2 radacini : -antreioara motorie ;iese din maduva,pe calea radacinii anterioare;contine neuroni
somatomotori alfa si gama din coarnele anterioare si visceromotori mielinici din ½ antrioara a
coarnelor laterale;

Posterioara (dorsala),senzitiva ;intra in maduva ;contine un ganglion senzitiv pe

traiect;este formata din dendrite si axoni somato si viscerosenzitivi.

Neuronii sunt pseudounipolari cu dendrita lunga conectata cu receptorii sau cu

valoare de receptor;iar axonul scurt, patrunde in maduva;

Radacinile se unesc formand trunchiul nervuui spinal care iese din canalul vertebral prin orificiile
intervertebrale ;este format din denddrite senzitive cu originea in ganglion spinal si axoni motori:alfa
si gama din corn anterior si axoni visceromitori mielinici din ½ anterioara a coarnelor laterale;

Trunchiul nervului spinal dupa un scurt traiect se ramifica in 4

ramuri:dorsala,ventrala,meningeala,comunicanta alba.

A 5-a ramura comunicanta cenusie are originea in ganglion laterovertebral ;este

postganglionara amielinica si se alatura trunchiului nervului spinal/intra in nerv si se distribuie prin
ramurile:dorsala,ventrala si meningeala , la viscerele din tegument.

Ramurile dorsala si ventrala contin :

dendrite senzitive cu originea in gangionii spinali;

axoni somatomotori alfa si gama si axoni viscerommotori amielinici cu originea in corn

lateral;

ramura dorsala se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor intervertebrale;

ramura ventrala :se distribuie fetei anterolaterale a trunchiului si la membre;

prin anastomozare – formeaza plexurile cervical si brahial ,in zona

cervicala,lombar in zona lombara, sacral in zona sacrala; cei din zona toracala au distributie
metameerica formand 112 perechi de nervi intercostali.

Ramura meningeala- mixta: viscerosenzitiva cu originea in gangiion spinal si

visceromotorie amielinica ,reintra in meninge pe care –l inerveaza.

Ramura comunicanta alba, mielinica se desprinde din trunchiul nervului spinal; preganlionara
;
 I/6
Ramura comunicanta cenusie,singura aferenta; originea in ganglioni laterovertebrali,se alatura
trunchiului nervului spinal si se distribuie prin ramurile dorsala si ventrala, la structurile vegetative
din piele,( muschii erectori ai firului de par, la glande sebacee si sudoripare)si prin meningealala
meninge.

FUNCTIILE MADUVEI SPPINARII.

REFLEXA SI DE CONDUCERE

FUNCTIA REFLEXA

Reflexe somatice si vegetative.

Reflexe somatice:miotatice ,nociceptive si de mers

Reflexe vegetative:pupilodilatatorii,cardioacceleratorii, vasodilatatorii,vasoconstrictorii, sudorale, de

mictiune, de defecatie si sexuale.

Reflexele miotatice

Sunt : proprioceptive(receptorii sunt proprioceptori din tendoane);osteotendinoase;;strict

limitate /nu iradiaza si nu au neuroni intercalari;

Arcul reflex are un neuron senzitiv si unul motor ;au o singura sinapsa interneuronala,de aceea
sunt monosinaptice.;efectorii sunt muschi extensori- sunt reflexe de extensie;

Rol: mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului;

Exemplu:reflexul rotulian(patelar); ahilian.

Arcul reflex: receptor-proprioceptor

Calea aferenta neuron din ganglion spinal-dendrita lunga conectata cu

proprioceptorii;axonul patrunde in corn posterior medular unde se bifurca intr-o ramura care face
sinapsa in corn posterior de aceasi partecu N2 spinocerebelos; si o ramura ajunge in corn anterior
unde face sinapsa cu un motoneuron,inchizand arcul reflex;centru reflex este sinapsa din corn
anterior. Calea eferenta neuron somatomotor din corn anterior iar efectorul este muschi extensor.

Reflexele nociceptive;

de flexie=polisinaptice=exteroceptive= de aparare

receptorii sunt exteroceptori- nociceptori din piele;arcul reflex include neuroni intercalari in functie
de intensitatea stimulului ,polisinapticce; efectorii sunt muschi flexori ; iradiaza in functie de
intensitatea stimulului.;centrii reflecsi sunt polisinaptici;au neuroni senzitivi de ordinulII,neuroni de
asociatie si neuroni motori efector –muschi flexor,care retrage membrulm din fata factorului dureros

reflexul iradiaza in functie de intensitatea stimululu;

LEGILE PFLUGER : localizarii,unilateralitatii,bilateralitatii(simetriei) iradierii si generalizarii;

 I/7

FUNCTIA DE CONDUCERE

Se realizeaza prin cai lungi :de proiectie asccendente: exteroceptive;proprioceptive si visceroceptive;

De origine motorii, piramidale si extrapiramidale

Cai scurte de asociatie si comisurale

CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE

Origine la exteroceptori;proiectie corticala(se termina in neocortex senzitiv);in aria somestezica

primara si secundara ,din neocortex parietal,girus postcentral.

Au 3 neuroni :NI-protoneuronul cu originea in ganglionul spinal;

N2(deutoneuronul) cu originea in corn posterior al maduvei sau in nucleii

gracilis si cuneat din bulbul rahidian;

N3 releu talamic cu prooiectie corticala

Calea sensibilitatii tactile epicritice(fine) si vibratorii-spinobulbare

Receptorii- discuri Merkel si corpusculi Meissner,din piele, cu camp receptor mic

N1-originea in ganglion SPINAL;dendrita conectata cu receptorii,axonul patrunde in

maduva,pe calea radacinii posteriare,ocoleste cornul posterior,formeaza fasciculele gracilis si culeat
din cordon posterior de aceasi parte si se termina in bulbul rahidian, nucleii gracilis si cuneat.

