Curs 4

Substanta reticulata

-este o structura nervoasa, care din punct de vedere filogenetic este o parte veche localizata la nivelul TC
unde se gasesc un ansamblu de populatii neuronale, care ocupa partea centrala a tegmentului. Este
prezenta in toate cele 3 compoenente ale TC. Inferior se prelungeste la nivelul MS si se continua cu
substanta cenusie intermediara iar in partea superioara se continua la nivelul subtalamusului si partea
laterala a hipotalamusului

-are aspectul unei retele in cadrul ei se gasesc neuroni de marimi de forme si marimi variate si o bogata
retea de fibre, un neuron primind aprox 4000 de aferente si trimite aprox 25.000 eferente. Prelungirile
dendritice sunt dispuse transversal, perpendicular pe axul lung al nevraxului si receptioneaza pe de o parte
informatii somatosenzitive si viscerosenzitive prin intermediul fibrelor spino-reticulare respectiv prin
colaterale provenite din toate fasciculele ascendente exceptie facand cele din lemniscul medial. (din acestea
nu pleaca colaterale).Receptioneaza impulsuri provenite din fibrele apartinand diverselor structuri
apartinand SNC , fibre care vin de la nuclei propri ai TC , de la nuclei ai nervilor cranieni, de la cerebel, de la
diencefal ( de la hipotalamus, talamus, subtalamus), de la nucleii bazali , de la nivelul scoartei cerebrale, sau
de la fibre ale sistemului limbic

Prelungirile axonale : ele formeaza retele, se indreapta spre regiunea SNC, adica spre MS, spre nucleii TC,
spre talamus, spre hipotalamus, spre subtalamus, sau catre la nivelul sistemului limbic

-majoritatea axonilor prezinta colaterale, acestea pot fi dupa traiectul lor : ascendente, descendente

-Aceste fibre axonale sau dendr, exercitia atat influente locale cat si la distanta, si ele nu merg direct, ci
polisinaptic

SR prezinta numerosi nuclei. Acesti nuclei se pot imparti dupa topografie in nuclei ai rafeului, paramediani,
centrali, laterali (1,2,3,4,)

Indiferente de pozitia lor in cadrul TC, realizeaza (nucleii), coloane in lungul TC : 1) o coloana mediana ,2 ) o
coloana mediala, 3 ) alta laterala

1. Coloana mediana:Contine in structura sa nuclei de talie mare, formeaza nucleii rafeului. O putem
gasi la nivelul substantei cenusii periapeductale (apeductul mz Silvius) , la nivelul nucleiilor
pedunculari.
2. Coloana mediala : cuprinde neuroni de talie medie si mare. Sunt nuclei reprezentati de nuclei
paramediani, centrali la care se mai adauga nucleii din locues coerelus, zona subcoerelus, la nivelul
complexului nucleic perihipoglosic, la nivelul ariei postrema, in nucleul accesor al oculomotorului, in
aria tegmentala ventrala
3. Coloana laterala : cuprinde nucleul lateral cu neuroni de talie mica.

Nucleii refaeului:

Nucleii ce apartin coloanei mediane. Reprezinta complexe neuronale, bine circumscrise, interconectate prin
fibre decusate si aceste fibre decusate formeaza rafeul.

Majoritatea fibrelor din nucleii acestia sunt de tip serotoninergici iar axonii nemilienizati si bogati ramificati.
Fibrele care le gasim in partea superioara sunt cele care participa la aparitia somnului cu unde lente in timp
ce componentele caudale ale nucleului rafeului, intervin in modelarea senzatilor dureroase.

La nivelul bulbului se gasesc nucleul rafeului obscur, nc rafeului pallidus, nc rafeului magnus , ultimul se
prelungeste la nivelul pontin ajungand pana la corpul trapezoid, acesta continand fibre decusate ce transmit
senzatia auditiva..Partea craniana poarta numele de nucleu central inferior
La nivelul puntii : nucleul rafeului pontin si nc central superior

La nivel mezencefalic ; nc tegmentat dorsal, ventral, nc rafeului linear si nc rafeului dorsal

Tot acest complex neuronal al rafeului(col mediana) prezinta numeroasa conexiuni cu diverse structuri atat
de vecinatate cat si la distanta. Acesti neuroni serotoninergici au actiune inhibitoarie asupra SNC si intervin :
in blocarea transmisiei informatilor dureroase, fiind componenta a sistemului analgezic descendent , 2) in
activitatea cardiovasculara, axonii neuronilor din nc pallidus si obscur care au actiune inhibitorie pe coloana
intermediolatarala a MS, 3)produc inhibitie cu aparitia somnului cu unde lente avand cea mai scazuta
valoare dupa care apar miscari rapide ale globului ocular cu instalarea somnului paradoxal cu vise , 4) sunt
implicati in comportamentul afectiv, fiind legati de nucleul rafeului care determina instabilitate emotionala,
fiind determinata de serotonina.

