Maduva Spinarii

Se gsete situata n canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale

nu il ocupa in ntregime.
Limita superioar a maduvei corespunde gurii occipitale C1- atlas sau emergenei
primului nerv spinal
Limita inferioara se afl in dreptul vertebrei L2
Intre peretele osos al vertebrelor i mduv se afla cele trei membrane ale meningelor
vertebrale care asigur protecia i nutriia mduvei.
Sub vertebra L2, mduva se prelungete cu conul medular, iar acesta cu filum terminale. De o
parte i de alta a conului medular i a filumului terminal, nervii lombari i sacrali, cu direcie
aproape vertical, formeaz coada de cal.
Punctiile lombare se practica sub vertebra lombara 2 pentru recoltarea de LCR sau pentru
introducerea de anestezice (rahianestezia)






1 maduva spinarii; 2.
2apofiza transversa; 3. corp vertebral; 4. nerv spinal; 5. pia mater; 6. spatiul subarahnoidian; 7.
arahnoida; 8. dura mater; 9. spatiul epidural; 10. apofiza spinoasa.


Meningele spinale
Sunt alctuite din trei membrane de protecie care nvelesc mduva.
Dura mater- membrana exterioar. Are o structur fibroas, rezistent i este separat de
pereii canalului vertebral prin spaiul epidural.
Sub duramater se afla spatial subdural
Arahnoida are o structur conjunctiv i este separata i de pia mater printr-un spaiu
Subarahnoidian care conine lichidul cefalorahidian (LCR).
Pia mater este o membran conjunctivo-vascalar, cu rol nutritiv, care nvelete mduva la
care ader ptrunznd n anuri i fisuri. In grosimea ei se gsesc vase arteriale.


Aspectul exterior al mduvei
n dreptul regiunilor cervical i lombar, mduva prezint dou poriuni mai voluminoase,
intumesceele (dilatrile) cervical i lombar, care corespund membrelor.
In regiunea intumescentelor coarenele anterioare sunt mai bine dezvoltate
Forma
Fete
Fata posterioara
Fata anterioara
Anatomia Maduvei spinarii
Mduva este format din
substan cenuie dispus n centru, sub form de coloane, avnd, n seciune
transversal, aspectul literei ,.H,
substan alb, la periferie, sub form de cordoane.
Substanta reticulata




sectiune transversala: 1. cordonul posterior; 2. santul median posterior; 3. comisura cenusie; 4.
cornul lateral; 5. nerv spinal; 6. cordonul anterior; 7. comisura alba; 8. fisura mediana anterioara;
9. cornul anterior; 10. radacina anterioara; 11. ganglion spinal; 12. radacina posterioara; 13.
cordonul lateral; 14. canalul ependimar; 15. cornul posterior



Sectiune in maduva. A. Substanta cenusie: 1. neuroni somatosenzitivi; 2. neuroni somatomotori; 3.
neuroni viscerosenzitivi; neuroni visceromotori; 5. canal ependimar. B. Substanta alba: 6. cordon
anterior; 7. cordon lateral; 8. cordon posterior; 9. fisura mediana anterioara; 10. sant median
posterior.



Substana cenuie, este localizata central
Are aspect de future sa H
Este constituita din corpul neuronilor.
Bara transversal a ..H-ului formeaz comisura cenuie a maduvei ( leaga coarnele )
Poriunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne: anterioare, laterale i
posterioare.
Comisura cenuie prezint, n centru, canalul ependimar care conine LCR. Canalul ependimar se
continua in sus cu o dilatatie care formeaza ventricului IV.
Coanele anterioare (ventrale) conin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in
regiunile dilatrilor.
Coanele anterioare ( ventrale)sunt mai late i mai scurte dect cele posterioare i conin
dou tipuri de neuroni somatomotori alfa si gamma ai cror axoni formeaz rdcina
ventral a nervilor spinali.
Neuronii somatomotori alfa determin contracia fibrelor musculare striate extrafusale.
Neuronii somatomotori gama determin contracia fibrelor musculare intrafusale din structura
fusului neuromuscular. Axonii neuronilor somatomotori formeaz rdcinile anterioare ale
nervilor spinali.
Coanele posterioare (dorsale) conin neuroni ai cilor senzitive somatosenzitivi care au
semnificaia de deutoneuron (al ll-lea neuron), protoneuronul (1-ul neuron) fiind situat in
ganglionii spinali.
Coanele laterale sunt vizibile n regiunea cervical inferioar, n regiunea toracala i
lombar superioar.
Prezinta neuroni vegetativi:
viscerosenzitivi in jumatatea posterioara
visceromotori in jumatatea anterioara
Neuronii vegetativi simpatici preganglionari sunt situati de la T1 la L2 centrii simpatici
Axonii lor prsesc mduva pe calea rdcinii ventrale a nervului spinal i formeaz fibrele
preganglionare ale sistemului simpatic.
In S2 S4 centrii parasimpatici au originea 3 perechi de nervi pelvic parasimpatici, alcatuiti
din fibre preganglionare lungi.
Nervii pelvici fac sinapsa cu neuronal postganglionar in peretii ( intramural ) organelor din
pelvis.




