Calea sensibilitatii termalgezice

Receptorii sunt TNL si corpusculii Ruffini si Krause. Clasic acceptati.

Protoneuronul in ganglionul spinal, dendritele conectate cu receptorii. Axonii ajung
in substanta cenusie a maduvei spinarii in lamele Rexed 2,3,4 si aici sunt mai multe
situatii:
-

Cele care conduc sensibilitatea termica si dureroasa rapida ajung in

lama Rexed 3,4 ce corespunde nucleului capului cornului posterior sau
nucleul propriu.
Fibrele ce conduc sensibilitatea dureroasa lenta fac sinapsa in
substanta geatinoasa Rolando din lama 2 si apoi ajung tot in nucleul
propriu.
Particularitatea axonilor e ca raman segmentar urcand maximum 1
segment. Ulterior se incruciseaza in comisura medulara rezultand
fasciculul spinotalamic lateral situandu-se in cordonul medular lateral
de parte opusa.
In cordonul lateral are raporturi si cu alte cordoane, e medial de
spinocerebelosul anterior si ventral de corticospinalul lateral.
Exista o somatotopie a fibrelor in spinotalamicul lateral si anume:
fibrele care vin din regiunea inferioara a corpului se situeaza superficial
iar cele din regiunea superioara profund.
Topografia functionala (in partea ventrala a fasciclului sunt fibrele
sensibilitatii dureroase si in partea dorsala cele ale sensibilitatii
termice). Aceste fibre urca in trunchiul cerebral. In bulb formeaza
lemniscul spinal. Topografic in bulb lemniscul spinal e situat dorsal de
oliva bulbara si medial de tracturile spinocerebelos anterior si
rubrospinal.
In punte lemniscul spinal se situeaza intre lemniscul medial si cel
lateral.
In mezencefal este dorsal de substanta neagra iar topografic
intrafunicular (intralemnicscal) fibrele se roteaza, dorsal se
aseazafibrele cevin din portiunea inferioara si ventral cele superioare.
In constitutia lemniscului spinal sunt fibre cu caracter filogenetic
diferit. Cele vechi (paloeospinale) conduc senzatii legate de
intensitatea durerii (somatica si viscerala) si se duc in formatiunea
reticulara a trunchiului formand tractul spino-reticulo-talamic (in
talamus ajung in nucleii intralaminari).
Fibrele noi (neospinale) responsabile pentru localizarea si clasificarea
tipului de durere ajung in talamus in VPL in portiunea lui caudala si in
zona talamusului posterior.
Proiectia din talamus se face pe scoarta din VPL in aria somestezica I
si din zona talamusului posterior in aria somestezica II.

Sensibilitatea exteroceptiva epicritica (discriminatica)

E calea discriminarii simultane a 2 stimuli. Foloseste aceeasi cale ca si simtul
vibrator si ca si calea proproceptiva kinestezica.
Avem conduceri diferite prin cai principale si cai secundare.
Calea principala e comuna cu cea a proprioceptivitatii constiente (vorbim mai
incolo)
Caile secundare ajung in cordonul lateral, sunt cai directe si incrucisate.
Calea directa secundara
Din ganglionul spinal axonii merg pe interneuroni:
a. Din nucleul capului cornului posterior patrund in cordonul ipsilateral (de
aceeasi parte) formand fasciculul spinocervical lateral sau axonii merg in
nucleul cervical lateral C1-C2 de unde fibrele trec de parte opusa, se alatura
lemniscului medial impreuna cu fibrele trigeminale cutanate si proiecteaza in
VPL. De aici in ariile somestezice primara si secundara.
Se considera ca aceste cai secundare formeaza un complex spino-cervicotalamic care are o viteza de conducere foarte mare de aceea e considerat ca
un sistem de alarma ce precede conducerea pe cai specifice. El declanseaza
raspunsul de tip inhibitie descendenta.
Tot din categoria fibrelor secundare mai sunt si fibrele incrucisate ce ajung
in cornul lateral (partea ventrala a acestuia) si are explicatia prezentei
sensibilitatii discriminative si in situatia in care maduva sufera leziuni de
cordon posterior.

Calea principala
E aceeasi cu calea sensibilitatii proprioceptive
Modalitatile cailor propioceptive sunt:
-

Calea constienta
Calea inconstienta (cerebel)

Sensibilitatea kinestezica (constienta) responsabila de pozitia si miscarile

corpului. Se gaseste in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii impreuna cu
sensibilitatea epicritica si vibratorie.

