Dezvoltarea ontogenetica a

sistemului nervos central

Dr. Codreanu C.
 SNC
• 1- maduva spinarii
• 2- encefal -trunchi cerebral (bulb, punte,
mezencefal)
• -cerebel
• -diencefal
• -telencefal: corpul striat
• cortex :arhicortex
• neocortex
•
Dezvoltarea ontogenetica a SNC incepe in cursul
saptamanii a treia.

Ectodermul prezinta placa neurala.

In ziua 20 apare santul neural.

Buzele santului neural formeaza plicile cerebrale.

In portiunea medie a santului neural, prin fuziunea plicilor

neurale, se formeaza tubul neural.
Tubul neural
Celulele tubului neural se diferentiaza in:

- neuroblaste din care se formeaza neuronii

- spongioblaste, care se diferentiaza in:

- astroglie
- oligodendroglie
Straturile peretelui tubului neural la embrionul de 6
saptamani:

1. membrana limitanta interna

2. stratul ependimar
3. stratul de manta → substanta cenusie
4. stratul marginal → substanta alba
5. membrana limitanta externa
Peretele tubului neural la 6 saptamani :

- placa ventrala

- placa bazala → formatiunile motorii

- placa alara → formatiunile senzitive

- placa dorsala
 Maduva spinarii
Se formeaza din portiunile inferioara si mijlocie ale tubului
neural primitiv;
-initial ocupa tot canalul vertebral;
-in sapt. a 4-a peretele medular prezinta cele 3 straturi
primordiale:
- ependimar
- de manta
- marginal

-placile sunt separate de lama intermediara

In sapt. a 5-a in stratul de manta iau nastere cornul
anterior si rad. ventrala a n. spinali
In sapt. a 6-a se formeaza:
-fasciculul oval
-fasciculul cuneat ( Burdach)
In sapt.a 7-a dispare lumenul canalului in reg. dorsala si se
schiteaza fasciculul gracil ( Goll)
In sapt.a 9-a lumenul canalului central e redus, se
diferentiaza cordoanele posterioare, separate prin septul
median posterior; fetusul executa miscari
In sapt. a 11-a dispare canalul central
In sapt. a 13-a maduva are forma definitiva !!!
La sf. lunii a 5-a apar ventriculul terminal, filum terminale,
lig. coccigian
 Encefalul
Se dezvolta din tubul neural
Procesele de dezv. se datoreaza:
- inegalitatii ritmului de crestere a diferitelor etaje
- fixarii tubului neural la nivelul membranei faringiene
si in reg. somitelor cervicale
Dupa inchiderea tubului neural apar 3 vezicule:
1. prozencefal (creierul ant.)
2. mezencefal
3. rombencefal( creierul post.)
Prin diviziunea prozencefalului → telencefalul ( emisferele
cerebrale) → scoarta cerebrala si corpii striati
→ diencefalul → talamus
metatalamus
epitalamus
hipotalamus
neurohipofiza
tuberculii mamilari

Prin diviziunea rombencefalului → metencefal → punte, cerebel

→ mielencefal → bulb rahidian
 Structura encefalului

Similara cu a tubului neural

Placa ventrala nu depaseste limita sup. a metencefalului, apoi

dispare

Placile bazale se opresc la limita sup.a mezencefalului;dispar la

niv.telencefalului !

Placile alare se continua pe toata lungimea encefalului

Placa dorsala formeaza plexurile coroide cu capilarele sanguine

Rombencefalul
 Contine centrii vitali respirator, circulator si digestiv
Luna a 2-a: rombencefalul face legatura intre etajele sup. si
M.S. si ocupa ½ din lungimea tubului neural

Caracteristici: a) 7 perechi de santuri transversale in

planseul sau, care dispar rapid (sapt. 5-6) ;
b) aparitia unui sir intermediar de radacini
ale nv. cranieni V, VII, IX si XI;
c) Substanta cenusie NU e net separata de
cea alba  FORMATIA RETICULARA !!!
d) canalul central medular va forma
ventriculul IV
 MIELENCEFALUL
Placa ventrala: subtire, ependimara
Placa bazala: apar nucleii nv. XII, nucleul ambiguu, nucleii
nv. motori ce inerveaza musculatura viscerelor,cordului,
gl. parotida, nucl. dorsal,al vagului si salivator inf. si
formatia reticulara.
Placa alara: complexul olivar, nucl. tractului spinal, al nv.
V, nucleii vestibulari, ai nv. viscerali generali si ai fibrelor
viscerale speciale (gust).
Tractul solitar, lemniscurile medial si trigeminal devin
profunde
Placa dorsala: - isi pastreaza struct. primara
- formeaza panza coroidiana a ventric. IV
 plexurile coroide ( sapt. 8)  LCR (luna a 3-a)
                              