SINGURUL FASCICUL FORMAT DIN N1

N2 –cu originea in nucleii bulbari gracilis si cuneat ,de aceasi parte cu receptorii;

Axonii decuseaza ,formeaza lemniscul medial ,tranziteaza in intregime trunchiul

cerebral si fac sinapsa in talamus cu N3

N3- releu talamic,proiectie corticala in zona somestezica primara.

2)Caile sensibillitatii termic-dureroasa si tactila protopatica-spinotalamice:lateral si anterior:

Au 3 neuroni :N1 in ganglion spinal,;dendrita conectata cu receptorii: corpusculii

Meissner si discurile Merkel pentru spinotalamic anterior (cu camp recceptor mare)-tactil
protopatic,grosier si presional; cu TNL, corpusculii RUFINII SI KRAUSE ,pentru spinotalamic lateral
termic dureros ;

N2,originea in corn posterior decuseaza ,formeaza fasciculele

spinotalamic lateral si anterior de parte opusa originii, tranziteaza trunchiul cerebral si se termina in
talamusul de parte opusa originii.

N3,releu taamic cu proiectie corticala;aria somestezica primara.

 I/8

CAILE SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE

1) Constiente=sensibilitate kinestezica =simtul pozitiei si mmiscarii in spatiu

Receptorii =propriocecptori:corpusculi Ruffini si corpusculi neurotendinosi Golgi

Utilizeaza calea cordoanelor posterioare ,spinobulbare ca si sensibilitatea epicritica

2)proprioceptiva de control al miscarii si tonusuluimuscular

Receptorii-fusuril;e neuromusculare –proprioceptori din muschi;

N1- in ganglion spinal,dendrita +receptor;

Axonul face sinapsa cu N2 din corn posterior de aceasi parte cu receptorul

N2 – in corn posterior de aceasi arte cu receptorul poate sa formeze fasciculul :

spinocerebelos direct din cordon lateral de aceasi parte cu originea si sa treaca prin
pedunculii cerebeloi inferiori si sa se proiecteze in paleocerebel(tranziteaza numai bulbul rahidian)

spinocerebelos incrucisat din cordon lateral de parte opusa(decuseaza in maduva),urca

pana in mezencefal ,trece prin pedunculii ccerebelosi superiori(tranziteaza integral trunchiul
cerebral) si se proiecteaza in paleocerebel

CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE

Stimuli :mecannici,termici, chimici ;

Receptorii cu valoare de algoreceptori din viscere

TNL si corpusculi lamelati

N1 in ganglion spinal

N2 in corn posterior al maduvei si din aproape in aproape (multisinaptic sau polisinaptic) ajung in
talamus;

N3 releu talamic cu proiectie corticala difuza.

 I/9

CAILE DESCENDENTE MOTORII:

PIRAMIDALE=corticale,voluntare,precise

Au 2 neuroni NI –de comanda,corical;origini multiple:girus precentral,aria premotorie,motorie

suplimentara,motorie secundara care se suprapune peste cea somestezica secundara

Au un milion de fibre din care 700000 sunt mielinice;

PIRAMIDAL INCRUCISAT: format din 75% ce decuseaza in bulb formand decusatia

piramdala si ajung in maduva spinarii in cordon lateral de parte opusa ,formand fasciculul piramidal
incrucisat din cordon lateral opus originii; si apoi fac sinapsa cuN2 ,de executie in cornul anterior de
aceasi parte cu fasciculul si de parte opusa cu originea corticala a fasciculului:fascicul=N1 cortical

N2 -alfa medular, din cornanterior,; formeaza placi motorii pe fibrele musculare

extrafusale

O mica parte din fibrele corticale , dupace decuseaza se oresc la nucleii motori ai nervilor
cranieni ,din trunchi cerebral formand fasciculul corticonuclear pentru teritoriul cefalic.

PIRAMIDAL DIRECT 25% ajung direct in corn anterior formand fasciculul piramidal direct din
cordon anterior de aceasiparte cu originea;

Apoi axonii decuseaza (comisura alba) si fac sinapsa cu N2 din corn opus originii si cordonului in care
este fasciculul; la fiecare nivel medular N1 decuseaza in m,aduva, formeaza fasciculul din cordon
anterior de parte opusa si apoi ajunge in corn anterior unde face sinapsa cu N2..

CAILE MOTORII EXTRAPIRAMIDALE

Controleaza motilitatea involuntara, automata si semiautomata: regleaza tonusul muscular si

activitatiile motorii,fiind mentinuta postura si echilibrul corpului.

Pot avea origine corticala, dar cu statie obligatorie in corpii striati:cortico striate;

Pot avvea originea in corpii striati: striio-rubrice,strio-tectale; strio-nigrice; strio reticulate; strio
olivare si striovestibulare;

Pot avea originea in nucleii motori extrapiramidali din trunchiul

cerebral:rubrospinal,nigrospinal,tectospinal, reticulospinal,olivospinal,vestibulospinal;

Ultimul neuron este in corn antior al maduvei spinarii-neuronul gama ,care se termina prin placa
motorie pe capetele contractile ale fusurilor neuromusculare.
.
 II-10

ENCEFALUL

Localizat in cutia craniana si este protejat de meninge alcatuit din duramater ,spatiul subdural,
arahnoida, spatiul subarahnoidian cu L.C.R; lipseste spatiul epidural; duramaterul adera de Este
format din trunchiul cerebral,cerebe, diencefal si emisfere cerebrale(telencefal).

TRUNCHIUL CEREBRAL

Situat deasupra maduvei spinarii si sub diencefal;

este alcatuit din : bulb rahidian sau maduva prelungita ;

puntea Varolio sau protuberanta ;

mezencefal.