Receptorii pentru proprioceptivitate sunt corpusculii neurotendinosi Golgii. Sint

receptori kinsetezici de la nivelul tendoanelor, capsulelor articulare, ligamentelor
articulare (li se alatura si corpusculii Rufinii si TNL). Pentru vibratii sunt Paccini.
Protoneuronul e in ganglionul spinal. Prelungirea axonica ia calea radacinii
posterioare a nervului spinal (diviziunea mediala) si intra in maduva. De aici ajung
in cordonul posterior al maduvei spinarii participand la formarea zonei
cornoradiculare.
In cordonul posterior medular majoritatea fibrelor se organizeaza in 2 mari
fascicule ce le vizualizam pe sectiunea medulara de la T5 in sus.
Aceste fascicule sunt:
I.
II.
III.

Fasciculul gracilis (Goll)

Fasciculul cuneat (Burdach)
Fasciculul cuneat accesor

Topografic fasciculul Gracilis e paramedian fata de septul median posterior

medular si contine fibre cocci-sacro-lombare si toracale inferioare
Fasciculul Burdach e situat lateral de primul, contine fibre din regiunea
toracala superioara si cervicala.
Din punct de vedere filogenetic se spune ca aceste fascicule apar odata cu
dezvoltarea membrelor.
Exista o somatotropie a acestor fibre. Din punct de vedere anatomic
fibrele mai lungi vin din regiunea inferioara si sunt medial fata de fibrele
mai scurte care se adauga.
Din punct de vedere functional fibrele ce conduc sensibilitatea de la
nivelul firelor de par vor fi situate superficial iar in profunzime se situeaza
in ordine (spre profund) fibrele sensibilitatii tactile discriminative, apoi
vibratorii si cel mai profund kinestezice.
Deutoneuronul
In bulb in regiunea dorsala a bulbului sunt 2 nuclei importanti: Gracilis
si Cuneat.
Mentionam ca fibrele din cordoanele posterioare in traseul lor spinobulbar
ajung la nucleii respectivi si pana sa faca sinapsa la nivelul lor ii inconjoara
dinspre lateral spre medial pe fata dorsala
Nucleii sunt nuclei proprii bulbari cu mare specificitate. Au o singura
modalitatea senzitiva, fibrele care ajung la nivelul lor pastrandu-si
somatotopia anatomica si functionala.
Acesti nuclei sunt sub control cortical (fibre cortico-bulbare) si sub
controlul formatiunii reticulare (cu rol inhibitor sau facilitator).

O parte a fibrelor (considerate secundare) care urca spre nuclei se

incruciseaza median cu cele de parte opusa formand fibrele arcuate
interne care vor da nastere decusatiei senzitive sau lemniscale.
Topografic decusatia se observa la nivel bulbar, dorsal de piramidele
bulbare cu mentiunea ca fibrele care decuseaza provin dorsal de la
nucleul cuneat si ventral de la Gracilis.
De la nivel bulbar pana la al treilea neuron talamic fibrele spino-bulbare
devin lemnisc medial. Este un element recent filogenetic. Prezenta
lemniscului medial il face sa aiba o topograqfie precisa si anume: in bulb
se gaseste intre canalul central si lemniscul trigeminal, mai aproape de
fata dorsala a bulbului.
In punte e cel mai medial dintre lemniscuri (lateral avand Lemniscul
trigeminal, lemniscul spinal si lemniscul lateral).
In mezencefal se gaseste postdorsal de substanta neagra si lateral de
nucleul rosu.
Parasind trunchiul cerebral LM ajunge in regiunea subtalamica unde da
colaterale coliculilor cvadrigemeni superiori.
In talamus al treilea neuron ajunge in VPL cu mentiunea ca fibrele ce
conduc sensibilitatea de la membrele inferioare sunt lateral in nucleu iar
cele de la membrele superioare medial.
Dupa sinapsa cu neuronul tert talamic, fibrele o iau spre cortex folosind
capsula alba interna (bratul posterior). Pe scoarta proiecteaza in girul
precentral in aria somestezica I.
De mentionat ca neuronii talamici sunt sub control cortical (fibre
cortico-talamice).
Leziuni la nivelul cordoanelor posterioare duc la diminuarea capacitatii
de localizare a stimulului, la nesiguranta in efectuarea miscarilor active si
la diminuarea sensibilitatii discriminative intre 2 stimuli secundari.
Calea proprioceptiva inconstienta
Se mai numeste si simtul tonusului muscular sau calea
proprioceptivitatii de control al miscarii.
E alcatuita din:
- 2 tracturi (spinocerebeloase direct si incrucisat)
- Un fascicul (cuneocerebelos)
Receptorii
Sunt fusurile neuromusculare, corpusculi de tact, presiune, corpusculii Paccini.
Protoneuronul e in ganglionul spinal.
Prelungirile axonice (rad post nerv spinal). Intra initial in formarea regiunii
cornoradiculare. Merg ascendent cam 6 segmente medulare.
Deutoneuronul