Nucleii paramediani : sunt cei ce formeaza coloana mediala. Acestia sunt localizati doar la nivel bulbar sau
pontin. Sunt descrisi 2 nuclei : 1)reticulat paramedian bulbar, 2)nucleul reticulo-tegmentat pontin. Acesti
nuclei cu nc reticulat lateral ( din col laterala) formeaza grupul nuclear precerebelos

Nucleii centrali sunt cei care alcatuiesc coloana mediala. Contin neuroni de talie mare, si sunt reprezentati
de : La nivel bulbar: gasim 2 nuclei – 1)nucleu bulbar central 2 ) nucleul giganto celular . La nivel pontin
gasim tot 2 : 1)nc pontin caudal , 2) nc pontin oral. Acesti ultimi 2 nuclei impreuna cu nc reticulat
paramedian pontin un ansamblu neuronal implicat in miscarile conjugate laterale ale globilor oculari. Acesti
nuclei trimit informatii/eferente prin fasciculul longitudinal medial spre nucleul motor VI-drept lateral de
aceasi parte la nucleul motor III de partea opusa pt intervarea dreptului medial astfel se realizeaza miscarea
globilor oculari in plan orizontal.

La nivel mezencefalic se gasesc : nc cuneiform si nc subcuneiform. Acestia au conexiuni cu grupul nuclear

central si cu alte structuri nervoase de vecinatate; intervin prin proiectii la mentinerea tonusului muscular si
mai sunt implicati in miscarile oculare sau in mentinerea starii de constienta

Locus coerelus/ subcoerelus:

Sunt componente ale coloanei mediale si fac parte din grupul nuclear catecolaminici. Majoritatea
neuronilor fiind nor-adrenergici. Locus coerelus este cel mai mare nucleu catecolaminic, este plasat
dorsolateral in tegmentul pontin.

Componenta subcoerelus- e sit ventral de locus coerelus. Locus coerelus e implicat in controlul
somatomotor, in controlul visceral, in ritm somn-veghe, in componenta afectiva de modulare a activitatii
talamice si intervine in modelarea unor actiuni la nivelul neurocortexului : mecanisme de trezire si de
mentinere a atentiei . Se considera ca este implicat si in somn paradoxal

Nucleii laterali: sunt situati la nivel bulbar, pontin si mezencefalic. La nivel bulbar avem nucleul reticulat
lateral care aprtine grupului nuclear precerebelos, apoi avem aria reticulata parvocelulara care se afla in
dreptul jonctiunii bulbo-pontine ; este asezat antero-medial de nucleul senzitiv trigeminal. Intervine in
reflexele alimentare, respiratorii si cardiovasculare. Tot in grupul lateral intra aria parabranhiala care este
localizata cranial la jonctiunea ponto-mezencefalica, langa peductul cerebelos superior (PCS). Este format
din 2/3 nuclei : 1) nuclei parabranhiali care sunt impreuna dar greu de diferentiat 2) nucleul Koinker Kuni-
ket care e descris ca centru pneumotaxic intervenind in reglarea ritmului respirator si interine in reglarea
activitatii cardiovasculare impreuna cu nucleii din aria reticulara superficiala

Mai exista un nucleu : pontopeduncular Si se afla la jonctiunea ponto-mezencefalica ocupand partea

inferioara in punte iar partea superioara la nivel mezencefalic si contine numai neuroni de tip colinergic .
Este un nucleu care intervine in miscarile stereotipice avand legaturi cu nucleii centrali , cu ganglionii bazali
sau cu substanta neagra mezencefalica, intervin in mentinerea atentiei, a constientei, si a starii de veghe.
Substanta cenusie periapeductala:

Ca localizare dupa topografie apartine coloanei mediane. Este localizata la nivel mezencefalic in jurul
apeductului mezencefalic Sylvius. Are multiple conexiuni cu structuri senztive, cu structuri motorii sau
vegetative, cu sistemul limbic. Folosesc ca mediatori chimici monoamine sau neuropeptide si au multiple
functii: senzitive, motorii , vegetative si limbice

Functile senzitive: Se refera la efectul analgezic prin eliberare de opioide endogene, intervenind in
mecanismele descendente la care actioneaza ca inhibitor pt transmisia informatiilor dureroase. Pentru
functile motorii intervin in fonatie, sunt fibre eferente care ajung la nucleul ambiguu. Pentru functia
vegetativa : acesti nuclei intervin in termoreglare, in ritmul respirator, in tonusul muscular de la nivelul
tractului digestiv sau de la nivel urinar, sunt actiuni pe care le realizeaza datorita conexiunilor cu
hipotalamusul sau cu centrii vegetativi din TC sau MS. Functile limbice au rolul pe de o parte in
comportament si pe de alta parte in memorie, sunt conexiuni care se realizeaza cu formatiunile limbice si in
special cu complexul amigdalian.