CONFIGURATIE EXTERIOARA (morfologie)

Are 2 fete: anterolaterala si posterioara.

Fata anterioara:

La nivelul bulbului se vad structurile care se prelungesc din maduva:

a)Sant median anterior ,avand la baza (inferior)decusatia piramidala(proprie);

b)Santuri lateromediale;

c)cordoane anterioare, care se numesc piramide bulbare; situate intre a si b;

d)cordoane laterale, care in partea superioara au olivele bulbare(e)

in fata olivelor este santul preolivar(f) si in spatele olivelor este santul retroolivar;

superior bulbul ,se separa de puntea varoilio prin sant bulbopontin

in santuri isi au originea aparenta 10 perechi de nervi cranieni; dintre acestia, majoritatea(9perecchi)
pe aceasta fata:

in santul bulbo-pontin: VI –deasupra piramidelor;VII-deasupra olivelor;VIII,deasupra lui IX;

in santul retroolivar originea:IX,X,XI;/ XI – LATERAL DE DECUSATIA PIRAMIDALA

in santul preolivar –originea -a XII.

PUNTEA VAROLIO
 II -11

Situata intre bulb si mezencefal ,prezinta inferior santul bulbopontin si superior santul
pontopeduncular(ponto mezencefalic)

Sunt vizibile si bratele puntii ,numite pedunculi cerebelosi mijlocii ;la acest nivel este originea
aparenta perechea a V a de nervi cranieni(din interior spre exterior motor ,senzitiv,/

MOTORII MEDIALI DE CEI SENZITIVI;SENZITIVII LATERAL DE CEI MOTORI)

MEZENCEFALUL

Inferior este puntea iar superior diencefalul;

Pe aceasta fata are 2 pedunculi cerebrali intre care, este fosa interpedunculara unde isi are originea
aparenta perechea III de nervi cranieni.

Fata posterioara

La nivelul bulbului este santul posterior;la nivelul puntii sunt bratele iar la nivelul mezencefalului sunt
vizibili coliculii (tuberculii)cvadrigemeni :superiori intre care este epifiza si inferiori sub care este
originea aparenta a nervului IV(singurul pe aceasta fata.)

Structura /anatomie

Substana alba-,in exterior ,formata din fibre nervoase cu origine in:

corticala motorie,

motorie din corpii striati ,

din nucleii motori ai trunchiului cerebral

senzitivi- de la maduva spinarii si cerebel

substanta cenusie este in interior si este fragmentata in nuclei :

A) omologi coarnelor medulare:

1) de origine motori ,omologi coarnelor anterioare:

in bulb: ambiguu de origine ai nervilor IX,X,XI;

hipoglosului-XII

in punte : masticator V,abducensi VI, faciali VII;

in mezencefal:oculomorori III.,trohleari IV

2)omologi coarnelor posterioare,de terminatie ai nerviior cranieni senzitivi,unde se termina nervul

si incepe tractul(N2):
 II-12
in bulb:nucleul tractului solitar in care se termina fibrele senzitive ale nervilor VII,IX,X;si unde isi are
originea N2 gustativ;

NUCLEII VESTIBULARI VIII

nucleul trigeminal V,prezent in bulb,punte si mezencefal,reprezinta originea N2,pentru calea

sensibilitatii tactile a capului.

IN PUNTE:

Nucleii cohleari , de terminatie pentru VIII

Nucleii trigeminali V

In mezencefal :V

3)Nuclei omologi coarnelor laterale

In bulb :nucleul dorsal al vagului (X)

Nucleul salivator inferior (IX)

In punte:

Nucleul salivator superior(VII)

Nucleul lacrimal(VII)

In mezencefai:

Nucleul accesor al oculomotorului(III)

B)Nuclei proprii trunchiului cerebral , fara corespondent medular.

in bulb: nucleii gracilis si cuneat,si olivar;

in punte –un nucleu pontin;

in mezencefal: nucleul rosu,substanta neagra,coliculii cvadrigemeni(nucleii tectali,),substanta

reticulata;(nuclei cu functii motorii extrapiramidale);

in trunchiul cerebral de la bulb pana la talamus este substanta reticulata care formeaza
SRAA(sistem reticulat ascendet activator ,cu proiectie corticala difuza ,cu rol in mentinerea starii de
somn-veghe/ritm nictemeral,a starii de atentie corticala si care este stimulat de catre
adrenalina;acesta primeste colaterale de la toate caile ascendente specifice;

in trunchiul cerebral este si substanta reticulata vegetativa in care se gasesc majoritatea centrilor
nervosi vegetativi:respiratori, cardiovasomotori, simpatici si parasimpatici.

FUNCTIILE TRUNCHIULUI CEREBRAL

 II-13 -13
DE CONDUCERE: Realizata prin cai lungi care isi au originea in ganglion spinal(spinobulbar),in corn
posterior al maduvei(spinotalamice si spinocerebeloase),in corpii striati
(striorubric,striotectal,strionigric,strioreticulat,strioolivar, striovestibular) sau in neocortex motor
piramidal-cortico spinale (piramidal direct si incrucisat) si corticonuclear

FUNCTIA REFLEXA

IN BULB: reflexe somatice : de voma,tuse ,stranut si deglutitie

Reflexe vegetative:salivator pentru glanda parotida,cardioacceleratorii si

cardioinhibitorii in substanta reticulata bulbopontina.

In punte : somatice: reflexul masticator,mimicii, de cllipit

Vegetative: lacrimal, salivator pentru glandele sublinguale si submaxilare;

In mezencefal: somatice:statice,statochinetice

Vegetative: pupilare de acomodare si fotomotor.