Intre coanele laterale i posterioare, n substana alba a mduvei, se afl substana reticulata a
maduvei, mai bine individualizat n regiunea cervical i format din neuroni dispui in reea,
prezeni i in jurul canalului ependimar, pe toat lungimea sa.
In substanta cenusie a maduvei se gasesc si neuroni de asociatie ( intercalari )
Substana alb, situate sub pia mater
Se afl la periferia mduvei i este dispus sub forma de cordoane n care gsim
Fascicule ascendente, senzitive, urca de la M. S. la scoarta emisferelor cerebrale
situate, n general, periferic,
Fascicule descendente, motorii, coboara de la scoarta cerebrala la maduva spinarii,
situate spre interior fa de precedentele, i
Fascicule de asociaie (Intersegmentare, fundamentale) scurte, fac legatura dinte
diferite segmente medulare,situate profund, n imediata vecintate a substanei cenusii

Localizare fasciculelor (tracturi sau funicule ) in substanta alba

Maduva spinarii:
CORDOANE POSTERIOARE1. fascicul gracilis; 2. fascicul cuneat; 3. fascicul fundamental posterior;
CORDOANE LATERALE: 4. fascicul spinocerebelos direct Flechsig; 5. fascicul fundamental
lateral; 6. fascicul piramidal incrucisat; 7. fascicul rubrospinal; 8. fascicul vestibulospinal lateral;
9. fascicul spinotalamic lateral; 10. fascicul spinocerebelos Gowers; 11. fascicul olivospinal; 12.
fascicul spinotectal;
CORDOANE ANTERIOARE: 14. fascicul spinotalamic ventral; 15. fascicul tectospinal; 16.
fascicul vestibulospinal ventral; 17. fascicul piramidal direct; 18. fascicul fundamental anterior 13.
fascicul reticulospinal anterior






Substanta alba este situate sub pia mater


Substanta cenusie indeplineste functia reflexa
Substanta alba indeplineste functia de conducere
Caile Descendente - ale motricitatii
Cuprind
1.calea sistemului piramidal ( pentru motricitatea voluntara, fina si precisa )
2.Calea sistemului extrapiramidal ( pentru motricitatea involuntara, automata si semiautomata-
semivoluntara )
1. Calea sistemului piramidal
i are originea numai in cortexul cerebral i controleaz motilitatea voluntar.

Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:
aria motorie,
aria premotorie,
aria motorie suplimentara
aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare.
Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700000 sunt mielinizate,
restul sunt amielinice
Fibrele fasciculului piramidal strabat, in direcia lor descendenta, toate cele trei etaje ale
trunchiului cerebral i, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit
in jur de 75% din fibre se ncrucieaz la nivelul bulbului, in partea inferioara (decusaia
piramidala), formnd fasciculul piramidal ncruciat sau corticospinal lateral, care ajunge n
cordonul lateral al maduvei;
n jur de 25% din fibrele fasciculului piramidal nu se incrucieaza la nivelul bulbului i
formeaz fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge n cordonul anterior
de aceeai parte, fiind situat lng fisura mediana,
n dreptul fiecrui segment o parte din fibre prsesc acest fascicul, se incrucieaza i trec in
cordonul anterior opus.
n traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre
corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al
mduvei).
Concluzie,
calea sistemului piramidal are doi neuroni:
un neuron cortical, central, de comand:
un neuron inferior, periferic sau de execuie, care poate fi situat in:
maduva - cornul anterior, pentru fasciculele corticospinale laterale si anterioare
nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V VI, VII, IX, X, XI, XII, pentru fasciculele
corticonucleare. Acestea exercita controlul voluntar asupra muschilor striati inervati de acesti
nervi cranieni
Ambele fascicule corticospinale se incruciseaza, fasciculul corticospinal incrucisat la nivel
bulbar, iar fasciculul corticospinal direct, la nivelul diferitelor segmente ale maduvei spinarii.
Din acest motiv, impulsurile nervoase pornite de la o emisfera, ajung la muschii jumatatii
opuse a corpului- contralaterale
2.Calea sistemului extrapiramidal
i are originea n etajele corticale si subcorticale
controleaz motilitatea involuntar automata i semiautomat.
Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striai).
De la nucleii bazali, prin eferenele acestora (fibre strionigrice, striorubice, striotectale i
strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nudeul rou. substana neagra, coliculii
cvadrigemeni superiori i formaia reticulata),
coninundu-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale, tectospinale i
reticulospinale;
de la nivelul nucleilor bulbari olivari i vestibulari se continua cu fasciculele
olivospinale i vestibulospinale
Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung. n final, la neuronii motori din cornul anterior al
maduvei, unde fac sinapsa.
Rolul cailor descendente
Prin cile descendente piramidale i extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor
voluntar (calea piramidal) i automat (cile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice ,n
acest mod sunt reglate tonusul muscular i activitatea motorie, fiind meninute postura i
echilibrul corpului.
Tritoneuronul se afla in talamus. Zona de proiecie corticala este difuza. Aceast cale este
multisinaptica

