Neurologie Anatomie Și Fiziologie

ELEMENTE DE NEUROLOGIE ȘI PSIHIATRIE
UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ

I. DATE GENERALE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
NERVOS
I. DATE GENERALE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos împreună cu sistemul endocrin reglează majoritatea funcțiilor organismului
și fac parte din funcțiile de relație. Clasificare:
DIN PUNCT DE VEDERE DIN PUNCT DE VEDERE
TOPOGRAFIC FUNCȚIONAL
SISTEM NERVOS SISTEM NERVOS
SOMATIC VEGETATIV
CENTRA PERIFERI
L C
PARASIMPATIC SIMPATIC
ENCEFAL MĂDUVA NERVI NERVI
SPINĂRII CRANIEN SPINALI
I
Sistemul nervos central are 3 etaje: etajul medular (măduva spinării),
etajul subcortical (trunchi cerebral, cerebel, diencefal) și etajul
cortical (emisferele cerebrale).
Reglarea nervoasă a funcțiilor corpului se bazează pe

activitatea centrilor nervoși care prelucrează informațiile
primite și apoi elaborează comenzi ce sunt transmise
efectorilor. Din acest punct de vedere, fiecare centru nervos
poate fi separat în două compartimente funcționale:
•compartimentul senzitiv unde vin informațiile culese la nivelul
receptorilor
•compartimentul motor care transmite comenzile la efectori
Așadar, fiecare organ nervos are două funcții fundamentale:
funcția senzitivă și funcția motorie. La nivelul emisferelor
cerebralenervos=
Centru mai apare zonă
și funcția
depsihică.
substanță cenușie(unde se află
corpi ai neuronilor) de la nivelul organelor sistemului
nervos central.
1. ETAJUL MEDULAR (MĂDUVA SPINĂRII). NERVII SPINALI
a) Structura măduvei spinării
-se găsește situată în canalul vertebral, format din suprapunerea
orificiilor vertebrale, pe care nu îl ocupă în întregime.
-limita superioară a măduvei corespunde găurii occipitale sau
emergenței primului nerv spinal (C1-vertebra cervicală 1), iar limita
inferioară se află în dreptul vertebrei L2 (lombară 2).
- sub vertebra L2, măduva se prelungește cu conul medular, iar acesta cu
filum terminale -de o parte și de alta a conului medular și a filumului se
află coada de cal cu direcție aproape verticală, formată din nervii
lombari și sacrali.
- în dreptul regiunilor cervicală și lombară, măduva prezintă două
porțiuni mai voluminoase, intumescențele(dilatările) cervicală și
lombară, care corespund membrelor.
-anterior măduva prezintă fisura mediană anterioară iar
posterior șanțul median posterior
-lateral atât anterior cât și posterior la locul de emergență a
rădăcinilor nervului spinal, măduva prezintă șanțurile laterale: 2
șanțuri laterale anterioare și 2 șanțuri laterale posterioare
-la exterior măduva este acoperită de meningele spinale
-între meninge și canalul vertebral se află spațiul epidural cu
țesut adipos
-măduva spinării este formată din substanță albă la exterior și
substanță cenușie la interior
a. Meningele spinale
-alcătuit din trei membrane
 dura mater - la exterior, are o structură fibroasă, rezistentă
 arahnoida – la mijloc, are o structură conjunctivă
- este separată și de pia mater printr-un spațiu care
conține
lichidul cefalorahidian (LCR) numit spațiul
subarahnoidian
 pia mater -la interior, este o membrană conjunctivo-vasculară
-rol nutritiv, în grosimea ei se găsesc vase arteriale
-învelește măduva la care aderă pătrunzând în șanțuri
și fisuri .
b. Substanța cenușie
- se află la interior și e formată din corpii neuronilor
- în secțiune longitudinală are formă de coloană iar în secțiune
transversală are aspectul literei H
- bara transversală(orizontală) a „H”-ului formează comisura
cenușie a măduvei, în centru aflându-se canalul ependimar cu
LCR; partea din comisura cenușie aflată anterior de canalul
ependimar se numește comisura cenușie anterioară iar partea din
comisura cenușie aflată posterior de canalul ependimar se numește
comisura cenușie posterioară
- porțiunile laterale ale „H“-ului sunt subdivizate în coarne:
anterioare, laterale și posterioare .
 Coarnele anterioare/ ventrale
-conțin dispozitivul somatomotor(neuroni somatomotori)
-sunt mai bine dezvoltate în regiunile dilatărilor
-coarnele anterioare sunt mai late și mai scurte decât cele posterioare și
conțin două tipuri de
neuroni somatomotori (alfa și gamma) ai căror axoni formează rădăcina
ventrală a nervilor spinali și care merg către mușchii striați
 Coarnele posterioare/ dorsale
-sunt mai lungi și mai subțiri
-conțin neuroni ai căilor senzitive care au semnificația de deutoneuron (al
II-lea neuron)
 Coarnele laterale
-sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară, în regiunea toracală și
lombară superioară
-jumătatea posterioară este viscerosenzitivă
-jumătatea anterioară este visceromotorie și de aici își au originea (își au
corpul neuronal) neuronii vegetativi simpatici preganglionari ai căror axoni
părăsesc măduva pe calea rădăcinii anterioare/ventrale a nervului spinal și
formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic
Între coarnele laterale și posterioare, în substanța albă a măduvei, se află
substanța reticulată a măduvei, mai bine individualizată în regiunea
cervicală și formată din neuroni dispuși în rețea, prezenți și în jurul
canalului ependimar, pe toată lungimea sa.
c. Substanța albă
- la periferia măduvei
-între comisura cenușie anterioară și fisura mediană anterioară
se află comisura albă anterioară
-între comisura cenușie posterioară și șanțul median posterior se
află comisura albă posterioară
- este dispusă sub formă de cordoane anterioare, laterale și
posterioare în care găsim fascicule ascendente situate în general
periferic, descendente situate spre interior și fascicule de
asociație situate profund, în imediata vecinătate a substanței
cenușii
b) Nervii spinali
-conectează măduva cu receptorii și efectorii