NERVII CRANIENI

12 PERECHI; primele 2 perechi I si II ,NU APARTIN TRUNCHIULUI CEREBRAL

Sunt senzitivi-I,II,VIII

Motori: III,IV,VI,XI,XII

Micsti:V,VII,IX,X

Au componenta vegetativa :III,VII,IX,X(motorie)si IX,X(senziniv )

V,NU ARE COMPONENTA VEGETATIVA.

Perechea I olfactivi, senzoriali ,cu originea in mucoasa olfactiva,conduc impulsuri declansate de

miros.

Perechea II-optici-senzoriali cu originea in retina; coduc impulsuri vizuale.

Perechea VIII- acusticovestibulari-(vestibulo cohleari),originea reala in ganglionii de pe traseul

nervului: Scarpa – vestibular si Cortii auditiv din urechea interna;ei se termina in nucleii cohleari
pontini,cei auditivi si in vestibulari bulbari cei pentru echilibru;

Nervii cranieni I si VIII reprezinta N1 al cailor olfactiva si vestibulocohleara (segmentul intermediar al

analizatorilor respectivi iar perechea II ,reprezinta N2 al caii optice.)

Perechile III,IV,VI, reprezinta nervii motori ai muschilor globilor oculari;componentele somatice

inerveaza musculatura extrinseca a globilor oculari ,contribuind la miscarea globilor in orbita,
corectarea axelor oculare in procesul de acomodare. Nuclei acestor nervi primesc aferente de la
neocortex motor piramidal(corticonuclear), de la coliculii cvadrigemeni, de la nucleii vestibulari
 II-14
bulbari(vestibulonuclear –(reflexe labirintice), de la coliculii cvadrigemeni din mezencefal(intoarcerea
ochilor spre lumina sau sunet)

Perechea III- oculomotori toate originile in mezencefal;

Componenta somatica inerveaza muschii extrinseci ai globilor oculari:drept

superior,drept intern,drept inferior si oblic inferior;

Componenta vegetativa cu originea in nucleul accesor al oculomotorului,inerveaza

musculatura intrinseca a globilor oculari: fibrele circulare ale irisului-reflex
fotomotor(pupiloconstrictie); fibrele circulare ale corpului ciliar ,pentru modificarea curburii
cristalinului in reflexul de acomodare pentru vederea de aproape;

reprezinta fibra preganglionara a eferentei vegetative.

Perechea IV trohleari

Singura pereche cu originea aparenta pe fata posterioara a trunchiului cerebral ,sub coliculii
cvadrigemeni inferiori;

Originea reala in mezencefal ;inerveaza muschiul oblic superior al globilor oculari.

Pereche VI – abducensi- originea reala in punte ,inerveaza muschii drepti externi , rol in miscarea
de lateralitate;

Perechea XI- ACCESORI sau spinali sunt motori ;

Au 2 radacini : bulbara cu originea in nucleul ambiguu din bulb;prin ramura interna care
patrunde in nervii vagi inerveaza laringele(muschii);

Spinala- cu originea in coarne cervicale anterioare se distribuie prin ramura

externa la muschii trapezi si sternocleidomastoidieni.

Perechea XII hipoblosi

Toate originile in bulbul rahidian ; inerveaza motor muschii limbii: rol in

masticatie,deglutitie,vorbire(fonatie).

Perechea V trigemeni

Micsti; origine reala :componente senzitive in ganglion senzitiv de la baza craniului ,iar cea motorie
in punte;componentele senzitive reprezinta N1,al cailor senzitive ,pentru sensibilitatea tactila,termic
–dureroasa din teritoriul capului si gatului;N2 caii are originea in nuceii de terminatie din bulb,punte
si mezencefal;

3 ramuri:

Oftalmica, senzitiva: inerveaza pielea fruntii, pleoapei superioare; globul

ocular,sinusurile ,muschiul frontal;
 II- 15

Maxilara – senzitiva – inerveaza pleoapa inferioara , senzitiv maxilarul: pielea ,buza superiara, arcada
dentara superioara(gingia si dintii),palatul dur,palatul moale ,tegumentul nasului ,mucoasa nazala,
buza superioara .

Mandibulara mixta – componenta senzitiva ,inerveaza senzitiv buza inferioara ,mandibula(planseu

bucal,gingia si dintii de pe mandibula,limba si glandele salivare;

Componenta motorie ,are originea in nucleii masticatori din punte si inerveaza

motor muschii maseteri(masticatori) ce actioneaza pe articulatia temporo –mandibulara

Perechea VII,faciali;

Micsti:

componenta somatosenzitiva cu originea in ganglionul geniculat de pe traiectul

nervului; inerveaza gustativ 2/3 anterioare ale limbii,si reprezinta N1 gustativ care face sinapsa cuN2
din nucleul tractului solitar din bulb;

componenta somatomotorie cu originea intr-un nucleu motor pontin;

inerveaza muschii mimicii si se distribuie la 5 regiuni:

1)temporala si frontala

2)auriculara

3)mandibulara

4)zigomatica

5)cervicala

La orbicularii gurii/buze.

Componenta visceromotorie- parasimpatica: provine din 2 nuclei: salivator

superior si lacrimal; ambii din punte;

Inerveaza glandele lacrimale si salivare :submandibulare si sublinguale.

Perechea IX- GLOSOFARINGIENI micsti.

Componentele senzitive cu originea in ganglioni de pe traiectul nervului;

Componenta somatosenzitiva este gustatva ,culege informatii senzoriale-gustative

din 1/3 posterioara a limbii –N1, si face sinapsa cu N2 gustativ in nucleul tractului solitar din bulb.

Componenta viscerosenzitiva culege informatii de la chemoreceptorii din sinusul

carotidian.
 II-16

Componenta somatomotorie.originea in nucleul ambiguu din bulb si inerveaza muschii faringelui.

