CURS 4 ANATO

CEREBELUL

Pe fata inferioara are un aspect extrem de neregulat pt ca: vermisul e situat adanc intr-
o depresiune – valecula si pt ca pe fata inferioara proemina lobulii emisferelor cerebeloase
(tonsilele emisferelor cerebeloase).
Este format din 3 lobi: anterior, posterior si floculo-nodular. Fiecare lob e format din
lobuli, iar lobulii sunt formati din folii cerebeloase. Santurile care separa foliile sunt foarte
superficiale. Santurile care separa lobulii sunt mai adanci, iar santurile care separa cei 3
lobi sunt foarte adanci si de aceea se cheama fisuri.
Fata superioara este separata de fata inferioara prin fisura orizontala, care are aspectul
literei C. Fisura postero-laterala separa lobul posterior de lobul floculo-nodular. Alta fisura,
fisura primara delimiteaza posterior lobul anterior al cerebelului; aceasta fisura are forma
literei V.

Lobulatia cerebelului
1. Vermisul – Fiecare lobul de pe vermis are un lobul corespondent pe emisfera
cerebeloasa, impreuna cu care formeaza o unitate functionala. (lele ce de fete trec pe
ulita noastra)

 Fata superioara
o Lobul anterior – fata sup a crbl
 Lingula – NU are corespondent pe emisfera cerebeloasa
 Lobulul central – aripa lobulului central
 Culmen – lobulul patrulater; partea anterioara
o Declive – lobulus simplex; partea post a lobulului patrulater
o Folium – lobulul semilunar superior

 Fata inferioara
o Lob posterior
 Tuber – lobulul semilunar inferior
 Pyramis – lobulus biventer
 Uvula – tonsila cerebeloasa
o Lobul floculo-nodular
 Nodulus

Legatura se realizeaza prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi: superiori, mijlocii si

inferiori. Dpdv filogenetic, crblul are 3 parti:
1. Arhicerebel – portiunea cea mai veche
 Clasica – aici intra lingula si lobul floculo-nodular (FN)
 Nou – vermisul tot si lobul FN
 Prezinta conexiuni cu aparatul vestibular si ca atare are rol in mentinerea
echilibrului.

2. Paleocerebel
 Clasic – lobul anterior, pyramis si uvula
 Nou – zona paravermiana a emisferelor cerebeloase.
  Primeste informatii proprioceptive si are rol in reflexele posturale

3. Neocerebel – cel mai recent aparut

o Clasic – lob posterior fara pyramis si uvula
o Nou – portiunea laterala a emisferelor cerebeloase
o Coordonarea miscarilor voluntare si semivoluntare.

Functional:
1. Vestibulo-crbl:
a. Conecteaza crbl cu aparatul vestibular:
b. Regleaza tonusul muscular
c. Controleaza si coordoneaza musculatura axiala si a miscarilor capului si ochilor:
i. Vestibulo-cerebelo-vestibulo-spinal – stimuleaaz musculatura extensoare
ii. Vestibulo-cerebelo-reticulo-spinal – inhiba musc extensoare.
d. Reprezentat clasic de lobul FN

2. Spino-crbl:
a. Info propriocweptive
b. Clasic e reprezentat de vermis si zona para-vermiana
c. Mentine tonusul muscular
i. Spino-cerebelo-rubro-spinal: stimulat tonusul musc flexoare

3. Ponto-crbl/cerebro-cerebel
a. Primeste info corticale prin intermediul nucleilor pontini ai TC
b. Initierea si coordonarea miscarilor de precizie:
i. Cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical
ii. Cortico-olivo-cerebelo-talamo-cortical
iii. Cortico-reticulo-cerebelo-talamo-cortical
c. Reprezentat de zona laterala a emisferei cerebeloase.

Structura cerebelului
La suprafata avem scoarta cerebeloasa cu 3 straturi. In profunzime avem substanta
alba (corpus medularae) si din ea se desprind ramificatii de subst alba. Scoarta cerebeloasa
inconjoara fiecare astfel de ramificatie de subst alba. In acest fel, cerebelul taiat are aspect
de arborele vietii (arborele de thuja orientalis).
In profunzimea subst albe se gasesc cele 4 perechi de nuclei cerebelosi: in mijloc, in
vermis avem o singura pereche de nuclei fastigiali; langa el in emisfera cerebeloasa, lateral
este nucleul globos. Langa acesta lateral este nucleul emboliform, iar lateral este nucleul
dintat, din neocrbl.