Nervii Spinali

Se desprind din maduva spinarii, fac legatura maduvei spinarii cu receptorii si efectorii periferici
Sunt alcatuiti din fibre nervoase, tesut conjunctiv si vase sangvine

Sectiune in nerv: 1. epinerv; 2. perinerv; 3.
endonerv; fibra nervoasa; 5. vase sangvine.



Radacinile si ramurile nervului spinal: 1. radacina senzitiva; 2. ganglion spinal; 3.
radacinamotorie; trunchi; 5. ramura meningeala; 6. ramura dorsala; 7. ramura ventrala;
8. ramura comunicantacenusie; 9. ramura comunicanta alba; 10. ganglion simpatic
paravertebral; 11. ganglion visceral; 12. organ visceral.
fibre somatosenzitive fibre viscerosenzitive
fibre somatomotorii fibre visceromotorii



conecteaz mduva cu receptorii i efectorii (somatici i vegetativi).
Sunt in numr de 31 de perechi de nervi micsti
n regiunea cervicala exist 8 nervi cervicali (primul iese intre osul occipital i prima
vertebra cervicala),
n regiunea toracal sunt 12 perechi de nervi,
in regiunea lombara 5 perechi
in regiunea sacrala 5 perechi
n regiunea coccigian o pereche
Nervii spinali sunt formai din doua rdcini, un trunchi si 4 ramuri ( acestea provin direct din
diviziunea trunchiului nervului spinal) a cincea ramura _ comunicanta cenusie provine din
ganglionii latero vertebrali)
1.Radacinile : anterioara si posterioara
anterioara (ventral), motorie;
posterioara (dorsala), senzitiva, care prezint pe traiectul ei ganglionul spinal.
Rdcina anterioar ( ventrala)
conine
axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei i
axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral.
Radacina anterioara, motorie, este constituita din axonii neuronilor motori medulari. Fibrele
somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar cele visceromotorii, musculaturii
viscerale.

Rdcina posterioara (dorsala) prezint pe traiectul su ganglionul spinal, la nivelul cruia
sunt localizai att neuronii somatosenzitivi, ct i neuronii viscerosenzitivi.

Ea este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei.
Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori)
sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioceptori) muschi, tendoane si
articulatii
Axonul lor intra n maduva pe calea rdcinii posterioare.
Neuronii viscerosenzitivi au i ei o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din viscere
(visceroreceptori). Axonii lor ptrund pe calea rdcinii posterioare n maduva i ajung n
jumatatea dorsala a cornului lateral al maduvei (zona viscerosenzitiva).
Rdcinile anterioara i posterioara ale nervului spinal se unesc i formeaza trunchiul nervului
spinal, care este mixt avnd in structura sa fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive,
viscerosenzitive.

2.Trunchiul nervului spinal
iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrala ( orificiul dintre vertebre )
Dup un scurt traiect de la ieirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface in
ramurile sale: ventrala, dorsala, meningiala i comunicanta alba.
Prin a cincea ramura, comunicanta cenuie, fibra vegetativa simpatica postganglionara
intra n nervul spinal.
3.Ramurile nervului spinal
Ramurile ventrale( mixte ) prin anastomozare intre ele, formeaz o serie de plexuri; cervical,
brahial, lombar, sacral. Inerveaza muschii regiunii anterolaterale a trunchiului, membrele
superioare si inferioare, tegumentu din aceasta regiune.
n regiunea toracal ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali, au
dispozitie metamerica. ( nu se anastomozeaza )
Ramura dorsala ( mixta ) a nervului spinal conine, ca i ramura ventrala,
att fibre motorii, ct i
fibre senzitive
somatice si vegetative
se distribuie la pielea spatelui i la muchii jgheaburilor vertebrale ( muschi posterioti ai
trunchiului )
Ramura meningiala ( mixta ) a nervului spinal inerveaza meningele spinale si vasele de
sange de la acest nivel.
conine
fibre senzitive
vasomotorii pentru meninge.
Ramurile comunicante:
prin cea alb ( mixta ) trece fibra preganglionar mielinica, simpatica, cu originea n
neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei.
iar prin cea cenuie ( motorie ) trece fibra postganglionara amielinica, simpatica, fiind
axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero- vertebral (paravertebral).




