Sistemul digestiv

 alcatuit din tub digestiv si glande anexe

TUB DIGESTIV GLANDE ANEXE

Cavitate bucala Salivare - saliva

Faringe Ficat – bila

Esofag Pancreas – suc pancreatic

Stomac

Intestin subtire

Intestin gros

Tubul digestiv:

Cavitatea bucală cuprinde:

• limba - organ musculos cu rol în vorbire, masticatie, deglutitie și sensibilitate
gustativa
• dintii - organe dure cu rol in masticatie si vorbire

Faringele
• este un conduct musculo-membranos
• reprezinta loc de incrucisare a caii digestive cu cea respiratorie
• comunica anterior cu fosele nazale, cavitatea bucala si laringele
• comunica lateral cu urechea medie si inferior cu esofagul
Esofagul
• este un organ musculo-membranos
• situat posterior fata de trahee si are rol in deglutitie

Stomacul
• este organ cavitar
• este situat in abdomen, in loja gastrica
• comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu duodenul prin orificiul pilor
• in mucoasa stomacului se gasesc glandele gastrice care secreta sucul gastric

Intestinul subțire
• se intinde de la pilor la valvula ileocecala
• are trei segmente (duodenul, jejunul si ileonul)
• duodenul (portiune fixa) cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului
• jejunul și ileonul sunt porțiuni mobile
• in mucoasa intestinala se afla glandele intestinale, care secreta suc intestinal si
mucus
• pe suprafata mucoasei intestinale se afla vilozitatile intestinale

Intestinul gros
• se intinde de la valvula ileocecala pana la anus
• mucoasa sa este lipsita de vilozitati intestinale, iar celulele sale secreta mucus
• este alcatuit din: cec, colon și rect
• cecul se continua cu apendicele vermiform
• colonul este format din segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid
• rectul se continua cu canalul anal ce se deschide prin anus
 Glandele anexe

Glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare)

• sunt situate in vecinatatea cavitatii bucale
• Sunt glande acinoase care secreta saliva

Ficatul
• este situat in cavitatea abdominala, sub diafragm, in loja hepatica
• are o secretie exocrina - bila, care se elimina in perioadele digestive in duoden, iar
in timpul perioadelor interdigestive este depozitata in vezicula biliara
• este alcatuit din lobi, segmente si lobuli.
Lobulul hepatic este unitatea structurala si functionala a ficatului. Este alcatuit din
hepatocite (ale ficatului), capilare sangvine, canalicule biliare și tesut conjunctiv.

Pancreasul (glanda mixta)

• este situat retroperitoneal, inapoia stomacului
• este alcatuit din cap, corp si coada
• partea exocrina a sa secreta sucul pancreatic, care este eliminat in duoden
 Transformări fizico-chimice ale
alimentelor în tubul digestiv
Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice, fizice si biochimice suferite
de alimente in tubul digestiv, in urma careia substantele organice complexe devin
substante organice simple, solubile, absorbabile, numite nutrimente

(aminoacizi, monozaharide, acizi grași și glicerol)

 Transformarile mecanice:
 masticația
 triturarea
 deglutitia

 Transformarile fizice:
 inmuierea alimentelor
 dizolvarea substantelor hidrosolubile
 emulsionarea grăsimilor

 Transformarile chimice:
 substantele alimentare complexe devin substante simple sub actiunea
enzimelor

Enzimele digestive
 sunt componente ale sucurilor digestive care actioneaza numai asupra
anumitor substante organice alimentare
 unele enzime sunt secretate sub forma inactiva si devin active in prezenta
anumitor substante

Categorii de enzime:
 enzime glicolitice / amilolitice:
 transformă GLUCIDELE în monozaharide, glucoză, fructoză, galactoză

 enzime lipolitice:
 transforma LIPIDELE in glicerina si acizi grasi

 enzime proteolitice:
 transforma PROTEINELE in aminoacizi
 DIGESTIA BUCALĂ – în cavitatea bucală

 consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice, suferite de

alimente în cavitatea bucală
Procese mecanice:
 masticația, înmuierea alimentelor, dizolvarea alimentelor solubile și deglutiția
Procese chimice:
 amilaza salivară descompune amidonul preparat în maltoză (dizaharid)

Timpul scurt petrecut de alimente in cavitatea bucala este suficient pentru

prelucrarea lor prin masticatie, impregnare cu salivă și acțiunea enzimei din salivă.
Masticația este un proces mecanic care constă în tăierea, zdrobirea și mărunțirea
alimentelor cu ajutorul muschilor masticatori, mandibulei, dinților și limbii.
Fragmentele alimentare, rezultate in urma masticatiei, se imbiba cu saliva si se
formeaza astfel bolul alimentar.
Saliva este un lichid incolor cu pH slab acid (6-7) care contine:
 substante anorganice (apa si saruri minerale)
 substante organice (lizozim, mucina, amilaza salivara)

