7.

Glandele endocrine

- glandele cu secreție internă

- formate din epitelii secretorii – produc substanțe active (hormoni) – îi varsă direct în sânge
- hormonii – substanțe chimice ce acționează la distanță de locul sintezei – produc efecte
caracteristice
- sunt glande endocrine:
o epifiza (pineală)
o hipofiză (pituitară)
o tiroidă
o paratiroide
o timus
o pancreas insular
o suprarenalele
o placenta (temporar)
o ovarul
o testiculul
- există și alte organe care au celule cu rol endocrin:
o antrul piloric – secretă gastrină
o duodenul secretă 6-8 hormoni cu rol în reglarea activității secretorii și motorii a
aparatului digestiv
o rinichiul – eritropoietină, renină etc
- unii neuroni hipotalamici și ai altor organe nervoase au și activitate secretorie – neurosecreție
- sistem endocrin – controlat de sistemul nervos
o rol în reglare și coordonare pe cale umorală activitatea diferitelor organe pe care le
integrează în ansamblul funcțiilor organismului
- principalul rol – reglarea metabolismului celular

Epifiza (glanda pineală)

- localizare – între tuberculii cvadrigemeni superiori

- intră în componența epitalamusului
- conexiuni anatomic și funcțional cu epitalamusul – formează sistemul neurosecretor
epitalamo-epifizar
- secretă melatonină – acțiune frenatoare pe gonade
 - vasotocina – acțiune antigonadotropă (în special anti-LH)
- extractele au efecte metabolice – pe metabolismul lipidic, glucidic, proteic și mineral
- legături strânse cu retina
o prin intermediul SNVS determină scăderea secreției de melatonină
o la întuneric crește secreția de melatonină => scade funcția gonadelor

Hipofiza (glanda pituitară)

- localizare:
o la baza encefalului
o posterior de chiasma optică
o pe șaua turcească a osului sfenoid
- formațiune rotunjită cu diametru de 1,3cm
- 500mg
- are 3 lobi: anterior, mijlociu (intermediar), posterior
- lobul anterior + lobul intermediar = adenohipofiză
- lobul posterior = neurohipofiză
- lobul anterior – partea cea mai dezvoltată a hipofizei – 75% din masa hipofizei
- lobul intermediar este 2% - simplă lamă epitelială aderentă la lobul posterior
- între hipofiză și hipotalamus – relații anatomo-funcționale
o anatomic – prin tija pituitară
 între regiunea mediană a hipotalamusului și adenohipofiză – sistemul port
hipotalamo-hipofizar
o hipotalamusul controlează și reglează secreția hipofizei
- controlează activitatea întregului sistem edocrin

Adenohipofiza
- situată anterior se extinde și posterior
- înconjoară aproape complet neurohipofiza
- hormonii secretați sunt glandulotropi – au ca organe țintă celelalte glande endocrine (are
tropism pentru glandele endocrine)
- secretă mai multe tipuri de hormoni:
o glandulotropi
 ACTH – hormonul adenocorticotrop sau cotricotropina
 TSH – hormonul tireotrop
  FSH – hormonul foliculostimulant
 LH – hormonul luteinizant
o Non-glandulotropi
 STH (GH) – hormonul somatotrop sau growth hormone
 PRL – prolactină
- hormonul somatotrop (STH)
o hormon de creștere
o stimulează creșterea organismului (împreună cu insulina, hormonii tiroidieni și
gonadici)
o stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor de creștere metafizare (diafizo-
epifizare) – favorizează creșterea în lungime a oaselor
o majoritatea efectelor se exercită direct prin acțiunea somatomedinelor (sistem de
factori de creștere)
o după pubertate determină:
 îngroșarea oaselor lungi
 dezvoltarea oaselor late
o stimulează creșterea mușchilor și a viscerelor, cu excepția creierului
o determină retenția:
 Na+
 Ca2+
 K+
 P
 N
o hipersecreția determină:
 gigantism dacă apare înainte de pubertate
• înălțime > 2m
• fără afectarea intelectului
 acromegalie dacă apare după pubertate
• creștere exagerată a oaselor feței (mandibulei și oaselor late în general)
• îngroșarea buzelor
• creșterea viscerelor (rinichi, ficat, inimă, limbă)
• alungirea exagerată a mâinilor și picioarelor
o hiposecreția – nanism hipofizar (piticism hipofizar)
 oprirea creșterii somatice la copil – talie mică – 1,2–1,3m
  fără afectare neuropsihică – intelect normal
- prolactina
o sau hormonul mamotrop sau luteotrop (LTH)
o la femeie stimulează secreția lactată a glandei mamare sensibilizată de estrogeni și
progesteron
o inhibitor al activității gonadotrope – previne ovulația
o în afara sarcinii, secreția este stimulată de:
 efort fizic
 stres psihic și chirurgical
 hipoglicemie
 somn
o în timpul sarcinii – secreția crește gradat
 maximum de secreție – la naștere
 revine la normal la 8 zile
o suptul determină creșterea temporară a secreției de prolactină
- hormonul adrenocorticotrop (ACTH)
o stimulează activitatea glandei corticosuprarenale (CSR)
o crește concentrația sanguină a glucocorticoizilor și a hormonilor sexosteroizi
o are efecte mai reduse pe secreția de mineralocorticoizi
o stimulează direct melanogeneza în celulele pigmentare – determină închiderea culorii
pielii
o hipersecreția determină efecte caracteristice excesului de glucocorticoizi cât și cele
melanocitostimulatoare – diabet bronzat
o hiposecreția – efecte caracteristice deficitului de glucocorticoizi
- hormonul tireotrop (TSH)
o tireostimulina
o stimulează secreția de hormoni tiroidieni
o hipersecreția – poate duce la hipertiroidism (ex. boala Basedow)
o hiposecreția – insuficiență tiroidiană
- hormonii gonadotropi (gonadostimuline) – controlează funcția gonadelor
o hormonul foliculostimulant (FSH)
 la bărbat – stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi și spermatogeneza
 la femeie – determină creșterea și maturarea foliculului de Graaf și secreția de
extrogeni
 o hormonul luteinizant (LH)
 la bărbat – stimulează secreția de androgeni de către celulele interstițiale
testiculare Leydig
 la femeie – determină ovulația și apariția corpului galben
• stimulează secreția de estrogeni și progestern la nivelul corpului galben
Lobul intermediar (mijlociu)
- 2% din masa hipofizei
- anatomic face parte din adenohipofiză
- secretă hormonul melanocitostimulant (MSH) – stimulează pigmentogeneza
o are același precursor ca ACTH-ul
- hipotalamusul secretă un inhibitor al MSH-ului