-31 de perechi :
-8 cervicali (primul iese între osul occipital și
prima vertebră cervicală)
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrali
-1 coccigian
- au 2 rădăcini
1 trunchi
5 ramuri -anterioară/ventrală - motorie
-posterioară /dorsală – senzitivă, are pe traiect ganglionul spinal
-ramura ventrală
-ramura dorsală
-ramura meningeală
-ramura comunicantă albă
-ramura comunicantă cenușie
Rădăcina anterioară/ventrală Ramurile
- este motorie Ramura ventrală
-conține axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior -este mixtă având fibre motorii, cât și fibre senzitive
al măduvei și axonii neuronilor visceromotori din jumătatea - formează anastomoze(zone în care se amestecă) între ele și
ventrală a cornului lateral rezultă o serie de plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral
Rădăcina posterioară/dorsală -în regiunea toracală, ramurile ventrale ale nervilor nu se mai
-este senzitivă
anastomozează
- prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia
își au originea (se află corpul neuronal) neuronii și formează nervii intercostali cu traiect drept
somatosenzitivi și neuronii viscerosenzitivi Ramura dorsală
-neuronii somatosenzitivi au o dendrită lungă, care ajunge la - este mixtă având fibre motorii, cât și fibre senzitive
receptorii din piele (exteroreceptori) sau la receptorii -se distribuie la pielea spatelui și la
somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioreceptori) mușchii jgheaburilor vertebrale (mușchi ai spatelui)
axonul lor intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
-neuronii viscerosenzitivi au și ei o dendrită lungă, care Ramura meningeală
ajunge la receptorii din viscere/organe interne - are fibre numai pentru meninge
(visceroreceptori), axonii lor pătrund pe calea rădăcinii - conține fibre viscerosenzitive și vasomotorii(un tip de fibre
posterioare în măduvă și ajung în jumătatea posterioară a visceromotorii care merg la vasele de sânge ale meningelui)
cornului lateral al măduvei (zona viscerosenzitivă) Ramura comunicantă albă
Trunchiul nervului spinal -prin ea trece fibra preganglionară mielinică, cu originea în
-se formează prin unirea rădăcinilor anterioară și posterioară neuronul visceromotor din cornul lateral al măduvei
-este mixt, deci conține fibre somatomotorii, Ramura comunicantă cenușie
somatosenzitive, visceromotorii, viscerosenzitive - prin ea fibra postganglionară simpatică amielinică cu originea în
- iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura ganglionul vegetativ simpatic laterovertebral (paravertebral) reintră
intervertebrală și după un scurt traiect de la ieșirea sa din în trunchiul nervului spinal urmând ca de aici să se distribuie la
canalul vertebral, nervul spinal se desface în cele 5 ramuri efectori
ale sale
FUNCȚIILE MĂDUVEI SPINĂRII
-măduva are 2 funcții: reflexă și de conducere
Funcția reflexă
-este îndeplinită de neuroni somatici și vegetativi
-mecanismul fundamental de funcționare a
sistemului nervos este actul reflex/reflexul
-reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor
nervoși (situați mereu în substanța cenușie a
sistemului nervos central) la stimularea unei zone
receptoare
-răspunsul reflex poate fi excitator (inițiază o
acțiune) sau inhibitor (oprește o acțiune) -baza
anatomică a actului reflex este arcul reflex, alcătuit
din:
o receptor
o calea aferentă
o centrii nervoși
o calea eferentă
o efectorul
Funcția de conducere
-este asigurată de căi lungi ascendente și descendente, dar și de
căi scurte de asociație.
2. TRUNCHIUL CEREBRAL. NERVII CRANIENI
a) Trunchiul cerebral
-se află între măduva spinării și diencefal