Componenta visceromotorie preganglionara ,vegetativa parasimpatica cu originea in nucleul

salivator inferior,inerveaza glanda salivara parotida.

Perechea X –pneumogastrici=pneumoenterici=vagi./micsti

Fibrele somatomotorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb;

Inerveaza musculatura faringelui si laringelui;

Fibrele somatosenzitive cu originea in ganglion senzitiv de pe traiectul

nervului ,inerveaza mugurii gustativi de la baza radacinii limbii;

Fibrele viscerosenzitive cu originea in ganglioni pe traiectul nervului inerveaza senzitiv

parasimpatic viscerele din torace si abdomen;

Fibrele visceromotorii cu originea in nucleul dorsal al vagului sunt parasimpatice

preganglionare si se distribuie la ganglionii intramurali din peretele vicerelor unde fac sinapsa cu
fibrele postganglionare care inereaza vegetativ parasimpatic viscerele din toracce si
abdomen(cavitate abdominala,nu pelviana; nu cap) .
 II-17

CEREBELUL

Ocupa fosa posterioara a craniului,fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului(o
excrescenta a duramaterului); care il separa de lobul occipital.

Este localizat inapoia bulbului si puntii cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV

Are forma de fluture,prezentand o portiune mediana , vermisul si 2 portiuni laterale,voluminoase

numite emisfere cerebeloase (cerebelare).

Este legat de trunchiul cerebral prin 3 perchi de pedunculi cerebelosi :inferiori,mijlocii,superiori,

care contin fibre aferente si eferente.

Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele, cu diferite adancimi:unele numeroase si

superficiale,delimitand lamelele(foliile)cerebeloase,altele mai adanci ,delimiteaza lobulii
cerebelului,iar 2 foarte adanci,care delimiteaza lobii cerebelului:anterior,posterior si floculonodular.

Lobii cerebelului:

anterior –paleocerebel-legaturi functionale cu proprioceprori si cu maduva spinariii; rol in

sensibilitatea proprioceptiva de control al miscarii si tonusului muscular;

posterior- neocerebel-legaturi functionale cu scoarta cerebrala motorie;coordoneaza miscarile

comandate de scoarta.

floculonodular- arhicerebel –legaturi functionale cu analizatorul vestibular si nucleii vestibulari

bulbari;rol in echilibru.

STRUCTURA:

La exterior un strat de substanta cenusie care formeaza scoarta cerebeloasa;acesta inconjoara

substanta alba centrala ,care trimite prelungiri in folii, dand in ansamblu aspectul unei coroane de
arbore,de unde si numele de arborele vietii.

In interiorul masei de substanta alba se gasesc nucleii profunzi ai cerebelului;cerebelul se leaga dde
trunchiul cerebral prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi, formati din aferentele si eferentele
cerebelului;

Pedunculii cerebelosi inferiori leaga cerebelul de bulbul rahhidian si sunt formati din :

Aferente: fasciculele:

spinocerebelos dorsal(Flechsig,)

vestibulo cerebelos si olivocerebelos

eferente:cerebelo vestibulere si cerebelo reticulate.

Pedunculii cerebelosi mijlocii leaga cerebelul de puntea Varolio si sunt formati

 II 18

Aferenta :ponto –cerebeloasa;

NU CONTIN EFERENTE

Pedunculii cerebelosi superiori,leaga cerebelul de mezencefal;

Aferente:fasc spinocerebelos ventral(Gowers)

Tectocerebeloase;

Eferente :cerebelo talamic si cerebelo rubric

Cerebelul este conectat in paralel la caile senzitive si motorii care leaga periferia de scoarta
cerebrala.Este legat bidirectional cu scoarta cerebrala.;este conectat si cu
analizatorii:vestibular,kinestezic.

Extirparea cerebelului este compatibila cu viata,dar produce tulburari motorii grave care se pot
atenua prin compensare corticala;functiile fiind preluate de scoarta cerebrala.

Extirparea cerebelului produce:

Astenie(scaderea fortei voluntare)

Atonie(diminuarea tonusului muscular)

Astazie(tulburari ale ortostatismului-incapacitatea de a sta in picioare fara o baza

larga de sustinere.
 II- 19 DIENCEFALUL(CREIERUL
INTERMEDIAR)

Localizat deasupra mezencefalului si sub emisferele cerebrale

CENTRAL PREZINTA VENTRICULUL III,care comunica inferior cu ventriculul IV prin apeductul

mezencfefalic(Sylvius);iar superior cu ventriculii laterali I si II, aflati in interorul emisferellor
cerebrale..

Este alcatuit din mai multe formatiuni nervoase situate in jurul ventriculului III:
talamus,epitalamus,metatalamus si hipotalamus.

TALAMUSUL compus dintr-o pereche de formatiuni ovale de substanta cenusie ,plasate lateral de
ventriculul III;aceste formatiuni sunt alcatuite din nuclei conectati cu trunchiul cerebral ,cerebelul si
scoarta cerebrala.Anterior prezinta comisura cenusie talamica.

Nucleii de releu ,sunt statii sinaptice obligatorii pentru caile sensibilitatii

exteroceptive,proprioceptive constiente si interoceptive. NU au releu talamic
calie:olfactiva,spinocerebeloase ,vizuala si auditiva;rolul lor este de a regla intensitatea stimulilor
care sunt proiectati in scoarta cerebrala.

Nucleii de asociatie primesc colaterale de la toate caile senzitive si intervin in coordonarea

senzitiva;functie de integrare a impulsurilor de la mai multi nuclei talamici;

Nucleii nespecifici –apartin formatiunii reticulate care realizeaza conexiuni

subcorticale.;participa la procesele afective si la reglarea ritmului somn-veghe.