                       
METENCEFALUL  PUNTEA SI CEREBELUL
CEREBELUL: placile alare fuzioneaza - median 
VERMIS (luna a 3-a)
- portiunile laterale  EMISFERE
CEREBELOASE ( luna a 7-a)

V. IV
 Mezencefalul
- Pastreaza cel mai bine forma
primitiva de tub

- Pedunculi cerebrali + tectum

( luna a 6-a)

- Placi alare  diverticul mezo-

celiac (dispare dupa nastere)

 Nucleii nv. oculomotor, trohlear, subst. neagra si nucleul

rosu ( din placa bazala)
• Ependimul degenereaza.
• Din luna a 3-a este cea mai importanta
legatura intre cortex, corpii striati↔punte,
bulb, maduva.
 Prozencefalul

Prozencefal = Diencefal + telencefal

 Diencefalul
• Plafonul cavitatii diencefalice=placa
dorsala modificata
• In partea post. se formeaza epifiza
• Planseul=chiasma optica+infundibul
• Peretele ant.=lama terminala
• La unirea veziculelor
prozencefalice→veziculele optice
• Intre talamus, hipotalamus si mezencefal
se afla reg. subtalamica
• Talamus ventral↔lama medulara
ext.,fasciculul talamic↔talamus dorsal
• Neuronii caudali→nucleul subtalamic
 Hipotalamusul (H)
E portiunea vegetativa a placii bazale
In luna a 3-a prezinta 3 mase nucleare:
- supraoptica(ant.)
- tuberala(medie)
- posterioara

Hipotalamus  lob post. hipofiza

 Telencefalul
• E continuarea directa, rostrala a tubului
neural
• Cuprinde extremitatea ventriculului 3 si
ventriculii laterali
• Are 3 zone:
-aria olfactiva
-aria striata
-aria paleala→centrii corticali
• Cortexul definitiv se formeaza in luna a 4-a
prin migrarea neuroblastilor spre stratul
marginal
• Formarea structurala se termina in l.a 6-a
• Pallium formeaza giri, separati de santuri
 Neuronul (n)
Definitie: Unitatea anatomica, functionala, genetica
si trofica a SNC.
Structura:
Citoplasma - organite generale: mitocondria, ap.
Golgi, lizozimii, centriolii, corpusculi Nissl
- organite speciale: neurofibrile,
neurotubi, pigm. galben + melanic, enzime,
metale
Structura neuronului
Clasificare:
- Dupa forma: rotunzi, stelati, piramidali, fuziformi
- Dupa nr.prelungiri: uni-, pseudouni-, bi-,
multi-polari

- Dupa dimens.axon:Golgi 1 si 2, amacrine

- Dupa functie: motori(de comanda, efectori),
senzitivi, de asociatie, secretori

Prelungirile neuronului: dendrita, axonul

 Fibra nervoasa (fn)
Constitutie:
- prelungirea nervoasa
- teaca de mielina (fibre A,B,
amielinice)
- neurilema(teaca Schwann, gliala)
- teaca Henle (conjunctiva)
Structura fibrei nervoase
Degenerarea si regenerarea f.n.

Degenerarea walleriana e consecinta

separarii axonului de corpul celular
D. retrograda e consecinta degenerarii
capatului distal al f.n.
D. postsinaptica reprezinta modificari ale n.
care este in contact cu o fibra lezata
Regenerarea f.n.=cresterea in lungime a
fibrelor Bünger spre periferie.
 Proprietatile neuronului

• Excitabilitatea=proprietatea de a raspunde la
stimuli
• Conductibilitatea=capacitatea de a conduce
influxul spre un alt neuron sau organ efector
Proprietatile conducerii: a) conducerea indiferenta;
b) conducere fara decrement; c) conducere
izolata.
 Sinapsa

Definitie: jonctiunea antomica si functionala dintre

neuroni.
Constituita din: - componenta presinaptica;
- componenta postsinaptica;
- spatiul sinaptic.