-pe fața sa posterioară se leagă cerebelul prin
intermediul a 3 perechi de pedunculi cerebeloși
-trunchiul cerebral face parte din encefal împreună cu
cerebelul, diencefalul și emisferele
cerebrale
-encefalul este acoperit de meninge
-format din trei etaje: - bulb (măduvă prelungită),
- puntea lui Varolio
- mezencefalul
-format din substanța albă la exterior și substanța
cenușie la interior dispusă sub formă de nuclei - în
trunchiul cerebral își au originea 10 din cele 12
perechi de nervi cranieni
-este sediul unor reflexe somatice și vegetative:
salivator, de deglutiție(înghițire). de vomă, tuse,
strănut, masticator, cardioacceleratori,
cardioinhibitori, de clipire, lacrimal, pupilare de
acomodare și fotomotor
b) Nervii cranieni
-fac parte din sistemul nervos periferic
-în număr de 12 perechi: 10 perechi
aparțin de trunchiul cerbral, nervii I și II
NU au originea în trunchi
- nu au o dispoziție metamerică și nu au
două rădăcini (dorsală și ventrală)
- -clasificare: -senzoriali (senzitivi):
nervii I, II, VIII
-motori: nervii III, IV, VI,
XI, XII
-micști: nervii V, VII, IX,
X
-cu fibre parasimpatice
preganglionare: nervii III, VII, IX, X
3. CEREBELUL
-face parte din encefal
-ocupă fosa posterioară a craniului
-separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului (o
excrescență a durei mater cerebrale)
-situat înapoia bulbului și a punții, cu care delimitează cavitatea