Pentru tractul spinocerebelos flesching (posterior, direct) e nucleul toracic Clarcke

Stilling. E un nucleu columnar, lung, intins la baza cornului posterior (lama rexed 7)
in regiunea C8-L2.
Are o singura modalitate senzitiva. E un nucleu cu neuroni mari, veziculosi.
Are o viteza mare de transmisie cu mentiinea ca fibrele sacro-lombare urca
impreuna cu fibrele fasciculului Gracilis pana in dreptul lui L2 unde incepe nucleul.
Axonii acestui nucleu ajung in cordonul lateral de aceesi parte. In ceea ce priveste
topografia in acest cordon tractul spinocerebelos posterior se situeaza dorsal de
spinocerebelosul anteror si lateral de spinotalamic lateral si de corticospinal lateral.
Din punct de vedere somatotopic tractul are un aspect lateral, in lamele
superficiale vin impulsurile din segmentele inferioare si in lamele profunde cele din
segmentele superioare. Conduce impulsuri propiroceptive si exteroceptive de tact si
presiune.
Dupa sinapsa cu deutoneuronul fibrele urca in trunchiul cerebral si la nivelul
bulbului folosesc PCI (legatura intre bulb si cerebel) pentru a ajunge in paleocerebel
(fibre muschioase) in vermisul anterior (lobulul central, in culmen, in declive , in
uvula si piramis) si in regiunea paravermiana.
In bulb tractul spinocerebelos direct e dorsal de piramidele bulbare si ventral de
nucleul tractului spinal al trigemenului.
Rolul acestui tract e in coordonarea precisa a musculaturii posturale a corpului si
coordoneaza contractiile individuale ale musculaturii membrelor.
Tractul spinocerebelos anterior- incrucisat (Gowers)
Deutoneuronul e in lamele 5,6,7 Rexed adica la bazele coarnelor posterior si
lateral. Majoritatea fibrelor deutoneuronului 90% se incruciseaza, ajung in cordonul
lateral de parte opusa de unde tractul se numeste si incrucisat, tractul continand
10% fibre neincrucisate ipsilaterale.
Topografic la nivelul cordonului lateral de parte opusa e situat posterior de tractul
olivospinal, ventral de tractul spinocerebelos posterior si lateral de tractul
spinotalamic lateral.
Acest tract ajunge in trunchiul cerebral (aceeasi somatotopie ca si cel posterior),
strabate trunchiul pana la nivel mezencefalic si foloseste PCS (legatura mezencefal
ce cerebel) ajungand pe calea VMS (valului medular superior) in cerebel.
Rolurile acestui fascicul e in adaptarea si controlul miscarilor sinergice in timpul
executiilor miscarilor involuntare.
Fasciculul cuneocerebelos

E considerat de majoritatea autorilor ca o continuare ascendenta (craniala) a

tractului spinocerebelos posterior ( de la C8 in sus).
Are ca origine nucleul cuneat accesor din bulb situat laterla de nucleul cuneat
principal.
Primeste aferente proprioceptive pe calea radacinii posterioare a nervului spinal
de la fusurile neuromusculare C1-C8 si sensibilitatea de tact si presiune tot de la C1C8.
Dupa nucleul cuneat accesor fibrele formeaza fasciculul cuneocerebelos ( parte
din fibrele arcuate externe dorsale) si prin PCI de aceeasi parte ajung in cerebel in
aria de proiectie a membrului superior. Aceasta corespunde regiunii vermiene.
Rol in corelarea miscarilor membrelor superioare si inferioare in timpul executiei
unor miscari mai ample.