Encefalul

https://www.youtube.com/watch?v=qVUByXqyAJA
https://www.youtube.com/watch?v=2lb466QehBk
Este situat în cavitatea craniană cu o greutate de circa 1100-1200 gr.

 Este alcătuit din 3 părți:

 Emisferele creierului
 Cerebelul
 Trunchi cerebral
Emisferele cerebrale-este cel mai important compartiment funcțional a
S.N.Central.Ele se suprapun pe toate celelalte porțiuni ale creierului și constituie
scoarța.

 Emisferele dreaptă și stângă sunt

separate prin fisura longitudinală a
creierului – care se întinde pînă la nivelul
corpului calos.
În regiunea posterioară avem fisura transversală
a creierului care separă emisferele de cerebel.
Șanțurile adânci de pe suprafața emisferelor le
divid în lobi, iar cele superficiale separă
circumvoluțiile.
În componența encefalului se disting 5
segmente:

1. Telencefalul-creierul terminal
2. Diencefalul –creierul intermediar
3. Mezencefalul-creierul mijlociu
4. Metencefalul-creierul posterior
5. Mielencefalul- bulbul rahidian
Bulbul rahidian

 Este situat între metencefal și măduva spinării.

 Limita dintre măduva spinării și bulbul rahidian este
reprezentat de locul de ieșire a rădăcinii primei perechi
de nervi spinali.
 Superior- puntea lui Varolio
 Lateral-pedunculii inferiori ai cerebelului
 B.R. are o față -anterioară-piramidele,
 lateral de ele olivele
-posterioară-fasciculul fin și cuneat-
separate prin șanțul intermediar posterior.
-două laterale
În porțiunea inferioară fibrele piramidale se încrucișează și
pătrund în coarnele laterale a M.S. la nivelul decusației
piramidale.
 Reflexă

Funcțiile
bulbului
rahidian
În B. R se află centri de mari importanță :
- Centrul respirator
De conducere - Centrul cardiovascular.
Prin fibrele senzitive a rădăcinilor nervilor
cranieni acesta primește impulsuri ce aduc
informația de la receptorii pielii capului, a
membranelor mucoase ale ochilor, nasului,
cavității bucale ,urechii, organul echilibrului,
laringelui, traheei, plămânilor.
METENCEFALUL ( creierul posterior)
include:

Puntea lui Varolio Ventricolul IV

Cerebelul
Puntea lui Varolio

 Se află la baza trunchiului cerebral și are

aspectul unei castane.
 Superior-mezencefalul
 Inferior-bulbul rahidian
 Fața dorsală este orientată spre venticolul IV
 Pe cea ventrală se află șanțul bazilar prin care
trece artera bazilară.
 Prin corpul trapezoid puntea se împarte în :
 Partea anterioară-conține nucleiele proprii
apunții lui Varolio
 Partea posterioară-aglomerări de substanță
cenușii care sunt nucleii perechilor V-VIII de
nervi cranieni + formațiunea reticulară.
 Puntea este străbătută de fibre ascendente,
descendente,transversale care se îndreaptă
spre bulbul rahidian și măduva spinării.
Cerebelul
 Ocupă fosa posterioară a craniului , fiind separat
de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului- o
excrescență a durei mater cerebeloase.
 Este situat înapoia bulbului și a punții cu care
delimitează cavitatea ventricolului IV.
 ! La nivelul creierului avem 4 ventricole care sânt
de fapt niște cavități în interiorul creierului care
sunt plini cu lichid cefalorahidian.
 Avem ventricolul 1 și 2 care sunt la nivelul
emisferelor cerebrale, ventricolul 3 este la mijloc
delimitat de talamus și cel mai inferior este
ventricolul 4.
 Ei comunică între ei.
 Cu măduva spinării ventricolele comunică prin
canalul epindimal ( în centrul M.S.
Cerebelul are forma unui fluture , prezentând o porțiune mediană vermixul și
două porțiuni voluminoase – emisferele cerebeloase.
Cerebelul este legat de bulb, punte și mezencefal prin pedunculii cerebeloși:
inferiori
mijlocii
superiori
 Pedunculii conțin fibre aferente și eferente, cei mijlocii doar
aferente.
 Suprafața cerebelului este brăzdată de șanțuri paralele cu diferite
adâncimi, unele sunt numeroase și superficiale- delimitând
lamele (foliile) cerebeloase,
 Altele mai adânci , delimitează lobulii cerebelului , iar celelalte
foarte adânci delimitează lobii cerebelului: anterior
posterior
fluconodular
 La exterior, se află un strat de substanță cenușie care formează
scoarța cerebelului.
 Ea înconjoară substanța albă centrală, care trimite prelungiri în
interior , dând în ansamblu , aspectul unei coroane de arbore –
arborele vieții.
 În interiorul masei de substanță albă se găsesc zone de substanță
cenușie , care formează nucleii cerebelului.
 Spre el se îndreaptă căile conductoare
aferente- care conduc impulsurile
nervoase de la proprio-receptorii
mușchilor, tendoanelor, ligamentelor, de
Cerebelul prin numeroase căi se leagă cu
la nucleele vestibulare ale bulbului
toate regiunile sistemului nervos central.
rahidian, nucleele subcorticale și scoarța
emisferelor mari iar cerebelul trimite
impulsuri spre toate regiunile sistemului
nervos central.
Extirparea cerebelului produce:

Astfel, se poate de trăit fără

cerebel doar că ar apărea
Astenie- scăderea forței Astazie – tulburări ale Atonie- diminuarea tonusului
aceste tulburări, după câteva
voluntare ortostatismului muscular.
luni , tulburările se atenuează
prin compensarea corticală.
Mezencefalul – creierul mijlociu

Este delimitat de

Șanțul pondo-pendular- inferior

Diencefal superior.

Pe fața antero- laterală se observă--- doi pedunculi, iar între ei fosa interpendunculară.

Pe fața posterioară patru coliculi cvadrigemeni : 2 superiori(cu funcția de centri

subcorticali optici) + 2 inferiori ( centri subcorticali auditivi) toți formează tectul
mezencefalic.

Coliculii sunt separați prin lama cvadrigemă, care în partea superioară conține o
depresiune în care este situată-epifiza.
 Pedunculii cerebrali se separă în 2 porțiuni:
 -anterior- tegumentul mezencefalului-
( substanță cenușie) unde se localizează
nucleii mezencefalului și porțiunile prin
care trec căile conductoare ascendente. Funcția: reglarea tonusului
muscular și realizarea
 Posterior-baza pedunculului cerebral
reflexelor posturale și de
( substanță albă) cu căile conductoare
redresare datorită căruia
descendente.
este posibilă poziția
 La nivel de mezencefal avem apeductul ortostatică și mersul.
Sylvius –un canal îngust cu o l-1,5 cm ce
leagă ventricolul 3 cu 4 și conține lichid
cerebrospinal.
 Diencefalul- creierul intermediar.

O față posterioară.

2 fețe laterale –
acoperite cu
emisferele cerebrale
Are o față bazală-
spre șeaua turcească
a sfenoidului
În centrul său se află
ventricolul 3 ce
comunică prin
Este situat în orificiile Monroe cu
continuarea ventricolii 1 și 2 și
trunchiului cerebral prin apeductul
și sub emisferele Sylvius cu
erebrale. ventricolul 4.
Diencefalul este alcătuit din 4 formațiuni grupate în jurul ventricolului 3 .

1. Talamusul- 2 mese 2. Metatalamusul-în

laterale de o parte și partea posterioară și
alta a ventricolului 3. laterală a vent. 3

3. Epitalamusul-în
partea posterioară și 4. Hipotalamusul- este
superioară a baza ventricolului 3.
ventricolului 3.
Talamusul
Cea mai voluminoasă formațiune diencefalică.
Format din 2 mase ovoide , orientae antero-posterior, unite prin
comisura intertalamică.Masele ovoide sunt situate sub
emisferele cerebrale. Conține numeroși nuclei ( aglomerări
aparte de celule nervoase
Topografic nucleii sunt denumiți în anteriori, posteriori,
mediali, laterali.
Nucleii de releu-unde fac stație majoritatea căilor sensibilității
specifice.Nuclei de asociație.
Nucleii talamusului realizează conexiuni între nucleii bazali,
cerebel, bulb, măduvă și scoarță cerebrală.
!Leziunile Talamusului duc la tulburări de sensibilitate
anestezii, hemiparestezii.
 Metatalamusul

Este alcătuit din:

• 2 corpi geniculați laterali-
stație de releu pentru calea
vizuală.
• 2 corpi geniculați medialii-
stație de releu pentru calea
auditivă.
Epitalamusul- include
epifiza care se unește
de talamii optici.
Hipotalamusul- creierul vegetativ.