Zonele tegumentare inervate de nervii spinali se numesc dermatoame




RAMURI FIBRE ROL
Dorsala senzitive
motorii
vegetative
sensibilitatea spatelui
contractia musculaturii spatelui
contractia musculaturii netede din tegument
Ventrala senzitive
motorii
vegetative
sensibilitatea regiunii anterioare a corpului
contractia musculaturii anterioare
contractia musculaturii netede din tegument
Meningeala vegetative inervatia
Comunicanta cenusie vegetative legatura cu ganglionii paravertebrali
sensibilitatea si motilitatea viscerala
Comunicanta alba vegetative simpatice legatura cu ganglionii paravertebrali
contractia musculaturii netede din tegument



Functiile maduvei spinarii
Mduva are dou funcii: reflex i de conducere.


1.Funcia reflex
Functia reflexa a mduvei spinrii este ndeplinit de ctre neuronii somatici i vegetativi.
Reflexele medulare sunt dirijate de maduva spinarii prin centri medulari. Dupa functie centrii
medulari se grupeaza in:
centrii somatomotori;
centrii vegetativi.

Reflexele spinale sunt
o somatice (efector fibra musculara striata )
o vegetative ( efector fibra musculara neteda, miocardul si glandele )
Principalele reflexe spinale somatice sunt
reflexele miotatice, nociceptive i reflexul de mers.
1.Reflexele miotatice, monosinaptice, proprioceptive, osteotendinoase ( rotulian, ahilean, bicipital,
tricipital)
constau n contracia brusc a unui muchi, ca rspuns la ntinderea tendonului su.
Sunt reflexe de extensie
Au timp de latenta ( de la stimulare, pana la aparitia respunsului ) scurt . Nu iradiaza
Reflexul se pune n eviden lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muchiului.
In mod curent aceste reflexe se cerceteaz la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian)
i la tendonul de inserie a muchiului cvadriceps pe gamb (reflexul rotulian sau patelar).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice, elementare.
Neuronul senzitiv face 2 sinapse : in cornul posterior si in cel anterior




Receptorii sunt reprezentai de proprioceptorii musculari fusurile neuromusculare.
Calea aferent este asigurat de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal
i de prelungirile acestuia. Prelungirea dendritic lung merge la periferie i se termin la
nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurt ptrunde n mduv prin rdcinile
posterioare i se bifurc.
O ramificaie face sinapsa cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeai parte, nchiznd
arcul reflex miotatic,
Alt ramificaie face sinaps cu al ll-lea neuron proprioceptiv din coamele posterioare, de unde
pleaca fasciculele spinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuronul senzitiv i cel motor.
Calea eferent este axonul motor,
Efectorul, fibra muscular striat.
Reflexele miotatice au rol n meninerea tonusului muscular i a poziei corpului.
Concluzie
Reflexele miotatice sunt monosinaptice, elementare.
Cu toate acestea,neuronul senzitiv face 2 sinapse : in cornul posterior si in cel anterior


2.Reflexele nociceptive, polisinaptice, de flexie sau de aparare
constau n:
retragerea unui membru ca rspuns la stimularea dureroas a acestuia.
Acestea sunt reflexe de aprare.
Arcul lor reflex este constituit din cel putin 3 neuroni : intre neuronul senzitiv si motor se
intercaleaza unul sau mai multi neuroni de asociatie.
Receptorii sunt localizai in piele i sunt mai ales terminaii nervoase libere.
Cile aferente sunt prelungiri (dendrite) ale neuronilor din ganglionul spinal.
Centrii sunt polisinaptici formai din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neuroni de
asociaie i neuroni motori.
Calea eferent este reprezentata de axonii neuronilor motori,
Efectorul este muchiul flexor care retrage mna sau piciorul din faa agentului cauzator
al durerii.
Reflexele polisinaptice prezint proprietatea de a iradia la nivelul sistemului nervos central,
antrennd un numr crescut de neuroni la elaborarea rspunsului.


Concluzie
Reflexul tipic este cel de flexie(de aprare, nociceptiv). Rspunsul reflexelor polisinaptice este n funcie
de stimul(puternic - flexia plus extensia membrului opus; foarte puternic - toate cele patru membre).