Subst alba contine 3 tipuri de fb:

1. Intrinseci
a. Proprii crbl: fb de asociatie, legand teritorii ale aceleiasi emisfere crbl
b. Comisurale: leaga teritorii ale celor 2 emisfere

2. Aferente – vin de la alte segmente ale SNC si se termina in scoarta cerebeloasa

a. Muschioase/musciforme
b. Agatatoare
c. Aminergice
 3. Eferente – pleaca si se duc spre alte segmente ale SNC
a. Axoni ai neuronilor nucleilor cerebelosi
b. Axoni ai celulelor Purkinje – din scoarta cerebeloasa; acesti axoni sunteaza
nucleii cerebelosi, adica nu fac aici sinapsa, si se duc DIRECT la nucleii
vestibulari unde realizeaza sinapse inhibitorii.

Scoarta cerebeloasa – 3 straturi:

1. Strat intern granular – receptor
 Are 3 tipuri de celule:
o Granulare
Neuroni mici cu 4-5 dendrite “in gheara”; fac sinapsa cu terminatiile in rozeta
ale fb muschioase.
Au un axon care trece prin stratul cel. Purkinje, ajunge in stratul molecular
unde se ramifica in T, iar bratele T-ului merg paralel cu folia cerebeloase => fb
paralele.
Aceste fb paralele stabilesc o sinapsa stimulatorie cu spinii dendritici ai
celulelor Purkinje.

o Golgi 2 – interneuroni.
Dendrite lungi ce strabat cortexul cerebelos si se ramifica sub forma unor
arborizatii in stratul molecular. Aici realizeaza sinapse cu fb paralele. Axonul
pleaca din portiunea bazala a celulei Golgi, se ramifica si sinapseaza cu dendritele
in gheara ale cel granulare. Astfel, in stratul granular se formeaza un ansamblu =
glomerul sinaptic:
 Dendrite in gheare – cel granulare
 Terminatii sinaptice axonice – cel Golgi
 O rozeta a fb muschioase.

o Nevroglii cu rol de sustinere

2. Strat mijlociu ganglionar – celulelor Purkinje; efector

 Are 2 tipuri de celule:
o Purkinje – neuron de tip Golgi 1.
Dispuse pe un rand si au NT GABA. Are dendrite numeroase si un axon.
Dendritele merg in stratul molecular, aici se ramifica in spini dendritici
si fac sinapsa cu fb paralele. La dendritele unei cel Purkinje ajunge o fb
cataratoare.
Axonul pleaca din stratul ganglionar, strabate stratul granular si se duce
spre subst alba a cerebelului si fac sinapsa cu nucleii cerebelosi din care vor
pleca apoi eferentele crbl.

o Bergham – de sustinere; Nevroglii care formeaza suportul cel Purkinje.

3. Strat extern molecular

 De asociatie intre celelalte 2 straturi;
 Sici se fac sinapse.
 Are fibre multe si celule putine:
 1. Interneuroni
a. Stelate – la suprafata stratului molecular. Au dendrite numeroase care fac
sinapsa cu fb paralele. Axonul unic face sinapsa cu spinii dendritici ai
celulelor Purkinje.
b. In cosulet – in profunzime; au mai multe dendrite care fac sinapsa cu fb
paralele. Axonul da colaterale ce se dispun in cosulet, in jurul conului axonal
al celulei Purkinje.
Aceste 2 tipuri, stelate si in cosulet fac sinapsa inhibitorie cu celulele Purkinje.

2. Gliale – cel Fanannas

Fb aferente ale cerebelului

Ajung pe calea celor 3 perechi de pedunculi cerebelosi si se termina in scoarta
cerebeloasa. In traiectul lor dau colaterale pt nucleii cerebelosi. Cele 3 tipuri de aferente
sunt muschioase, agatatoare/cataratoare si aminergice.
Fb muschioase formeaza majoritatea aferentelor, se termina sub forma de rozete care
contribuie la formarea glomerulului sinaptic cerebelos. Fiecare rozeta face sinapse cu
ramificatiile dendritice a mai multor celule granulare pe care le stimuleaza.
Fb cataratoare reprezinta axonii neuronilor din nucleul olivar inferior pe de o parte si
din formatiunea reticulata a bulbului si puntii. Aceste fb cataratoare fiecare inconjoara
arborizatia dendritica a unei celule Purkinje cu care face sinapsa stimulatorie. Mediatorul
chimic este glutamatul.
Fb aminergice se ramifica in stratul molecular si ele sunt axoni ai neuronilor
serotoninergici din nucleii rafeului si sunt de asemenea axoni ai neuronilor noradrenergici
din locus ceruleus. Au ca efect modularea sinapsei dintre fb paralele si celulele Purkinje.
Modularea se realizeaza in sens inhibitor.