In ceea ce priveste nucleul perihipoglosic: se gaseste in podeaua V4 in jurul nc hipoglos si care cuprinde 4
nuclei : 1)nc intercalat – situat intre nc XII si nc dorsal al vagului. , 2)nc sublingual- asezat anterior si lateral
de nucleul nervului XII 3)Nucleul Trepositus care este situat antero-superior de nc XII 4)nc paramedian
dorsal asezat medial de nc N XII

Acest grup nuclear trimite af catre MS, cerebel, scoarta cerebrala , catre nucleii vestibulari, catre nucleul
oculomotor accesor si eferente care merg spre nucleii de substanta reticulata, la nivelul nucleilor motori
3,4,6 prin intermediul fasciculului lateral dorsal. Lezarea nucleului Trepositus determina modificari
conjugate ale globilor oculari ( nu reuseste sa tina ochii fixati pe un obiect)

Conexiunile SR , Functile SR.

Conexiunile SR: are conexiuni cu toate regiunile SNC, realizand o mare putere de convergenta si divergenta a
impulsului.

Aferente:

1)fibre spinoreticulare, 2)colaterale ale tuturor cailor sensibilit. Generale cu exceptia celor din lemniscul
medial 3)colaterale directe si indirecte ale cailor vestibulare, auditiva si gustativa si mai putin vizuala 4) Fibre
reticulo-cerebeloase 5) Fibre care merg de la talamus, hipotalamus,subtalamus spre SR, 6)fibre din
ganglionii bazali 7) fibre din ssitemul limbic, din aria spetala, corpul amigdalian si formatiunea hipocampica
8) fibre din arile senzitivo-motorii ale neocortexului.

Fibre eferente : 1)Fibre reticulospinale care influenteaza activitatea somatomotorie si visceromotorie

2)Fibre ce merg spre nucleii nervilor cranieni

3)Fibre spre nucleii propri ai TC : subst neagra, coliculi sup, nucleul rosu

4)Fibre reticulo-cerebeloase

5)Fibre din nucleii diencefalici : subtalamusului, hipotalamusului si talamus

6)Fibre ce ajung la nivelul corpului striat , sist limbic sau neocortex

Functile SR:

Intervine in inducerea somnului , legat de activarea nucleilor rafeului ce duc la somnul cu unde lente. Locus
coerelus implicat in somnul paradoxal cu vise.
-mentinerea starii de veghe, constientei, atentie prin i-m nucleilor centrali sau prin interventia neuronilor
nor-adrenergici din locus coerelus

-determina senzatii dureroase prin intermediul a 2 cai : 1) o cale ascendenta 2) descendenta

1) permite o slaba localizare a durerii , primeste fibre paleo-spino-talamice, implica nucleii centrali si
realizeaza durerea difuza persistenta perceputa chiar si dupa sectionarea tractului spino-talamic lateral

2) care inhiba transmisia informatilor dureroase si implica subst. Cenusie peri-apeducatala , nucleul rafeus
magnus, nucleii din locus coerelus

-functie motorie-somatica care se realizeaza prin conexiuni ale nucleilor centrali si nucleul ponto-
peduncular, conexiuni care se fac cu nucleii bazali, cu cortexul motor, cu nuclei cerebelos sau cu MS
(fascicolele reticulo-spinale)

-functile motorii se mai real. Prin subst cenusie peri-apeducatala tinand cont de fonatie

-tot ca functie motorie, nucleul Prepositus si complexul perihipoglosic cu rol in miscarea globilor oculari

-NC paramedian pontin -asigura miscarea conjugata a globilor oculari

-intervine in activitatile viscerale: se realizeaza prin interpunerea nucleilor de subst. Reticulata intre
hipotalamus si nucleii vegetativi din TC sau MS si de interpunerea intre centrii respiratori si cardiovasculari
de la nivelul parvo-celulare , parabranhiale, parabranhiala sau ventral-superficiala.

Stimularea partii mediane ale SR determina un efect depresor pe sistemul cardiovascular, produce
bradicardie, produce hipotensiune arteriala

Stimularea nucleului giganto-cel /ariei parvo-cel det raspunsuri respiratorii maximale fie inspiratorii fie
expiratorii.

