Sunteți pe pagina 1din 91

HIPERTROFIE

SI
INFARCT
4. HIPERTROFIE

Hipertrofia unei cavitati inseamna o


crestere a grosimii peretelui acelei cavitati.
HIPERTROFIE ATRIALA

Pentru evidentierea hipertrofiei


atriale se examineaza unda P.
Daca unda P este inalta > 2,5 mV
sau masoara > 3 patrate mici ( >
0,12 sec ) atunci exista hipertrofie
atriala.
HIPERTROFIE ATRIALA
DREAPTA
HAD

Unda P este
ampla > 2,5 mV, cu
baza normala ( “P
pulmonar” )in cazul
suprasolicitarii de
volum a inimii drepte
( CPC )
HIPERTROFIE ATRIALA
STANGA
HAS

Aspect bifid al
undei P cu prima
cocoasa mai joasa si
a doua mai inalta.
Baza undei P
depaseste 0,12 sec.
Se mai numeste “P
mitral” sau P bifid si
se intalneste in
stenoza mitrala
HIPERTROFIA VENTRICULARA
DREAPTA
HVD

- unda R mare in V1
si V2
- unda R diminua apoi
progresiv spre V4
- complex QRS larg
( 0,12 sec )
- deviatie axiala
dreapta
HAD si HVD
HIPERTROFIA VENTRICULARA
STANGA
HVS
- S in V1 + R in V5 ≥ 35 mm
= indicele Sokolov - Lyon

- deviatie axiala stanga


- complex QRS larg
( 0,12 sec )
- unda T inversata
5. INFARCT
Infarctul miocardic este
consecinta unei obstructii a
unei artere coronare.
Ventriculul stang care
are peretele cel mai gros are
nevoie de o irigatie sangvina
importanta si este primul
care sufera de pe urma
diminuarii circulatiei
coronare.
Zona infarctata este din
punct de vedere electric
moarta si nu poate conduce
impulsuri electrice.
TRIADA CLASICA A
INFARCTULUI
ISCHEMIE
( T negativ )

LEZIUNE
(ST supradenivelat)

NECROZA
( Q patologic )
DIAGNOSTICUL POZITIV AL
INFARCTULUI DE MIOCARD
Diagnosticul pozitiv al infarctului de miocard
se pune pe existenta celor trei criterii :
1 ) necroza : unda Q patologica
largime = 0,04 sec
adancime = 1/3 – 1/4R

2 ) leziune : ST supradenivelat, cu
forma arcuata, concava spre linia izoelectrica a
traseului

3 ) ischemie : T negativ, amplu


DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL
INFARCTULUI MIOCARDIC

I. ANTERIOR : Q patologic in V1, V2, V3, V4

I. LATERAL : unde Q patologice in DI , aVL

I. INFERIOR : Q patologic in DII, DIII, aVF

I. POSTERIOR : unda R mare in V1, V2


subdenivelare ST in V1, V2
INFARCT ANTERIOR : Q patologic in
V1, V2, V3
INFARCT LATERAL : unde Q patologice
in DI , aVL
INFARCT INFERIOR : ST
supradenivelat in DII, DIII, aVF
INFARCT POSTERIOR:unda R mare inV1,V2
subdenivelare ST in V1, V2
DIAGNOSTICUL EVOLUTIV AL
INFARCTULUI MIOCARDIC

Se disting 4 stadii :
Stadiul I ( precoce )
– faza supraacuta
Stadiul II ( intermediar )
– faza acuta
Stadiul III ( tardiv )
– faza de rezolutie
Stadiul IV ( cicatricial )
– faza cronica
Stadiul I
( precoce , supraacut )

- apare in primele 24 – 36
de ore de la debut
- supradenivelare foarte
ampla de ST
- segmentul ST pleaca din
varful undei R
- unda S nu mai exista
este contopita cu unda T care
nici ea nu se mai distinge
( unda in dom )
- ± apare Q patologic
Stadiul II
( intermediar , acut )

- apare in prima saptamana de


la debut
- aspect EKG caracteristic :
unda Q patologica,
segmentul ST supradenivelat
si unda T negativa
- pe zi ce trece, segmentul ST
coboara tot mai mult spre
linia izoelectrica iar unda T
devine tot mai ampla
Stadiul III
( tardiv, de rezolutie )

- apare la 1 – 3 sapt de la
infarct
- pe EKG coexista unda Q
patologica si unda T
negativa, ampla
( T coronarian )
- segmentul ST devine
izoelectric
- dupa 3 saptamani, unda T
negativa incepe sa se
micsoreze treptat
Stadiul IV
( cronic, cicatricial )

- persista indefinit
dupa vindecarea
clinica a infarctului
- pe EKG apare doar
unda Q patologica
ANGINA PECTORALA
DGN electrocardiografic

- Modificari de tip
ischemic : subdenivelare
ST
- Unda T turtita, uneori
negativa
- In unele cazuri aspectul
EKG de angina
pectorala apare numai
dupa proba de efort
EXERCITII
?
BLOC SINOATRIAL
?
BAV gradul II Mobitz I

BAV gradul II Mobitz II


?
BAV gradul I
MOBITZ I

BSA

MOBITZ II
?
EXTRASISTOLA ATRIALA
TAHICARDIE SINUSALA
SDR DE PREEXCITATIE
?
EXTRASISTOLE
VENTRICULARE
?
BAV gradul III ( complet )
FIBRILATIE ATRIALA
?
TAHICARDIE
SUPRAVENTRICULARA
?
TAHICARDIE VENTRICULARA
?
RITM JONCTIONAL
BRD
BRS
?
FLUTTER VENTRICULAR
?
BLOC SINOATRIAL
?
FIBRILATIE VENTRICULARA
?
FLUTTER ATRIAL
INFARCT LATERAL
HAD si HVD
HVS
INFARCT INFERIOR
HAD
INFARCT ANTERIOR
ANGINA PECTORALA
HAS
INFARCT POSTERIOR
HEMIBLOC ANTERIOR
HEMIBLOC POSTERIOR