 Este format din substanța cenușie și albă.

 În componența hipotalamusului se includ circa 30
nuclei care sunt capabili să producă substanțe
speciale-neurosecrete- ca ex. Hormoni, statine,
liberine- ce influențează activitatea hipofizei---
stimulând sau diminuând secreția unor hormoni
care la rândul lor reglează activitatea altor
glande endocrine .
 Hipofiza stă suspendată de H. Prin tija pituitară.
 Legăturile H. Cu hipofiza :
- nervoase –tractul hipotalamo-hipofizar
 - vasculare- sistemul port-hipofizar.
Rolurile Hipotalamusului
Reglează:

Activitatea secretorie –hormonală, adenohipofizară a

întregului organism,activitatea sistemului nervos vegetativ
Controlează diferite acte comportamentale și stări afectivo-
emoționale.

Metabolismul intermediar glucidic, lipidic,

Temperatura corpului protidic,echilibrul hidric al organismului

Comportamentul alimentar, ritmul cardiac și sexual

Echilibrul osmotic și energetic
Formațiunea
reticulară

 În trunchiul cerebral și diencefal se află

aglomerări de neuroni, prelungirile cărora
se ramifică abundent formând o rețea densă
numită FORMAȚIUNE RETICULARĂ.
 Rețeaua complexă de neuroni a F.R.
participă la menținerea excitării și
conștiinței( ciclu somn-veghe) și intervine în
filtrarea stimulilor irelevanți, astfel încât să
ne putem concentra asupra celor relevanți.
Emisferele cerebrale

Alături de trunchiul cerebral , cerebel și diencefal formează

ENCEFALUL-componentă a S.N.C. , localizat în cutia craniană.

E.C. Prezintă partea cea mai voluminoasă a encefalului.

Cele 2 emisfere dreaptă și stângă sunt unite la bază prin mase de

substanță albă

Suprafața emisferelor este brăzdată de numeroase șanțuri.

Șanțurile adânci ca de ex. șanțul central Rolando și fisura laterală

Sylvius delimitează lobi: frontal, parietal, temporal,occipital.
 Șanțurile și circumvoluțiunile măresc suprafața
scoarței cerebrale sporind activitatea
funcțională a acesteia.
 STRUCTURA INTERNĂ:
 La exterior- substanță cenușie sub formă de
scoarță cerebrală și nucleii cerebrali.
 La interior- substanță albă sub formă de
 Fibre de proiecție
 Fibre comisurale- care leagă cele 2 emisfere
 Fibre de asociație
Scoarța cerebrală cuprinde: paleocortexul
neocortexul

 Paleocortexul- o zonă restrânsă, pe fața

medialăalcătuit din 2 straturi celulare.
 Prezintă sediul proceselor psihice, afectiv
emoționale și instinctuale.
 Neocortexul- alcătuit din 6 straturi celulare, este
sediul proceselor psihice superioare – activitatea
nervoasă superioară ( ANS).
 ANS- este o funcție complexă care include :
cunoașterea- învățarea, atenția, gândirea
 Afecțiunea- trăirile, emoțiile, sentimentele,
pasiunile
 Voința –care constă în totalitatea deciziilor pe care
omul le ia pentru a se integra în mediu- are la
origine motivația.
Tipurile de ANS determină comportamentul omului, de aceea unii indivizi sunt mai
rapizi, alții mai lenți, unii mai rezistenți alții nu.

 Neocortexul prezintă funcții: senzitive,

asociative, motorii.
 Funcțiile senzitive sunt realizate la nivelul ariilor
senzitive și senzoriale.
 Ariile senzitive- aria somestezică 1 prezintă
sediul formării senzațiilor tactile, termice,
dureroase, tot aici se realizează simțul poziției
corpului și a mișcării în spațiu.
 Ariile senzoriale includ aria gustativă, auditivă,
vestibulară- situate pe fața laterală a E.C. Și
aria olfactivă și vizuală situate pe fața medială
a emisferelor cerebrale.
 Ariile motoriiasigură funcția motorie care
constă în reglarea motilității voluntare rapidă,
precisă și coordonată a musculaturii scheletice
– dar din partea opusă corpului.
 Aria motorie principală se află în girusul
precentral ce aparține lobului frontal.
 Ariile asociative – asigură conexiunea dintre
diferite zone corticale.
 Zonele asociative motorii dirijează mișcările
învățate pe parursul vieții include zona
asociativă a scrisului și vorbirii care se
formează prin educație.