Lizozimul - substanta cu actiune bactericida

Mucina - proteina cu rol liant (legatura a alimentelor mestecate); favorizeaza
formarea bolului alimentar si inghitirea
Amilaza salivara (ptialina) - singura enzima a salivei, degradeaza amidonul
preparat pana la dextrine si maltoza

Descompunerea amidonului in zaharuri mai simple incepe in cavitatea bucala si

pana ajunge la stadiul de maltoza (in stomac) trece prin stadii intermediare de
dextrine.
Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar,
format in cavitatea bucala, strabate faringele si esofagul ajungand in stomac.
 DIGESTIA GASTRICĂ – în stomac
 consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in stomac; ea este
rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului
Bolul alimentar, ajuns in stomac prin ORIFICIUL CARDIA, este supus unor
procese mecanice și chimice care permint transformarea lui in chim gastric.
Activitatea secretorie = secretia sucului gastric de catre glandele gastrice din
mucoasa gastrica.

Sucul gastric
 este un lichid incolor cu pH foarte acid (2,5-5), produs de GLANDELE GASTRICE
 format din:
 substante organice (mucus si enzime proteolitice și lipolitice)
 substante anorganice (apă, saruri minerale si HCl)

 HCl activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric, au actiune bactericida.

 mucusul protejeaza mucoasa gastrica de actiunea HCl si a pepsinei
 enzimele sucului gastric sunt proteolitice si lipolitice

Enzimele proteolitice:
 Pepsina

 Labfermentul
• este secretat mai ales la sugari

 Gelatinaza
• lichifiaza gelatina
Enzimele lipolitice:
 Lipaza gastrica

Activitatea motorie
• asigurata de musculatura neteda a stomacului, care executa doua tipuri de miscari:

1. Miscarile tonice
 de adaptare a capacitatii stomacului la continutul său

2. Miscarile peristaltice
 unde de contracție si relaxare care se propaga în acelasi sens, asigurand
înaintarea alimentelor

Stomacul trimite către intestinul subtire portii mici de chim gastric pentru a evita
supraîncărcarea acestuia.
DIGESTIA INTESTINALĂ – în intestinul subțire
 consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la nivelul
intestinului subtire
 este rezultatul activitatii secretorii si motorii al intestinului subtire

Activitatea secretorie consta in secretia:

 bilei
 sucului pancreatic
 sucului intestinal

La nivelul intestinului subtire, chimul gastric este supus actiunii combinate ale
celor trei sucuri digestive.

Bila (fierea)

 este produsul de secreție al hepatocitelor (celulelor ficatului)

 alcatuită din: H2O, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol și lecitină
 este un lichid vâscos, galben-auriu numit bila hepatică.
 este secretată permanent, iar între mese se colectează în vezica biliară (colecist)
 nu conține enzime

În vezica biliară, prin reabsorția de H2O, bila se concentrează și devine un lichid

verde (bila colecistică).
În timpul digestiei, bila este eliminată în duoden pentru a participa la digestia
intestinală.

Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina)

 produși de degradarea hemoglobinei
 dau culoarea caracteristică materiilor fecale și urinei

Sărurile biliare
 provin din descompunerea colesterolului
 rol în:
 emulsionarea (fragmentarea) grăsimilor
 activarea lipazelor
 absorbția grăsimilor (acizilor grași) din intestin
 Sucul pancreatic
 este produsul de secreție al pancreasului exocrin
 acționează în duoden
 este un lichid incolor, clar, cu pH alcalin
 format din:
 substanțe organice (enzime și mucus)
 substanțe anorganice (H2O și bicarbonat)
Enzimele sucului pancreatic sunt proteolitice, lipolitice și glicolitice

Enzime proteolitice:
 Tripsina
 Chimotripsina

 Carboxipeptidaze
 Elastaza

Enzime lipolitice:
 Lipaza pancreatica

Enzime glicolitice
 Amilaza pancreatica
 are actiune mai puternica decat cea salivara
 Sucul intestinal
 este produsul de secreție al glandelor intestinale (din mucoasa duodenală)
 este un lichid bogat în mucus și bicarbonat
 enzimele sunt prezente la nivelul membranei apicale a enterocitelor și sunt
reprezentate prin:

