SINDROMUL DE DESHIDRATARE ACUTA

Procentul de apa totala variaza cu varsta.

• Procentul de apa – la fat si nn
• la fat este crescut → scade la nastere la 75%.
• prematurii -procent de apa mai mare comparativ cu nn la termen.
• In primul an de viata
• scade pana la 60% -ramane aprox constant pana la pubertate.
• La pubertate
• Fete - creste mai mult continutul in grasime (continut scazut de apa)
• Baieti - creste masa musculara (continut crescut apa).
• La sfarsitul pubertatii procentul de apa totala - 60% la B, 50% la F

Apa totala include 2 compartimente principale:

• lichidul intracelular (LIC)
• lichidul extracelular (LEC)
• La fat si nn volumul LEC este mai mare decat volumul LIC.
• Diureza postnatala va determina o scadere rapida a volumului LEC.
• In continuare - cresterea celulara → expansiune continua a volumului LIC .
• In jurul varstei de 1 an raportul dintre volumul LIC si LEC se apropie de valoarea de la adult.
• Volumul LEC =20-25% din greutate
• Volumul LIC = 30-40% din greutate
• la pubertate cresterea masei musculare determina un volum LIC mai mare la baieti comparativ cu
fetele.
• LEC include
• apa plasmatica
• lichidul interstitial.
• Apa plasmatica
• reprezinta 5% din greutatate
• volumul plasmatic poate fi modificat in deshidratare, insuf cardiaca, anomalii ale osmolaritatii
plasmatice, hipoalbuminemie.
• Lichidul interstitial -
• normal =15%
• poate creste dramatic in boli asociate cu edeme - insuf cardiaca, insuf hep, sindr nefrotic
• Copiii - mai ales sub 4 ani - au risc mai mare de desh cand au varsaturi, diaree sau cresterea pierderilor
insensibile de apa.
• Turnover-ul lichidelor si electrolitilor poate fi de 3 ori mai rapid la sugari si copii mici - comparativ cu al
adultilor deoarece:
• au rata metabolica mai inalta
• suprafata corpului este mai mare raportata la IMC
• continut de apa mai crescut

Sindromul de deshidratare acuta (SDA)

• SDA este consecinta:
• Reducerii aportului
• Pierderilor excesive
• Ambelor mecanisme
• Reducerea aportului – sistarea voluntara sau involutara a aportului
• Pierderi excesive – GI, renale, alte cauze

Pierderi gastrointestinale
• Varsaturi
• Meningita
• Tumori cerebrale
• Gastroenterita
• Apendicita
 • Peritonita
• Invaginatie
• Acidocetoza diabetica
• Pielonefrita
• Insuficienta renala
• Diaree
• Renale
• Insuficienta renala
• Acidoza tubulara renala
• Diabet insipid
• Administrare de diuretice
• Alte cauze
• Extravazarea lichidelor intravasculare in al 3-lea spatiu – peritonita, pleurezie
• Pierderi insensibile
• Hemoragie
• Deficitul poate fi apreciat in functie de greutatea corporala

Sindrom de deshidratare
• <3% nu apar semne clinice
• 3-5% deshidratare usoara
• 6-9% deshidratare medie
• ≥10% deshidratare severa
Anamneza
• Istoric de varsaturi, diaree si reducerea aportului oral = sugestiv dar nu specific pentru diagnostic.
• Daca raporteaza ca nu are diaree, are aport oral normal si diureza normala, riscul de deshidratare este
scazut.
Simptome si semne clinice permit identificarea sindromului de deshidratare la sugar si copil.
• Semnele observate la ex clinic sunt determinate de deshidratarea tesuturilor si de reactia
compensatorie pentru a mentine perfuzia.
Cele mai utile semne individuale pentru a identifica deshidratarea
• Prelungirea timpului de recolorare capilara,
• Diminuarea elasticitatii pliului cutanat
• Paternul respirator anormal.
Deobicei dg se bazeaza pe o combinatie de semne clinice.