Lobul posterior (neurohipofiza)

- secretă 2 hormoni care sunt eliberați direct în circulație:
o vasopresina (hormon antidiuretic - ADH)
 crește absorbția apei la nivelul tubilor distali și colectori ai nefronului
 scade volumul urinei
 crește concentrarea urinei
 reduce secrețiile tuturor glandelor exocrine – contribuie la menținerea
volumului lichidelor organismului
 în doze mare face vasoconstricție
 hiposecreția – determină pierderi mari de apă prin urină – până la 20l în 24h –
diabet insipid
• în leziuni ale hipotalamusului
• în leziuni ale neurohipofizei
o oxitocina (ocitocina)
 stimulează contracția musculaturii netede a uterului gravid în special în preajma
travaliului
 stimulează expulzia laptelui din glanda mamară – stimulează contracția
celulelor miepiteliale ce înconjoară alveolelor
- sunt secretați în hipotalamusul anterior
- punerea în circulație se face sub influența hipotalamusului prin tija pituitară
Tiroida

- localizată în zona anterioară a gâtului – în loja tiroidei

- într-o capsulă fibroasă
- are 2 lobi laterali
- lobii sunt uniți prin istmul tiroidian
- parenchimul glandular – format din celule epitaliale organizate în foliculi
o în interiorul foliculilor – material omogen, vâscos – coloid
 conține tireoglobulină – formă de depozit a hormonilor tiroridieni
• proteină sintetizată de celulele foliculare
 hormonii tiroidieni:
• tiroxină
• triiodotironină
• rezultă prin iodarea moleculelor de tirozină din structura tireoglobulinei
- sinteza hormonilor și eliberarea lor din tireoglobulină – sub acțiunea TSH hipofizar
- între foliculii tiroidieni – celule speciale – celule C – secretă calcitonină
- hormonii tiroidieni:
o cresc metabolismul bazal
o cresc consumul de energie
o au rol în procesele morfogenetice de creștere și diferențiere celulară și tisulară – în
special la nivelul SN
- efecte pe metabolismul intermediar:
o glucidic – hiperglicemie
o lipidic – hipercolesterolemie
o proteic – catabolism
- efectul asupra sistemelor:
o aparat cardio-vascular
 crește forța și frecvența contracțiilor cardiace
 vasodilatație
 o mușchii scheletici:
 crește tonusul muscular
 crește forța de contracție și promptitudinea răspunsului/reflex de tip miotatic
o aparat respirator:
 crește amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii
o sistemul nervos:
 stimulează dferențierea neuronală
 stimulează dezvoltarea normală a sinapselor
 stimulează mielinizarea
- hipofuncția tiroidiană
o la copilul mic – încetinire a dezvoltării somatice și psihice – pot merge până la
cretinism
o la adult:
 scădere a atenției
 scăderea memoriei
 scăderea capacității de învățare
o procesele energetice sunt reduse
o metabolismul bazal este scăzut
o țesuturile sunt îmbubate cu edem mucos (mixedem)
o pielea este uscată, îngoșată
o cade părul
o senzație de frig
- hiperfuncția tiroidiană
o crește metabolismul bazaș cu +100%
o sunt accentuate efectele fiziologice ale hormonilor
o poate exista și protruzia globilor oculari – exofltalimie – boala Graves-Basedow
- gușa endemică – creștere anatomică a glandei + hipofuncție
o cauza – prezentța în alimente și apa de băut a unor substanțe gușogene
o apare hipertrofia glandei doar în regiunile sărace în iod
- reglarea secreției se face prin mecanism de feedback hipotalamo-hipofizaro- tiroidian
- calcitonina
o celule C – la nivelul tiroidei și paratiroidelor
o secretă calcitonina
 hipocalcemie – fixează Ca2+ în oase
Paratiroidele