Studiul legilor care guverneaz fenomenul de iradiere a fost fcut de Pfluger.
Legea localizarii
Legea unilateralitatii;
Legea simetriei;
Legea iradiatiei;
Legea generalizarii.
Experimental, pe o broasc spinal(are centrii spinali intaci, separai de centrii encefalici prin
decapitare), se aplic la nivelul membranei interdigitale un stimul electric de intensitate
variabila(legile lui Pfluger):
legea localizrii - stimulul foarte slab determin contracia unui singur grup de muchi
ceea ce mic o singur falang i o ndeprteaz de excitant)
legea unilateralitii - creterea intensitii determin rspunsul din partea ntregului
membru(retracia reflex a gambei, cu flexia acesteia pe coaps).
legea simetriei - creterea intensitii n continuare, determin apariia unui reflex
bilateral(retracia reflex a gambelor, cu flexia acestora pe coapse)
legea iradierii - creterea intensitii n continuare determin n final micarea tuturor
membrelor.
legea generalitii - stimulul foarte puternic determin o iradiere n ntreg organismul
ceea ce are ca efect contracia tuturor membrelor i convulsia corpului.
Legile lui Pfluger se explic prin antrenarea mai multor neuroni motori uni i bilaterali de la
nivele medulare diferite, n timpul creterii intensitii stimulului.
Reflexele spinale vegetative.
n maduva spinrii se nchid reflexe de reglare a vasomotricitaii (reflexe vasoconstrictoare i
vasodilatatoare), sudorale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare de miciune, de defecaie i
sexuale.

Centrii reflexelor spinale vegetative sunt localizati in diferite etaje ale maduvei:
centrul pupilodilatator si cel cardioaccelerator in maduva cervicodorsala
centrii vasoconstrictori, centrii sudorali, centrii piloerectori (care determina contractia muschiului
neted de la radacina firului de par), de motilitate gastrointestinala sunt situati in maduva
dorsolombara
centrii de mictiune,defecatie, sexuale in maduva lombosacrata


Centrii vegetativi tin sub dependenta lor activitatea musculaturii din organele interne. Ei pot fi
grupati in centrii simpatici si centrii parasimpatici.


Reflexele vegetative ajuta:
circulatia produselor alimentare prin tractul digestiv;
in golirea vezicii urinare;
in golirea intestinului;
in erectia penisului;
stimularea fluxului de secretii de la glande sexuale care lubrifica vaginul

2. Funcia de conducere
Functia de conducere a maduvei spinrii este asigurat de cile ascendente i descendente,
prezentate anterior, dar i de ci scurte, de asociaie.

Fibrele nervoase care alcatuiesc sitemul de comunicare al corpului pot fi comparate cu un sistem
de telefonie. Cablul telefonic (maduva spinarii) trimite mesaje intre biroul central (creierul) si
birourile individuale (diferite parti ale corpului) prin intermediul liniilor telefonice (fibre nervoase).
Prin intermediul maduvei spinarii se transmit mesajele dintre creier si celelalte parti ale corpului.

Caile ascendente
Cuprind 3 neuroni
Deservesc 3 sensibilitati: exteroceptiva, proproiceptiva si visceroceptiva
Caile sensibilitatii exteroceptive- generale a corpului ; tactile, termica, dureroasa
Calea sensibilitii termice i dureroase cuprinde 3 neuroni
Receptorii se gsesc in piele.
Pentru sensibilitatea dureroasa, ca i pentru cea termica, receptorii sunt terminaiile nervoase
libere.
Protoneuronul se afla In ganglionul spinal. Dendrita lui este lunga i ajunge la receptori,
iar axonul ptrunde in maduva, pe calea radacinii posterioare
Deutoneuronul se afla n neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei.
Axonul lui trece n cordonul lateral opus se incrucisaza - unde formeaz fasciculul spinotalamic
lateral, care, in traiectul su ascendent, strbate mduva i trunchiul cerebral, indreptndu-se
spre talamus.
Tritoneuronul ( al lll-lea neuron) se afla n talamus.
Axonul lui se proiecteaz pe scoara cerebral, in aria somestezic I, girusul postcentral din lobul
parietal.
De exemplu, daca atingem cu mana un corp taios, terminatiile nervoase libere din piele (dendritele
neuronilor de ordinul I din ganglionul spinal) culeg excitatiile si le transmit, sub forma de
impulsuri nervoase, spre maduva spinarii. Prin axonul neuronului de ordinul I, impulsurile ajung la
cornul posterior, unde se gaseste cel de-al doilea neuron al caii sensibilitatii dureroase. Axonii
deutoneuronilor trec in cordonul lateral de partea opusa, formand fasciculul spino-talamic lateral,
cu traiect ascendent pana la talamus. Aici se afla cel de al III-lea neuron care transmite impulsurile
nervoase la scoarta cerebrala a lobului parietal, girusul postcentral, unde sunt transformate in
senzatie dureroasa
De aici impulsurile nervoase trec la neuronii vecini din girul precentral, lobul frontal, care
comanda pe calea fasciculelor corticospinale - retragerea mainii.