Enzime proteolitice:
 Peptidaze

Enzime lipolitice:
 Lipaza

Enzime glicolitice:
 Dizaharidaze
 ABSOBRȚIA INTESTINALĂ
 procesul prin care produsii finali ai digestiei, impreuna cu o mare cantitate de
H2O, ioni minerali si vitamine, strabat mucoasa intestinului subtire, trecând in
sange si limfa.
Absorbția anumitor constituenti se poate realiza:
 la nivelul stomacului (H2O, cloruri, alcooli, dioxid de carbon)
 la nivelul colonului (H2O si electroliti)
Sediul absorbției este intestinul subtire, pentru ca absortia este favorizata la acest
nivel de o serie de adaptari ale mucoasei intestinale, de aceea, lichidul care trece in
interiorul intestinului gros este practic lipsit de substante nutritive.
Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absorbție confera o
suprafata foarte mare de absorbție, care se datoreaza pliurilor multiple ale mucoasei
reprezentate de:
 valvule conivente (pliuri mari)
 vilozitati intestinale (pliuri in forma de deget)
 microvili la polul apical (la varful enterocitelor)

Absorbția intestinală se realizeaza prin urmatoarele mecanise:

 pasive (fara consum de energie)
 în sensul gradientului de concentrație, de la o concentratie mai mare la o
concentratie mai mica

 active (cu consum de energie)

 impotriva gradientului de concentratie, de la o concentratie mai mică la o
concentratie mai mare

 prin vezicule de pinocitoză

 in cazul proteinelor intregi (anticorpii din laptele matern)
 Fiziologia intestinului
gros
Ultimul segment al tubului digestiv (intestinul
gros) este alcatuit din:
 cec (cecum)
 colon:
 ascendent
 transvers
 descendent
 sigmoid
 rect (acesta se continua cu canalul anal care
se deschide prin orificiul anal (anus))

Resturile nedigerate si produsii neabsorbiti

trec mai departe in intestinul gros.
Aici se desfasoara activitațile secretorii,
motorii si de absortie, procese de fermentatie
si putrefactie.
In urma acestora se formeaza materiile fecale care sunt eliminate la exteriorul
corpului prin actul numit defecație.
Activitatea secretorie consta in:
 producerea de mucus cu rol in formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul
colonului
 colonul secreta si potasiu
Activitatea de absorbție
 consta in absortia apei, prin mecanisme pasive, absortia sodiului prin mecanisme
active si absortia clorului prin mecanisme pasive
Activitatea motorie consta in:
 contractii segmentare, stationare care favorizeaza absortia apei
 miscari segmentare si unde peristaltice cu efect propulsiv
 contractii in masa rare, dar puternice cu efect propulsiv de la colon spre rect.
Procesul de fermentatie are loc in prima parte a intestinului gros, este realizat de
flora bacteriana aeroba, formata in general de Bacillus, coli, Bacillus lactici.
 Noțiuni de igienă și patologie

Boli Cauze Simptome Prevenire

• cangrenă
• descompunerea
țesuturilor dentare
Caria dentară • bacteriene • granulom (pungă
Proces care distruge
de puroi la vârful
țesuturile dentare
rădăcinii unui
dinte)
 spălarea pe mâini
înaintea meselor și
• roșeață după folosirea toaletei
Stomatita
• virusuri • leziuni
inflamația superficială a
mucoasei bucale • bacterii
• greutate în  spălarea pe dinți după
masticație și fiecare masă
deglutiție
 control stomatologic
periodic al danturii
• virusuri
Enterocolita
• bacterii • greata, voma
inflamații ale mucoasei
• dureri abdominale
 evitarea consumului de
intestinului- subțire sau a • paraziți alimente și băuturi prea
• febră
intestinului gros • tratament cu reci sau prea fierbinți
• diaree
antibiotice
 conservarea și
• lipsa poftei de prepararea corectă a
Ciroza hepatică mâncare alimentelor
• hepatita cronică
boală cronică a ficatului • grețuri, balonări
prin care se distruge • infecții repetate • oboseală  spălarea fructelor și a
parenchimul hepatic • alcoolism • mărirea ficatului legumelor
• creșterea în volum
a abdomenului  respecatrea orarului
meselor

Litiaza biliară
prezența unor calculi
• creșterea • colică biliară  evitarea consumului
concentrației de • grețuri, vărsături exagearat de alcool,
(,pietre") în canalul biliar
• febră, frisoane cafea, tutun,
sau vezicula biliară săruri în bilă
• icter condimente

 reducerea consumului
de grăsimi

Pancreatita • intoxicații
• dureri abdominale
inflamația acută sau cronică • infecții • grețuri vărsături
a pancreasului
• alcoolism • slăbire