- 4 glande mici
- situate câte 2 pe fața posterioară a lobilro tiroidieni
- conțin:
o celule pincipale – secretă PTH (parathormunul)
 activ pe os, rinichi și tractul digestiv
 acționează direct sau prin efectele vit D3
 controlează secreția vit D3
 determină:
• hipercalcemie
• hipofosfatemie
• activează osteoclastele
• crește absorbția intestinală a calciului în nefronul distal
• inhibă reabsorbția tubulară a fosfaților anorganici
 hipercalcemia inhibă secreția de PTH
 hipocalcemia stimulează secreția de PTH
 dacă există hipersecreție – rarefiere osoasă – fracturi spontane
• calciul în exces în sânge se depune în țesuturi sau formează calculi
urinari
o celule parafoliculare – identice cu celulele C din tiroidă – secretă calcitonină
 hipercalcemia declanșează secreția de calcitonină
 acțiunea ei are ca rezultat hipocalcemia

Timusul

- rol de glandă endocrină în prima parte a ontogenezei până la pubertate

- glandă cu structuă mixtă – epiteliu secretor și organ limfatic
- localizat retrosternal
- la pubertate involuează fără să dispară complet
- rol de organ limfatic central și glandă endocrină
- efecte ale extractelor de timus:
o frânează dezvoltarea gonadelor
 o stimulează muneralizarea osoasă
o oprește mitozele
- funcțiile stimulului sunt puternic blocate de hormonii steroizi – îi determină involuția
- unitatea histologică a timusului – lobulul – rețea de celule reticulare între care se află timocite
o celule hematoformatoare primordiale (stem) migrate din măduva hematogenă
o se transformă sub influența factorilor locali în celule limfoformatoare de tip T
o însămânțează organele limfoide periferice (ganglioni limfatici, amigdale, splină etc.)

Pancreasul endocrin

- implicat în controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor și proteinelor prin

hormonii secretați
- constă în insule de celule endocrine – insulele Langerhans – conțin
o celule α (20%) – secretă glucagon
o celule β (60-70%) – secretă insulină
- insulina
o descoperită de Nicolae Paulescu în 1921
o singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare
o singurul hormon hipoglicemiant
o deficitul de insulină – diabet zaharat
 boală metabolică complexă
 valori crescute ale glicemiei la determinări repetate
 hiperglicemie
 glicozurie
 polifagie
 polidipsie
 poliurie
 dezechilibre acido-bazice și electrolitice
 complicațiile DZ – compromiterea morfofuncțională a unor țesuturi și organe
de importanță vitală
• SN
• Sistemul cardio-vascular
 • Sistem excretor
o excesul de insulină – hipoglicemie severă – poate compromite dramatic funcția SN
- efectele insulinei:
o pe metabolismul glucidic
 la nivelul ficatului
• crește glicogenogeneza
• scade gluconeogeneza
 la nivelul țesutului adipos
• crește transportul de glucoză
• crește sinteza de glicerol
 la nivelul mușchilor
• crește transportul de glucoză
• crește glicoliza
• crește sinteza de flicogen
o pe metabolismul lipidic
 la nivelul ficatului
• crește lipogeneza
 la nivelul țesutului adipos
• crește sinteza de trigliceride și acizi grași
• crește sinteza enzimelor lipogenetice
• scade lipoliza
o pe metabolismul proteic
 la nivelul ficatului
• scade proteoliza
 la nivelul mușchilor
• crește captarea aminoacizilor
• crelte sinteza proteică
- glucagonul are următoarele efecte:
o pe metabolismul glucidic
 stimulează glicogenoliza
 stimulează gluconeogeneza
o pe metabolismul lipidic
 stimulează lipoliza
o pe metabolismul proteic
  stimulează proteoliza
o stimulează forța de contracție miocardică
o stimulează secreția biliară
o inhibă secreția gastrică