METATALAMUSUL,localizat inapoia talamusului;este format din:

2 corpi geniculati laterali,statii de releu pe calea vizuala,fiind conectati cu coliculii

cvadrigemeni superiori si cu N2 vizual ;axonii lor se proiecteaza in lobul occipital formand radiatii
optice.

2 corpi geniculati mediali ,releu auditiv: conectati cu coliculii cvadrigemeni inferiori si cu

neocortexul temporal.

EPITALAMUSUL

Situat posterior de talamus intre coliculii cvadrigemeni superiori.

Format din glanda endocrina-epifiza si din nucleii habenulari care coordoneaza reflexele olfactivo-
somatice(intoarcerea capuluui spre miros).
 II/ 20

HIPOTALAMUSUL
Situat sub talamus ,superior de trunchiul cerebral, flancheaza lateral Venticulul III;formeaza podisul
ventriculului III,inferior fuzioneaza cu mezencefalul.

Poate fi delimitat pe fata bazala a encefalului de la chiasma optica pana la corpii mamilari(statii
olfactive)intre chiasma si corpii mamilari este infundibulul prin care hipotalamusul este conectat cu
hipofiza ./corpii mamilari sunt considerati structuri hipotalamice.

Este format din nuclei:

Anteriori, rol de integrare nervoasa parasimpatica, cu neuroni secretori de ADH si OCITOCINA;

mijlocii (regiunea mediala)/regiune tuberala: rol de integrare parasimpatica si secreta hormoni

care regleaza secretia adenohipofizei

si posteriori(regiunea laterala) nu secreta hormoni, rol de integrare simpatica.

Cei anteriori sunt in vecinatatea chiasmei optice , neuroni mari ,neurosecretori, care secreta ADH si
ocitocina,care prin tractul nervos hipotalamohipofizar ajung in neurohipohiza care ii elibereaza in
sange.

Aferentele : de la talamus si retina.

Eferente spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;spre talamus spre epifiza;

Cu sistemul limbic formeaza o unitate functionala coordonand reactiile instinctive si emotionale;

Conexiuni cu cortexul cerebral si cu etajele subcorticale

ROL

Centru superior de integrare,,reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului

: metabolism intermediar,

secretie endocrina

,termoreglare,

digestia prin centrii hipotalamici ai foamei si satietatii,

unele acte comportamentale,ritm somn-veghe;

regleaza echilibrul hidric prin ADH;

regleeaza echillibrul osmotic al organnismului(osmoreglare)

EMISFERELE CEREBRALE

Sunt cele mai voluminoaes structuri ale encefaluluI;

 II/21
Sunt legate intre ele prin comisurile creierului: corp calos,trigon cerbral(fornix)si comisura alba
anteroara;

In interior contin ventriculii lateral I si II.(CARE NU COMUNICA INTRE EI,DAR,COMUNICA CU

VENTRICULUI III, prin orificii interventriculare.

Activitatea mai complexa a membrului superior drept la dreptaci, precum si localizarea centrului
vorbirii in emisfera cerebrala stanga determina asimetria de volum,emisfera stanga fiind mai
dezvoltata la dreptaci.(lipsa asimetriei duce la balbaiala)

Fetele emisferelor cerebrale:laterala,mediala si inferioara(bazala)

Fata laterala

Are 2 santuri mai adanci:fisura laterala Sylvius si santul central Rolando;

Aceste santuri delimiteaza 4 lobi:

Frontal situat inaintea santului central: prezinta la randul sau 2 santuri :superior si
inferior si santul precentral;

Parietal -are un sant interparietal si unul postcentral;

Intre santul central si postcentral se afla girul postcecntral

Occipital -strabatut de santuri intre care sunt girii occipitali;

Temporal are 2 santuri :temporal superior si inferior care delimiteaza 3 giri

temporali:superior,mijlociu si inferior.

Fata mediala

Pe aceasta fata sunt vizibile comisurile emisferlor cerebrale, sistemul limbic,diencefalul cerebelul si
trunchiul cerebral;

Santurile: central Rolando care incepe p Santul corpului calos,deasupra corpului calos;;

santu Cingulii ,superior de santul corpului calos;

Santul parieto –occipital

Santul calcarin(scizura calcarina),situata in partea posterioara ;este orizontala.

Fata bazala

Pe aceasta fata incepe fisura lateral;a Sylvius care imparte aceasta fata in 2 lobi:

ORBITAL: anterior de fisura;

la acest nivel este un sant cu directie antero-posterioara ,santul olfactiv ,in care se
gaseste bulbul olfactiv;
 II/22 13
lateral de santul olfactiv sunt santurile orbitale,dispuse sub forma lliterei H,intre care se delimiteaza
girii orbitali

TEMPORO-OCCIPPITAL-prezinta dinspre medial spre lateral ,santul hipocampului,santul colateral si

santul occipitotemporal ; intre acestea se delimitaza 3 giri: hipocampic, occipitotemporal medial si
lateral.

Ca si la cerebel substanta cenusie este dispusa la suprafata , formand scoarta cerebrala ,si ,in
profunzime formand nucleii bazali sau corpii striati.substanta alba inconjoara ventriculii I si II

SUBSTANA ALBA

Formata din:

fibre de proiectie care unesc in ambele sensuri scoarta cu centrii subiacenti;

fibre comisurale ,unesc cele 2 emisfere cerbrale,formand corpul calos,trigonul

cerebral(fornixul) si comisura alba anterioara;

fibrele de asociatie ,leaga regiuni din aceeasi emisfera ccerbrala

NUCLEII BAZALI

Reprezinta nuclei importanti ai sistemului motor extrapiramidal;

Sunt situati deasupra li lateral de talamus;

Primesc aferente de la scoarta cerebrala extrapiramidala, de la talamus,;

Trimit eferente spre nucleul rosu,nucleul tectal, substanta neagra ,substanta reticulata ,nucleul
olivar,nucleul vestibular(statii motorii extrapiramidale; si spre talamus.