Calea sensibilitii tactile grosiere (protopatic)
Receptorii
sunt reprezentai de corpusculii Meissner i de discurile tactile Merkel din piele
Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita acestui neuron, lunga, ajunge la
nivelul receptorilor, iar axonul ptrunde pe calea rdcinii posterioare in maduva.
Deutoneuronul se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior ( dorsal ).
Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus( se incrucisaza ) alctuind fasciculul
spinotalamic anterior care, in traiectul sau ascendent, strbate maduva, trunchiul cerebral i
ajunge la talamus.
Al lll-lea neuron se afla n talamus. Axonul lui se proiecteaz n scoara cerebral, n aria
somestezic I.


Calea sensibilitii tactile fine (epicritice)
Utilizeaz calea cordoanelor posterioare, mpreun cu calea proprioceptiv kinestezica cu care va
fi descrisa.
Cile sensibilitii proprioceptive sunt constiente si inconstiente
1. Calea sensibilitii proprioceptive constiente,kinestezice
Sensibilitatea kinestezica (simul poziiei i al micrii n spaiu) utilizeaz calea cordoanelor
posterioare, mpreun cu sensibilitatea tactil fina, epicritica.
Receptorii:
pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceiai ca i pentru sensibilitatea tactila
protopatic, ins cu cmp receptor mai mic;
pentru sensibilitatea kinestezica, receptorii sunt corpusculii neurotendinoi ai lui Golgi i
corpusculii Ruffini.
Protoneuronul se afl in ganglionul spinal, a crui dendrit lunga, ajunge la receptori.
Axonul, de asemenea lung, ptrunde n cordonul posterior, formnd la acest nivel fasciculul
gracilis- Goll i fasciculul Cuneat Burdach. Fasciculele sunt directe ( nu se incrucisaza ) si
sunt formate din axonul protoneuronului.
Fasciculul cuneat apare numai in maduva cervical si mduva toracala superioara
Aceste doua fascicule, numite i fascicule spinobulbare, urc spre bulb.
Deutoneuronul se afl n nuclei proprii gracilis i cuneat din bulb.
Axonul celui de al ll-lea neuron se ncrucieaz n bulb i formeaz decusaia senzitiva, dupa care
devin ascendeni si formeaz lemniscul medial, care se ndreapt spre talamus.
Al lll-lea neuron se afl in talamus.
Axonul celui de al lll-lea neuron se proiecteaz in aria somestezic I.
2. Calea sensibilitii proprioceptive de control al micrii
Aceasta cale este constituit din doua tracturi:
tractul spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig - conduce din membrele inferioare
tractul spinocerebelos ventral (ncruciat) Gowers conduce din partea superioara a
trunchiului si membrele superioare
Receptorii acestei ci sunt fusurile neuromusculare.
Protoneuronul
este localizat n ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea rdcinii
posterioare, intra in maduva, in substana cenuie, cornul posterior
Deutoneuronul
se afl n neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul celui de al ll-lea neuron se
poate comporta n dou moduri:
fie se duce n cordonul lateral de aceeai parte, nu se incrucisaza, formnd fasciculul
spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig
fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa, deci se incrucieaza i formeaz fasciculul
spinocerebelos ventral (ncruciat) Gowers.
Ambele fascicule au un traiect ascendent, strbat mduva i ajung n trunchiul cerebral, unde se
comport n mod diferit:
fasciculul spinocerebelos dorsal strbate numai bulbul i apoi, pe calea pedunculului
cerebelos inferior PCI , ajunge la cerebel;
fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea i mezencefalul i apoi, mergnd
de-a lungul pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel.
Cile sensibilitii interoceptive ( visceroceptive )
In condiii normale
viscerele nu reacioneaz la stimuli mecanici, termici, chimici,
influxurile nervoase interoceptive nu devin contiente.
Numai n condiii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzaiei dureroase.
Receptorii - visceroceptori,se gsesc in pereii vaselor i ai organelor, sub form de terminaii
libere sau corpusculi lamelai.
Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal; dendrita lui ajunge la receptori, iar axonul
ptrunde n mduv.
Deutoneuronul se afl n mduv; axonii acestuia intr n alcatuirea unui fascicul i, din
aproape n aproape, ajung la talamus.
Sensibilitatea viseroceptiva poate fi condusa prin
cai specifice ( fasciculele spinotalamice )
pe cai nespecifice, prin substanta reticulata
Tritoneuronul se afla in talamus.
Zona de proiecie corticala este difuza. Aceast cale este multisinaptica