Glandele suprarenale

- glande pereche
- la polul superior al rinichiului
- formate din:
o porțiune corticală – periferic
o porțiune medulară

Corticosuprarenala (CSR)
- hormonii produși sunt de natură lipidică – produși din colesterol
- sunt:
o mineralocorticoizi – aldosteron
 rol în metabolismul sărurilor minerale
 reabsorbție Na+ la schimb cu K+ sau H+ excretați la nivelul tubilor uriniferi
contorți distali și colectori
 produce kaliurie și acidurie
 reabsorbția Na este însoțită de reabsorbția clorului
 produce reabsorbția apei – consecință a gradientului osmotic creat de
transportul NaCl
 rol în menținerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului și a
volumului sangvin și echilibrul acido-bazic
 celule țintă asemănătoare sunt și la nivelul:
• glande sudoripare
• glande salivare
• glande colice
 hipersecreția de aldosteron – boala Conn – retenție masivă de apă și sare
• edeme
• hipertensiune
  hiposecreția – boala Addison
• în cazul insuficienței globale a CSR
• pierdere de sare și appă
• hipotensiune
• adinamie (scade capacitatea de efort)
o glucocorticoizi – cortizon și hidrocortizon (cortizol)
 circulă legați de proteine plasmatice
 fracțiunea liberă a cortizolului exercită efecte metabolice specifice
 efecte:
• sistemul osos:
o sinteza matricei organice
o absorbția intestinală a calciului
• organe hematopiuectice și sistem imun
o scade numărul de eozinofile și bazofile circulante
o crește numărul de neutrofile, plachete și hematii
o crește stabilitatea membranelor lizozomale
o scade numărul de limfocite circulante (limfopenie)
• funcțiile superioare ale SNC
o necesită prezența lor pentru integritatea lor
o scăderea cantității lor determină modicicări EEG, alterarea
personalității, modificări senzoriale
• metabolism proteic
o crește catabolismul în mușchii scheletici
o crește anabolismul în ficat
• metabolism glucidic – hiperglicemie
• lipidic
o crește lipoliza
o crește concentrația acizilor grași liberi plasmatici
 hipersecreția – sindrom Cushing – predomină semnele dereglărilor
metabolismului intermediar
• obezitate
• diabet
• hipertensiune
 hiposecreția – boala Addison
 o hormonii sexosteroizi
 două grupe de hormoni:
• androgeni – asemănători celor secretați de testicul
• estrogeni – asemănatori celor secretați de ovare
 acțiunea lor o completează pe cea a hormonilor sexuali
 rolul – în special în cazul apariției și dezvoltării caracterelor sexuale secundare
 la băieți determină creșterea bărbii sau mustății
• dezvoltarea laringelui
• îngroșarea vocii
• dezvoltarea scheletului
• dezvoltarea masei musculare
 la fete – stimulează dezvoltarea glandei mamare
• depunerea lipidelor pe șolduri și coapse etc.
Medulosuprarenala (MSR)
- porțiunea medulară a glandelor suprarenale
- anatomic și funcțional este un ganglion simpatic – neuronii lui nu au prelungiri
- hormonii secretați – catecolamine: adrenalina (epinefrina) – 80%, noradrenalina
(norepinefrina) – 20%
- acțiunea lor este indentică cu stimularea sistemului nervos simparic
- pincipalele acțiuni sunt:
o pe aparatul cardio-circulator
 tahicardie
 vasoconstricție
 hipertensiune
 crește excitabilitatea inimii
 adrenalina dilată vasele musculare
• determină contracția vaselor din piele, mucoase și viscere
 noradrenalina – predominant vasoconstrictoare
o pe aparatul respirator
 relaxarea musculaturii netede
 dilatarea bronhiilor
o pe tubul digestiv
 relaxarea musculaturii netede a pereților
 contracția sfincterelor
  inhibă majoritatea secrețiilor
 contractă splina și ficatul
o pe metabolismul glucidic și lipidic:
 glicogenoliză
 hiperglicemie
 mobilizarea grăsimilor din rezerve
 catabolismul acizilor grași
 adrenalina – efecte predominant metabolice și energetice
o alte acțiuni:
 dilatarea pupilei
 contracția fibrelor netede ale mușchilor erectori ai firului de păr
 alertă contractilă corticală
 anxietate
 frică
 stimulează sistemul reticulat activator ascendent
- secreția CSR și MSR – stimulate de stres – stări de încordare neuropsihică, emoții,
traumatisme, frig sau căldură excesivă etc.
- rol important în reacția de adaptare a organismului în fața diferitelor agresiuni interne și
externe