Tipuri: - sinapse tip I (facilitatorii);

- sinapse tip II (inhibitorii).
 Transmisia influxului nervos la nivelul
sinapselor

1. Eliberarea de catre terminatia nervoasa a mediatorului

chimic
2. Eliberarea mediatorului in forma de cuante
plurimoleculare sub actiunea unui influx nervos,care
depolarizeaza mb. presinaptica si ii mareste
permeabilitatea pt Na+ si Ca++
3. Formarea unui complex intre mediator si receptorii mb.
postsinaptice  ↑ permeab. pt toti ionii
4. Inactivarea mediatorului prin actiunea unei enzime
5. Modificarea permeab. mb. postsinaptice si restabilire
potentialului de repaus
 Functiile sinapsei

• Determina sensul influxului nervos

• Actioneaza selectiv asupra semnalelor,
permitand numai trecerea semnalelor
supraliminare
• Discriminarea,decodificarea si recodificarea
semnalelor
• Stocarea informatiei
 Nevroglia
Definitie: reprezinta suportul tesutului nervos, cu
rol de protectie, intervenind in schimburile dintre
neuroni si mediul intern

Au un singur fel de prelungiri, NU fac sinapse si

pastreaza proprietatea de diviziune

Nevroglia = macroglie + microglie

 Structura si functia SNC
Sistemul nervos e alcatuit din: sistemul nervos central,
sistemul nervos periferic si sistemul nervos vegetativ
SNC : a) Maduva spinarii;
b) Encefalul :
I. Trunchi cerebral – bulb, punte,
mezencefal;
II. Cerebel
III. Diencefal
IV. Telencefal – alcatuit din:
1. Corpul striat
2. Cortex – arhicortex + neocortex
 Receptorii
Stimul  influx nervos  sinapse  centri
superiori
Conditii pt. stimul: - prag de intensitate;
- prag de timp;
- prag de suprafata.
Frecventa = nr. stimulari / timp
Prag diferential = diferenta minima dintre 2 excitatii
ce pot fi sesizate de receptor
Exista 3 categorii de receptori:
- EXTEROCEPTORI
- PROPRIOCEPTORI
- INTEROCEPTORI
 Exteroceptorii
1. Terminatii nervoase libere
2. Terminatii nervoase incapsulate
3. Terminatii nervoase peritrihiale (foliculi pilosi)

Exteroceptori - la distanta ( telereceptori);

- de contact – tact, presiune, durere,
temperatura
A. Sensibilitatea tactila
- Discurile Merkel – sensibile la atingeri usoare
- Corpusculii Meissner – atingeri puternice
- Terminatiile nervoase peritrihiale mielinice
B. Sensibilitatea presionala
- Corpusculii Golgi
- Corpusculii Vater-Pacini – sensibili la presiuni mari
(baroreceptori), la vibratii
- Bulbii terminali ai lui Krause – sensibilitatea termica
(pt. rece)
- Corpusculii Ruffini sensibilitatea termica ( cald)

C. Sensibilitatea dureroasa
- Terminatii nervoase libere
 Proprioceptorii
A. Proprioceptori care culeg informatii in legatura cu
sensul miscarii si cu pozitia corpului
B. Proprioceptori ce controleaza tonusul muscular

A. – Corpusculii neurotendinosi Golgi – sensibili la tensiuni

puternice
- Corpusculii Ruffini
- Terminatiile nervoase libere
- Corpusculii Pacini

B. Fusurile neuromusculare
- au inervatie senzitiva si motorie
Fusul neuromuscular
Inervatia senzitiva: - terminatii primare;
- terminatii secundare

Inervatia motorie: - fibrele gamma 1;

- fibrele gamma 2
 Interoceptorii
= receptori viscerali
- Terminatii nervoase libere si corpusculi
lamelati
 Modalitati senzitive
Sensibilitatea exteroceptiva – protopatica;
- epicritica

Sensibilitatea proprioceptiva – kinestezica;

- de control a miscarii

Sensibilitatea interoceptiva – protopatica

- epicritica