La nivelul scoartei cerebeloase se relizeaza 2 circuite:

1. Fb muschioasa – cel. granulara – cel Purkinje
2. Fb cataratoare – cel Purkinje.

Nucleii cerebelosi
Ajung colaterale ale fb muschioase si cataratoare stimulatoare, colaterale ale fb
aminergice inhibitorii si axoni ai cel Purkinje inhibitorii.
Nucleul Dintat – cel mai mare, asociat neocrbl. Primeste aferente din portiunea laterala
a cortexului cerebelos si din cortexul paravermian.
Ncleii Globos si Emboliform – apartin paleocrbl, primesc aferente din zona
paravermiana a emisferei cerebeloase.
Ncleul Fastigial – in vermisul anterior in tavanul ventriculului 4. Primeste aferente de
la cortexul vermian si lobul FN. Este asociat arhicrbl.
Axonii din nucleii crbl formeaza majoritatea eferentelor care trec prin PCI si PCS. Pe
langa aceste eferente mai avem eferentele cerebelo-vestibulare = axonii cel Purkinje din
cortexul cerebelos.

AFERENTELE CEREBELULUI
Fb care merg prin PCI (corp juxta-restiform):
 Fb vestibulo-cerebeloase: ajung la vestibulo-crbl
  F. spino-cerebelos dorsal: aduce info proprioceptive de la trunchi si mb inf
 F. cuneo-cerebelos: pleaca din nucleul Cuneat, merg la suprafata si pe fata post a
bulbului (fb arcuate externe dorsale);
 F. arcuo-cerebeloase – prin PCI (fb arcuate externe ventrale);
 Fb arcuate interne: axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach
 Tractul cuneo-cerebelos se duce la spino-cerebel, aducand info despre sensibilitatea
proprioceptiva a mb sup.
 Fb trigemino-cerebeloase aduc info senzitive proprioceptive de la extremitatea
cefalica la spino-cerebel = axonii neuronilor din nucleii senzitivi ai nv 5 care sunt in:
bulb - tractului spinal; punte – senzitiv principal pt exteroceptiva si mezencefal – nc
tractului mezenfalic – sensib proprioceptiva. Ajung axoni ai neuronilor din nc
senzitiv principal din punte.
 Fb olivo-cerebeloase – ajung la tot cerebelul.
 Fb reticulo-cerebeloase – din nc reticulari lateral si paramedian bulbar si se duc la
spino-cerebel.
 Fb arcuo-cerebeloase – arcuate externe ventrale din nucl arcuati si ajung la ponto
cerebel

Fb care merg prin PCM:

 Fb ponto-cerebeloase: pleaca din nc pontini si ajung la ponto-cerebel; fac parte din
circuitul cortico-ponto-cerebeloase
 Tecto-ponto-cerebeloase

FB care merg prin PCS:

 F. spino-cerebelos ventral: info proprioceptive de la mb inf la spino-cerebel
 Fb. reticulo-cerebeoase
 Fb. trigemino-cerebeloase: vin din nc tract mezencefalic al nv 5 si aduc info
proprioceptive de la extremitatea cefalica.
 Fb tecto-cerebeloase: din coliculii cvadrigemeni sup si ajung la ponto-cerebel.
 Fb rubro-cerebeloase: de la nc rosu

EFERENTELE CEREBELULUI
 Axonii neuronilor din nc cerebelosi
 Axonii celulelor Purkinje din stratul ggl care sunt fb cerebelo-vestibulare, care merg
direct la nc vestibulari.