Concluzii
Proiectia corticala se realizeaza pe emisfera opusa partii de unde a pornit excitatia,
deoarece are loc incrucisarea fibrelor in drumul lor ascendent.

cale ascendenta are trei neuroni:
primul neuron se afla in afara sistemului nervos central, in ganglionul spinal;
al doilea neuron se afla, fie coloana dorsala a substantei cenusii, fie in bulb;
al treilea neuron, pentru cele mai multe cai, se afla in talamus.
Axonul acestui ultim neuron ajunge la scoarta cerebrala pe emisfera cerebrala opusa partii
de unde a pornit excitatia.
Caile ascendente sunt:
Fasciculul lui Goll- Gracilis direct
Fasciculul lui Burdach Cuneat direct
Fasciculul spinocerebelos ventral, incrucisat Gowers
Fasciculul spinocerebelos dorsal, direct Flechsig
Fasciculul spinotalamic lateral incrucisat in maduva
Fasciculul spinotalamic anterior ( ventral ) incrucisat in maduva
Fascicul spinotectal

Caile Descendente - ale motricitatii
Cuprind
1.calea sistemului piramidal ( pentru motricitatea voluntara, fina si precisa )
2.Calea sistemului extrapiramidal ( pentru motricitatea involuntara, automata si semiautomata-
semivoluntara )
1. Calea sistemului piramidal
i are originea numai in cortexul cerebral i controleaz motilitatea voluntar.

Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:
aria motorie,
aria premotorie,
aria motorie suplimentara
aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare.
Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700000 sunt mielinizate,
restul sunt amielinice
Fibrele fasciculului piramidal strabat, in direcia lor descendenta, toate cele trei etaje ale
trunchiului cerebral i, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit
in jur de 75% din fibre se ncrucieaz la nivelul bulbului, in partea inferioara (decusaia
piramidala), formnd fasciculul piramidal ncruciat sau corticospinal lateral, care ajunge n
cordonul lateral al maduvei;
n jur de 25% din fibrele fasciculului piramidal nu se incrucieaza la nivelul bulbului i
formeaz fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge n cordonul anterior
de aceeai parte, fiind situat lng fisura mediana,
n dreptul fiecrui segment o parte din fibre prsesc acest fascicul, se incrucieaza i trec in
cordonul anterior opus.
n traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre
corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al
mduvei).

calea sistemului piramidal are doi neuroni:
un neuron cortical, central, de comand:
un neuron inferior, periferic sau de execuie, care poate fi situat in:
maduva - cornul anterior, pentru fasciculele corticospinale laterale si anterioare
nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V VI, VII, IX, X, XI, XII, pentru fasciculele
corticonucleare. Acestea exercita controlul voluntar asupra muschilor striati inervati de acesti
nervi cranieni
Ambele fascicule corticospinale se incruciseaza, fasciculul corticospinal incrucisat la nivel
bulbar, iar fasciculul corticospinal direct, la nivelul diferitelor segmente ale maduvei spinarii.
Din acest motiv, impulsurile nervoase pornite de la o emisfera, ajung la muschii jumatatii
opuse a corpului- contralaterale
2.Calea sistemului extrapiramidal
i are originea n etajele corticale si subcorticale
controleaz motilitatea involuntar automata i semiautomat.
Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striai).
De la nucleii bazali, prin eferenele acestora (fibre strionigrice, striorubice, striotectale i
strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nudeul rou. substana neagra, coliculii
cvadrigemeni superiori i formaia reticulata),
coninundu-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale, tectospinale i
reticulospinale;
de la nivelul nucleilor bulbari olivari i vestibulari se continua cu fasciculele
olivospinale i vestibulospinale
Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung. n final, la neuronii motori din cornul anterior al
maduvei, unde fac sinapsa.
Rolul cailor descendente
Prin cile descendente piramidale i extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor
voluntar (calea piramidal) i automat (cile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice ,n
acest mod sunt reglate tonusul muscular i activitatea motorie, fiind meninute postura i
echilibrul corpului.