-functie in act endocrina : prin intermediul neuronilor colinergici, adrenergici care det secretia si eliberarea
unor neurohormoni hipotalamici care controleaza activitatea adenohipofizei (nuclei eliberatori)

SRAA

Regiunea reticulata mediana care este efectorie impreuna cu partea laterala reprezinta locul de origine pt
unele fasciule ascendente si descendente si astfel se creaza 2 curente : un curent ascendent care merge pe
un traiect difuz catre talamus, apoi ajunge la nivelul hipotalamusului sau la nivelul scoartei. La nivelul
hipotalamusului intervine in controlul homeostaziei iar la nivelul scoartei intervine pt mentinerea starii de
vigilenta. Acest lucru se realizeaza pe 2 cai : 1) o cale longitudinala polisinaptica lenta care se realizeaza in
cadrul conexiunilor intra-reticulare, intre structuri reticulare 2) calea longitudinala paucis-sinaptica rapida
care merge prin tractul central al tegmentului . Ambele au origine in nc giganto-cel , in nc paramedian
bulbar si in nc reticular pontin caudal. De aici unele fb fac sinapsa in talamus la nivelul nucleilor
intralaminari talamici apoi merg la neostriat (nc bazali) si de acolo la scoarta . Alte fibre ocolesc talamusul,
trec in regiunea subtalamica, merg prin capsula interna si ajung la nivelul paleocortexului, deci la nivelul
sistemului limbic . Ambele categorii de fibre alcatuiesc sistemul fibrilar ascendent de activare corticala,
ambele tipuri de fibre au o proiectie difuza si au 2 roluri :

1) pentru starea de veghe, de semnalizare. Centri pt receptia unor impulsuri senzoiale care sunt
determinate de reflexele TC

2) Intervine in mecanismele de integrare care sunt legate de emotii ,de halucinatii sau de motivatie. Inhibitia
SRAA provoaca somnul iar excitarea lui la animal determina activitate generalizata a scoartei cu aparitia
undelor beta si care determina reactile de trezire .
Acesti curenti ascendenti ar determina si sindromul talamic : durere difuza care apare in partea opusa
leziunii creierului , un fel de hipersensibilitate la anumiti stimuli / orice stimuli si care se raspandesc pe arii
intinse.

CURENTUL DESCENDENT: (pl)

-se realizeaza prin 2 fascicule : fasciculul reticulo-spinal medial si lateral . Au rolul de a controla activitatea
motoneuronilor medulari .Controlul acestora provine de la cortexul motor si mai ales din girusul cingular

Somnul: proces activ care e determinat de abolirea activitatii SRAA , este o dezactivare reticulara de tip
pasiv si apare datorita stimularii unor structuri care induc somnul (dezactivare reticulara activa) . Somnul are
2 stari alternative : Somnul de baza si somnul paradoxal

Somnul de baza este cel lent, superficial, care realizeaza cam 70-80% din perioada de odihna. Este vorba de
unde lente, corticale care determina mioza, pastrarea unui tonus al muschilor din regiunea cefei, pastrarea
unor reflexe spinale.

Somnul paradoxal este cel profund, care reprezinta 20-30% din totalul perioadei de odihna. El intervine in
valuri de cate 10-15 minute, se repeta periodic, sunt determinate de prezenta undelor Beta superficiale,
specifice, unei stari de veghe, determina abolirea tonusului muscular, poate determina miscari rapide ale
globilor oculari, cu frecv 50-60 /min , determina vise si unele fenomene vegetative gen : hipotensiune,
bradicardie, respiratie neregulata, erectie

Mecanisme de producere a somnului : impulsurile pornesc de la nivelul neuronilor serotoninergici ( de la

nivelul nucleului rafeului ) care actioneaza prin inhibarea starii de veghe, actiunea se realizeaza la nivel
diencefalic, si acestea determina somnul superficial. Serotonina din nucleii rafeului activeaza neuronii din
locus coerelus , neuroni ce sunt bogati nor-epinefrina, si monoamino-oxidaza, apar un al doilea rand de
impulsuri care determina instalarea somnului profund. Odata cu instalarea acestuia ,apar si undele Beta
specifice care sunt prezente si in perioada de veghe. Lezareaa partii caudale ale nucleului rafeului determina
abolirea starii de somn, insomnie totala. Se poate instala in cadrul unor mici accidente vasculare care apar
in portiunea mediana, bulbara-inferioara. Lezarea bilaterala din locus coerelus aboleste somnul paradoxal .
Leziuni si la nivelul sistemului limbic duce la afectarea somnului paradoxal.

Inhibarea sintezei de serotonina determina insomnie totala dar reversibila iar administrarea de atropina
aboleste somnul paradoxal, cu vise iar aceticolina il provoaca.