ventriculului IV (encefalul are 4 ventriculi)
-formă de fluture, prezentând: - o porțiune mediană- vermis
- 2 porțiuni laterale, voluminoase - emisfere cerebeloase
-legat de bulb, punte și mezencefal prin pedunculii cerebeloși
inferiori, mijlocii și superiori , pedunculii conțin fibre aferente
și eferente; cei mijlocii conțin numai fibre aferente
-suprafața cerebelului este brăzdată de șanțuri paralele, cu
diferite adâncimi :
• numeroase și superficiale - delimitează lamelele (foliile)
cerebeloase
• mai adânci - delimitează lobulii cerebelului
•2 foarte adânci - delimitează lobii cerebelului:
anterior(paleocerebel), posterior (neocerebel) și floculonodular
(arhicerebel)
•-format din substanță cenușie și substanță albă
Extirparea cerebelului produce astenie (scăderea forței voluntare), astazie (tulburări ale ortostatismului adică ale
statului în picioare) și atonie (diminuarea tonusului muscular).
După câteva luni tulburările se atenuează, deoarece emisferele cerebrale preiau o parte din funcțiile cerebelului.
4. DIENCEFALUL
-face parte din encefal
-se află deasupra trunchiului cerebral și sub emisferele cerebrale
-delimitează ventriculul III care la bază comunică cu ventriculul IV
(delimitat de trunchiul cerebral și cerebel)prin apeductul mezencefalic
Sylvius și lateral comunică cu ventriculii I și II din emisferele
cerebrale.
-format din mai multe formațiuni nervoase de substanță cenușie dispuse
în jurul ventriculului III
talamusul - releu (loc în care se realizează o sinapsă)
pentru toate sensibilitățile, cu excepția celor olfactive, vizuale și
auditive
metatalamusul- releu al sensibilităților vizuală și auditivă
hipotalamusul - centru superior de integrare, reglare și
coordonare ale principalelor funcții ale organismului, printre care
metabolismul intermediar, secreția endocrină, termoreglarea, digestia
prin centrii foamei, setei și sațietății, unele acte comportamentale,
ritmul somn- veghe etc.
5. EMISFERELE CEREBRALE
fac parte din encefal sunt în număr de 2 și reprezintă partea cea
mai voluminoasă a sistemului nervos central
-sunt legate prin comisurile creierului și în interior conțin
ventriculii laterali I și II -activitatea mai complexă a membrului
superior drept precum și localizarea centrului vorbirii în
emisfera stângă determină asimetria de volum, emisfera stânga
fiind mai dezvoltată la dreptaci
-emisfera dreaptă controlează jumătatea stângă a corpului, iar
emisfera stângă controlează jumătatea dreaptă a corpului.
Structura
-au 3 fețe:
o laterală
o medială
o inferioară/bazală
-sunt formate din
substanță albă și
substanță cenușie
-substanța albă este
dispusă la interior
-substanța cenușie este
dispusă la exterior –
scoarța cerebrală – dar și
la interior sub formă de
nuclei bazali/corpi striați
Emisferele cerebrale sunt compuse din 4 lobi : FRONTAL, TEMPORAL,
PARIETAL, OCCIPITAL.
Lobii frontali
Au rol intr-o varietate de functii incluzand:
•Personalitate,comportament si aptitudini sociale
•Emotii si dispozitie
•Rationament si luarea deciizilor
•Initiativa si planificare
•Memorie
•Miscare
•Miros
•Vorbire
Lobii temporali
Au importanta pentru:
•Vorbire si intelegerea cuvintelor
•Memorie
•Auz
•Emotii
Lobii parietali
Localizati posterior de lobii frontalii au rol in :
•Sensibilitatea tactila ( la atingere),termica si dureroasa ( termo-algica)
•Integrarea multiplelor informatii senzoriale
•Face posibil ca o persoana sa realizeze diferenta intre dreapta si stanga.
•Calcule, citit și scris.
Lobii occipitali
Situati in portiunea posterioara a creierului si sunt principalele zone ale
creierului responsabile cu vederea.
Funcțiile emisferelor cerebrale
-una dintre funcțiile emisferelor este funcția reflexă dar înainte
de a vorbi de aceasta trebuie să definim 2 noțiuni: reflexe
necondiționate și reflexe condiționate .
Reflexe necondiționate
-sunt toate reflexele studiate până acum la sistemul nervos
-sunt înăscute și sunt caracteristice speciei adică toți oamenii le
au (ex. reflexul alimentar, reflexul de apărare etc.)
-se desfășoară mereu la fel și durează toată viața
-centrii nervoși sunt la nivel subcortical, deci aceste reflexe NU
aparțin emisferelor cerebrale.
Reflexe condiționate
-sunt specifice emisferelor cerebrale deci centrii nervoși sunt în
emisfere
-se formează pe baza celor necondiționate
-sunt un răspuns învățat pe care centrii nervoși îl dau unui
stimul initial indiferent (fără importanță biologică ex. lumina,
sunetul etc.)
-sunt caracteristice indivizilor, adică fiecărui om și nu tuturor -
sunt temporare, deci pot să dispară și pot fi modificate .
-reflexele de la nivelul emisferelor cerebrale sunt reflexe condiționate
-reflexele condiționate au fost studiate de Pavlov: a luat un câine și a observat că dacă pune câinele într-o
cameră întunecată și aprinde lumina câinele nu are nici o reacție, în acest caz lumina este stimulul
indiferent; dacă hrănea câinele atunci animalul avea o reacție deoarece hrana este un stimul absolut (adică
are importanță biologică) și câinele răspundea printr-un reflex necondiționat; a observat apoi că dacă după
aprinderea luminii el hrănește imediat câinele, animalul începe să învețe că după aprinderea luminii
urmează să primească mâncare și astfel de fiecare dată când se aprindea lumina, animalul avea o reacție, în
acest caza devenit un stimul condiționat, deoarece a început să capete o semnificație pentru acel câine și astfel
lumina
câinele și-a format un reflex condiționat, adică a început să aibă o reacție la un stimul care în mod normal nu
ar trebui să îi producă o reacție și asta deoarece el a învățat că după aprinderea luminii urma să primească
mâncare .
-astfel, Pavlov a descoperit posibilitatea încărcării excitanților/stimulilor indiferenți(lumina) cu semnificații
noi și transformarea lor în stimuli condiționați, creând astfel un reflex condiționat .
6. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos vegetativ simpatic

-intervine în situații de luptă sau fugi când organismul are nevoie de o mare cantitate de energie
-intervine în termoreglare
Sitemul nervos vegetativ parasimpatic
-reglează activitatea organelor interne în condiții obișnuite de viață, în viața de zi cu zi -în funcție de localizare există:
• parasimpaticul cranian care folosește calea nervilor cranieni III, VII, IX, X
• parasimpaticul sacral care folosește calea nervilor pelvici
VĂ MULȚUMESC!

Neurologie Anatomie Și Fiziologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neurologie Anatomie Și Fiziologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE NEUROLOGIE ȘI PSIHIATRIE

UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ

Reglarea nervoasă a funcțiilor corpului se bazează pe

-conectează măduva cu receptorii și efectorii

-se află între măduva spinării și diencefal

-situat înapoia bulbului și a punții, cu care delimitează cavitatea

Sistemul nervos vegetativ simpatic

S-ar putea să vă placă și