SCOARTA CEREBRALA

Cuprinde paleocortexul si neocortexul

Paleocortexul

Ocupa o zona mai restransa pe fata mediala a emiserelor cerebrale;

Este alcatuit din 2 straturi celulare ;

Este sediul proceselor psihice afectiv-emotionale,si al actelor de comportament instinctiv si contine

segmentul central al analizatorului olfactiv.

Interpus intre dienccefal,in jurul caruia formeaza un inel(arc de cerc) si neocortex;

Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv,hipotalamusul,talamusul si epitalamusul si conexiuni

mai putin intinse cu neocorttexul;
 II/ 23

Cele mai importante componente sunt:

calea olfactiva, formata din nervii olfactivi si bulbul olfactiv;

corpul amigdalian ,aflat in profunzimea lobului temporal;

hipocampul ,situat in vecinatatea girului hipocampic de care este separat prin

santul hipocampic

Neocortexul

Are 6 straturi functionale de celule,in care se gasesc mai multe tipuri de neuroni:

Piramidali,granulari ,fusiformi; cei fuziformi se gasesc in stratul profund al scoartei

Localizari corticale

Ariile corticale:

De proiectie corticale,aferente ,receptoare,senzitive:

Sensibilitatea generala, sau somestezica din girul postccentral,parietal;

rasturnata:capul este proiectat la piciorul circumvolutiuni;

Aria vizuala in lobul occipital,in jurul scizurii calcarine;

Aria auditiva in girul temporal posterior;

Aria gustativa,in regiunea inferioara a girului postcentral

Aria olfactiva,pe fata mediala a lobului tempora

De origine,motorii,eferente:

Girus precentral frontal:motorie principala

Aria premotorie,anterior de motorie principala;

Arii vegetative:

In girul cingului,girii orbitali ai lobului frontal si in hipocamp;

Centrii limbajului in girul frontal inferior;lipsa dominantei corticale duce la balbaiala;

Centrii scrisului in girul frontal mijlociu,anterior de aria motorie principala.

Ariile extrapiramidale,ocupa aproape in intregime regiunea cortexului

De asociatie-perceptia complexa a lumii inconjuratoare;aici se petrece procesul cel mai inalt de

prelucrare a informatiilor senzitive.

Compartimentele vietii psihice:cognitiv(al cunoasterii - gandirea, invatarea, memoria,limbajul);

 II- 24

;volitiv(deciziona- puterea de a lua decizii)si

afectiv(emotional –instinctele genereaza motivatia)

REFLEXELE NECONDITIONATE si REFLEXELE CONDITIONATE

Reflexul neconditionat este inascut,permanent,se inchide subcortical;caracteristic speciei(alimentar

,de aparare);

Reflexul conditionat este cortical;se stinge daca stimulul conditional nu este intarit din timp in
timp prin cel absolut ( inhibitie corticala);

Este un raspuns „invatat” pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial
indiferent(fara importanta biologica);la aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica
„hrana”,animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat;la un semnal indiferent,
(lumina,sunet) animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare.

Pavlov a descoperit posibilitatea incarcarii excitantilor indiferenti cu semnificatii noi si

transformarea lor in stimuli conditionali prin:

-asociere(hrana)-stimul absolut) +sunet sau lumina- (stimul indiferent);

-precesiune-stimulul indiferent sa preceada stimulul absolut

- dominanta- animalul s fie flamand(instinctul alimentar sa fie dominant in timpulasocierii

stimulilor;

- coincidenta-sa coincida in timp cei 2 stimuli;

Repetare –pentru formarea unui reflex conditionat sunt neccesare 10-30 sedinte de
elaborare.

Pavlov

- a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza aparitiei unor conexiuni intre centrii corticali
vizuali sau auditivi si ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut;

- a aratat ca la baza tuturor activitatilor nervoase stau 2 procese :excitatia si inhibitia.

Excitatia este procesul nervos cre se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea
uneia preexistente.

Inhibitia este un ptoces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati
anterioare

Inhibitia este :

Externa-determinata de stimuli din afara focarului principal;- este neconditionata:

Supraliminara de protectie
 II/ 25

Prin inductie negativa.

Interna- conditionata,care apare chiar in interiorul focarului cortical activ;

-specifica scoartei cerebrale.

Este de :stingere(cand excitantul conditionat nu mai este intarit de stimulul absolut(nu

asociere);

,de intarziere- cand nu este coincidenta celor 2 stimuli

de diferentieredaca se folosesc 2 stimuli asemanatori,stimul sonor de 800 HZ si unul

de 820 Hz, dar il intarim numai pe primul; animalul saliveaza numai la cel intarit; face diferenta fina a
lor;foarte importanta inprocesul deinvatare.

Ambele procese sunt extrem de mobilr,putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze
intr-o zona anume.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Structural si functional deosebim un SISTEM SIMPATIC SI unul PARASIMPATIC

Centrii nervosi situati intranevraxial , extranevraxial sisunt in relatie cu organele a caror activitate o
controleaza .

Cele mai multe organe primesc o inervatie vegetativa dubla si antagonica(cardioacceleratie-

cardioinhibitie);

In alte organe simpaticul si parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip,dar aceste efecte sunt
diferite cantitativ si calitativ;

Sunt organe asupra carora actioneaza fie simpaticul fie parasimpaticul.