Concluzii
Caile descendente conduc impulsurile nervoase de la celulele motoare din diferite etaje
ale encefalului spre organele efectoare. Pentru a ajunge la organul efector, impulsul
nervos, pornit din neuronul motor encefalic, ajunge la neuronul radicular din maduva.
Caile descendente sunt:
Piramidale- trec prin piramidele bulbare
Fasciculul piramidal direct (Turck);
Fasciculul piramidal incrucisat;
Corticonucleare
Extrapiramidale
Cele cu origine corticala fac sinapsa in corpii striati ( nucleii bazali )
Cele cu origine subcorticala pornesc din nuclei ai trunchiului cerebral
Originea in mezencefal, unde se incrucisaza
Fasciculul reticulospinal, incrucisat
Fasciculul tectospinal incrucisat
Fasciculul nigrospinal incrucisat
Fasciculul rubrospinal incrucisat
Originea in bulb
Fasciculul vestibulo-spinal lateral si medial incrucisat
Fasciculul olivospinal direct
Caile descendente pot fi impartite, dupa functii, in doua grupe:
caile miscarilor voluntare;
caile miscarilor automate, stereotipe si semivoluntare.

l
Maduva spinarii dupa leziune
Traumatismul maduvei spinarii poate sa apara fie de la o leziune traumatica fie de la o afectiune la
nivelul coloanei vertebrale. In majoritatea leziunilor, coloana vertebrala comprima maduva spinarii
cauzand vanatai si inflamatii. Uneori, leziunea poate consta in sectionarea maduvei si/sau a
fibrelor nervoase. O infectie sau o boala poate duce la afectiuni similare.
Dupa leziunea maduvei spinarii, toti nervii de deasupra nivelului leziunii continua sa functioneze
asa cum au functionat dintotdeauna.
De la nivelul leziunii si mai in jos, nervii spinali nu mai pot transmite mesajele dintre creier si
celelalte parti ale corpului asa cum au facut-o si inainte de vatamare.
Medicul trebuie sa examineze pacientul pentru a intelege cat de afectata a fost maduva spiarii.
Radiografia poate arata unde a avut loc traumatismul la nivelul vertebrelor. Doctorul va efectua
testul "intepatura de ac" pentru a verifica simturile pacientului pe intreg corpul (nivel senzorial).
De asemenea, doctoral va intreba "ce parti ale corpului puteti misca?" si va testa puterea
grupurilor de muschi cheie (nivel motor). Aceste examinari sunt importante deoarece vor arata
care nervi si grupe musculare functioneaza.
Leziunea unei persoane este descrisa de nivelul si tipul acesteia. Nivelul leziunii unei persoane
care a suferit TVM reprezinta punctul maduvei spinarii sub care exista o scadere sau chiar o
absenta a simturilor (nivel senzorial) si/sau a miscarilor (nivel motor).
Tetraplegia (initial a fost numita quadriplegia) descrie, in general, conditia unei persoane care a
suferit leziune spinala ce este cuprinsa intre nivelele C1 si T1. Acesti indivizi pot experimenta o
pierdere a simturilor si/sau a miscarilor la nivelul capului, gatului, umerilor, mainilor si/sau partea
superioara a pieptului.
Paraplegia este termenul care descrie, in general, starea unor persoane care si-au pierdut
simturile si/sau sunt incapabile sa miste partea inferioara a corpului. Partile corpului care pot fi
afectate sunt pieptul, stomacul, soldurile, picioarele. O persoana care are o leziune cuprinsa intre
nivelul T2 si S5 are paraplegie.
Cu cat leziunea maduvei spinarii este mai sus in coloana vertebrala, sau mai aproape de creier, cu
atat mai mare este efectul pe care il are asupra miscarilor corpului si a perceptiei simturilor. Mai
multa abilitate de miscare, simturi si control voluntar asupra sistemului corpului sunt prezente la
leziunile cat mai joase. De exemplu, o persoana cu un traumatism la nivel C5 are o scadere sau
chiar o pierdere a simturilor si miscarilor sub al 5-lea segment cervical al maduvei spinarii. O
leziune la nivelul T8 va indica o scadere sau o pierdere totala a simturilor si miscarilor sub al 8-lea
segment toracic al maduvei spinarii. O persoana cu o leziune la nivelul T8 va avea o abilitate mai
mare a perceperii simturilor si a miscarilor decat o persoana cu o leziune la nivelul C5.
Leziunea totala vs leziunea partiala
Gradul mai ridicat sau mai scazut de simturi si miscari pe care individul le are depinde de tipul de
leziune, totala sau partiala. O leziune totala indica faptul ca nu exista functii motorii sau senzoriale
in zona S4 sau S5 sau in zona anala. Unele persoane care au leziuni partiale pot avea functii
senzoriale insa functiile motorii sunt reduse sau chiar absente. De asemenea, unii pacienti pot
avea abilitati motorii dar simturi reduse sau chiar absente.Leziunile partiale difera deoarece
prejudiciile asupra fibrelor nervoase asupra fiecarei persoane sunt diferite. Acest fapt face sa fie
imposibil de estimat cu exactitate masura in care functiile motorii si senzoriale ale individului vor
reaparea. Exista sanse foarte mari ca activitatile motorii sau senzoriale sa reapara in proportie
redusa sau in unele cazuri chiar completa la indivizii care au suferit leziune partiala.
tele principale ale sistemului nervossun