Fb care trec prin PCS – majoritatea:

 Fb de la nc dintat, globos si emboliform – incruciseaza linia mediana, trecand de
parte opusa si formeaza decusatia PCS, apoi se impart in fb ascendente si fb
descendente.
o Fb care urca la nc rosu si la talamus, iar de la talamus se proiecteaza pe
scoarta cerebrala in cortexul premotor al lobului frontal.
o Fb care coboara merg la complexul olivar inferior (oliva bulbara si
paraolivele)
 Fb cerebelo-tegmentale: parasesc toti nc cerebelosi si ajung la formatiunea
reticulata a TC.
Fb care trec prin PCI:
 Fastigio-reticulare: nc fastigial la format reticulata a bulb si punte
 Fastigio-bulbare
 Cerebelo-vestibulare: axonii cel Purkinje trec prin PCI si se duc la nc vestibular
lateral.

Eferentele cerebelului:
1. din nc dintat prin PCS ajung la nc rosu si talamus
2. din nc globos si emboliform prin PCS ajung la nc rosu, talamus, format reticulata a
TC si complexul olivar inferior
3. din nc fastigial prin PCI ajung la formatiunea reticulata si nc vestibulari
4. fb directe cerebelo-vestibulare = axonii cel Purkinje, mergand direct la nc vestibular
lateral.

Fctiile cerebelului
 mentinerea echilibrului
 mentinerea posturii statice si dinamice
 coordonarea miscarilor musculare.
 Reglarea tonusului muscular.

Vestibulo-cerebelul are ca fctie ajustarea tonusului muscular ca rasp la stimuli veniti

de la nc vestibulari. Coordoneaza activitatea musculara pt mentinerea echilibrului.
Actioneaza asupra msuculaturii axiale. Intervine in reflexe oculo-vestibulare.
Spino-cerebelul primeste impulsuri proprioceptive, exteroceptive (fb trigemino-
cerebeloase, spino-reticulo-cerebeloase si spino-olivo-cerebeloase) si corticale (cortico-
reticulo-cerebelos). Controleaza tonusul muscular, coordoneaza contractiile musculare
necesare ajustarii posturale statice si dinamice.
Ponto-cerebelul primeste aferente cortico-ponto-cerebeloase si aferente olivo-
cerebeloase si trimite eferente spre nc rosu si talamus, iar talamusul trimite talamo-
corticale la cortexul motor. Coordoneaza miscarile de precizie efectuate in special de mb
superioare. Prin circuitul dento-talamo-cortico-ponto-cerebelos moduleaza activitatea
voluntara. Prin circuitul dento-rubro-olivo-cerebelos corecteaza erorile motorii.

VASCULARIZATIA CEREBELULUI
1. ARTERE – din sistemul vertebro-bazilar => 3 artere cerebeloase:
a. A. postero-inferioara: ramura din a. vertebrala, inconjoara fata laterala a bulbului,
trece pe sub oliva bulbara apoi ocoleste polul caudal al tonsilei cerebeloase si se
imparte in 2 ramuri: laterala si mediala care vasc fata si 2/3 post ale fetei inf a
emisferelor cerebeloase inclusiv nc cerebelosi. Mai vasc si plexurile coroide ale
ventriculului 4. Se desprind colaterale:
i. A. circumferentiale pentru bulb si PCI

b. A. antero-inferioara: ramura din a. bazilara; traiect lateral in dreptul santului

bulbopontin. La nivelul unghiului cerebelo-pontin se imparte in 2 ramuri: laterala
si mediala pt 1/3 ant a fetei inferioare a emisferei cerebeloase pt punte, PCM si pt
plexurile coroide ale V4.
 c. A. superioara: ramura din a. bazilara. Are traiect in raport cu santul ponto-
peduncular/ponto-mezencefalic. Inconjoara pedunculul cerebral, ajunge la nivelul
tectului mezencefalic in raport cu coliculul cvadrigemen inferior. Vascularizeaza
fata sup a vermisului, a emisferei cerebeloase si nc cerebelosi. Da colaterale pt
tegmentul pontin, pedunculul cerebral, pt PCM si PCS.

La suprafata cerebelului, cele 3 perechi de artere cerebeloase formeaza un plex

arteriolar din care se desprind ramuri
 Superficiale
o scurte: scoarta cerebeloasa si subst alba de sub ea
o lungi: strabat scoarta cerebeloasa fara sa o vascularizeze si se opresc in subst
alba pe care o vascularizeaza.

 Profunde
o Pt nc cerebelosi.

2. VENELE
De pe fata superioara si de pe fata inf a cerebelului se varsa in sinusurile venoase.