La baza activitatii SNV, sta actul reflex care se desfasoara pe baza arcului reflex;

ARCUL REFLEX

Receptorii localizati in viscere sunt:baroreceptori,presoreceptori,chemoreceptori,voloreceptori;

ei pot fi localizati si in peretele vaselor de sange sau limfatice.

Calea aferenta este asemanatoare cu a arcului reflex somatic ;isi are originea in gangliioni spinali sau
in gangliioni extranevraxiali atasati nervilor granieni IX ,X;dendrita conectata cu receptorii,axonul
patrunde in nevrax ,intrand in legatura cu centru nervos vegetativ;

Centrii vegetativi:
 II- 26

SIMPATICI in coarnele laterale: cervicale inferioare C7,toracale(T1-T12)SI lombare superioare(L1-

L2) ;

PARASIMPATICI in maduva sacrataS2-S4-nucleul parasimpatic pelvin si in trunchiul

cerebral,parasimpaticul cranian:

Nucleul accesor III din mezencelal;pentru muschiul sfincter al irisului si pentru

fibrele circulare ale muschiului ciliar;

Nucleul lacrimal din punte pentru glandele lacrimale;mucoasei nazale si

palatine-pentru nervul VII;

Nucleul salivator superior din punte pentru glandele salivare submamdibulara si

sublinguala,pentru nervul VII;

Nucleul salivator inferior din bulb pentru glanda salivara parotida ,prin nernul IX;

Nucleul dorsal al vagului din bulb;fibrele lui se distribuie aparatelor

cardiovascular,respirator si tubului digestiv, pana la 1/3 stanga a colonului transvers.

Parasimpaticul pelvin cu originea in S2-S4 ,de unde pleaca fibrele nervilor pelvici pentru restul
colonului ,rect aparat excretor ,organe genitale interne.,

Calea eferenta

Se deosebeste fundamental de cea somatica deoarece are 2 neuroni:preganglionar mielinic cu

originea in centrii reflecsi si postganglionar amielinic cu originea in ganglioni vegetativi:

Simpatici: laterovertebrali(paravertebrali) si previscerali(prevertebrali)

Parasimpatici :juxtaviscerali si intramurali.

Neuronii postganglionari ajung la organul efector:muschi cardiac,muschi neted sau glanda

SNV formeaza la niveul viscerelor plexuri vegetative simpatico-parasimpatice

Simpaticul are caile lui proprii reprezentate de lanturile simpatice paravertebrale care sunt 2 lanturi
de ganglioni situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale;sunt legati cu nervii spinali prin ramuri
comunicante;

fibrele preganglionare cu originea in T1-T4, fac sinapsa in ganglionii laterovertebrali; sunt

scurte; neuroni postganglionari amielinici cu originea in lanturile gangionare se distribuie viscerellor
din cap si torace;prin comunicanta cenusie si viscerelor din tegument(vase de sange,glande
sebacee,sudoripare si muschii erectori ai firului de par.)

fibrele preganglionare din coarne laterale T5-T9, formeaza nervul marele splanhnitc ,trece fara
statie prin ganglionii paraverttebrali si fac statie in ganglionul previsceral celliac cu fibrele
postganglionare; fibrele postgganglionare se distribuie la:ficat,colecist ,
stomac,pancreas ,splina ,duoden,jejun;-
 II-27

o parte din fibrele preganglionare ale nervului splanhnic ajung direct la medulosuprarenala/
este singurul organ inervat direct de fibre preganglionare care elibereaza acetilcolina.

Fibrele preganglionare din T10-T12, formeaza nervul micul splanhnic, trece fara sinapsa prin
ganglionii lateroviscerali si intra in ganglionul celiac unde :

o parte fac sinapsa in acest ganglion ,dupa care fibrele postganglionare inerveaza rinichii;

o alta parte ajung in ganglionul mezenteric superior unde fac sinapse cu fibrele
postganglionare; acestea se distribuie la ileon,la colonul ascendent si lajumatatea dreapta a
colonului transvers;

fibrele preganglionare din L1-L2 ajung in ganglion mezenteric inferoir unde fac sinapsa cu fibrele
postganglionare din ganglionul mezemteric inferior; fibrele postganglionare se distribuie la restul
colonului ,rectului, vezicii urinare si celorlalte viscere pelviene.

Fibrele postganglionare se distribuie in intreg organismul.

ParasimpaticulSinapsa dintre pre si postganglionar se face in ganglionii juxtaviscerali(aproape de

viscceer)pentru nervii III,VII,IX; si in ganglionii intramurali pentru nervul X si pelvici

Fibrele postgangliionare :

cu care face sinapsa nervul III inerveaza musculatura intrinseca a globului ocular;

cu care face sinapsa nervul VII ,inerveaza glandele lacrimino-muco-

nazale,salivare pentru sublingale si submaxilare

cu care facce sinapsa nervul IX ,inerveaza glanda salivara parotida;

cu care face sinapsa X inerveaza viscerele din torace si cavitatea abdominala

cu care fac sinapsa nervii pelvici inerveaza viscerele pelviene.

Toate sinapsele intrneuronale vegetative sunt colinergice

Sinapsa efectorie postganglionara parasimpatica este tot colinergica(mediator chimic acetilcolina)

Sinapsele vegetative postganglionare simpatice sunt in general adrenergice(amestec de

noradrenalina 80%si adrenlina;)pot fi si colinergice ,unele din tegument; sau pot elibera si
monoxid de azot

Inervatia parasimpatica limitata in general la cap si viscere;cea simpatica in tot organismul

Actiunile celor 2 componente simpatica si parasimpatica :ANTAGONICAsi

complementara(reglarea secretiei salivare-simpatic-saliva vascoasa, bogata in

enzime;parasimpaticul –saliva apoasa ,saracain enzime) sau

cooperanta(in mictiune si lareproducator)