Evaluarea clinica a deshidratarii

Deshidratare moderata 6-9%
Deshidratare usoara 3-5% • Tahicardie
• Puls N sau crescut • Diureza redusa sau absenta
• Diureza redusa • Iritabil/letargic
• Sete • Facies incercanat
• Ex clinic normal • FA deprimata
• Diminua lacrimarea
• Mucoase uscate
• Pliu cutanat lenes
• Timp de recolorare capilara intarziat >2 sec
Tipul de deshidratare
• Depinde de relatia dintre pierderea de apa si pierdera de electroliti, mai ales de sodiu
• In functie de nivelul sodiului;
• Deshidratare izonatremica= mixta – Na = 130-150 mEq/l
• Deshidratare hiponatremica = extracelular – Na< 130 mEq/l
• Deshidratare hipernatremica = celulara - Na>150 mEq/l
Deshidratare hiponatremica
Patogeneza
• raportul dintre pierderea de sodiu si lichide -Pierdere de lichide bogate in Na → hipoNa
 • retentia de apa pentru a compensa reducerea volumului = scaderea volumului stimuleaza secretia de
hormon antidiuretic care va reduce excretia renala de apa
• Inlocuirea cu apa a pierderilor prin diaree → hipoNa
• Desh hiponatremica determina o reducere importanta a volumului intravascular explicata prin trecerea
apei din spatiul extracelular in spatiul intracelular

Deshidratarea hipernatremica
Complicatiile hipernatremiei
• Trecerea apei din celulele creierului in LEC hiperton →
→ afectare neurologica severa: hemoragii, tromboze
→ protejeaza volumul intravascular → – diureza poate fi pastrata si tahicardia este moderata
• Letargie/iritabilitate
• Hipertonie/hiperreflexie
• Febra
Complicatiile tratamentului
• Scaderea rapida a osmolaritatii extracelulare in timpul corectiei hipernatremiei determina trecerea apei
din spatiul extracelular in celulele creierului producand edem cerebral - convulsii

Examene de laborator
• Hemograma
• Evaluarea echilibrului acidobazic - Astrup
• Ionograma
• Glicemie
• Uree, Creatinina

TRATAMENT
Obiective
• Refacerea volemiei
• Refacerea volumului lichidului interstitial
• Mentinerea hidratarii – inlocuirea pierderilor
• Ser fiziologic – 20 ml/kg – 10-15 min
• Se repeta pana cand se considera ca s-a refacut volemia (max 60 ml/kg)
• In urmatoarele 24 – 48 ore = Se corecteaza deficitul + se administreaza necesarul
• Ex: ½ din volumul calculat se administreaza in primele 8 ore si ½ in urmatoarele 16 ore

Greutate Necesar lichide/zi

<10kg 100ml/kg
11-20 kg 1000 ml+50 ml/kg pentru fiecare kg intre11-20 kg
>20 kg 1500 ml + 20 ml pentru fiecare kg peste 20 kg
• Ser fiziologic
• Ringer lactat 130 mEq/l Na, 109 mEq/l Cl, 28 mEq/l lactat, 4 mEq/l K, 3 mEq/l Ca.
• Glucoza 5%,
• Clorura de sodiu solutie 5,8%
• Clorura de potasiu solutie 7,4%

Corectarea acidozei - Bicarbonat de sodiu

Deshidratarea hiponatremica
• Deficit sodiu = 0,6x Gx (Na+d – Na+i)
• Corectare max 12 mEq/l in 24 ore
• Corectare rapida – risc mielinoza pontina
centrala
Deshidratare hipernatremica
• Concentratia Na seric sa scada cu max 12 mEq/l in 24 ore
• In desh hipernatremica severa corectarea se face in 3-4 zile
• Ritmul rehidratarii este mai lent – nu se recurge la ritm
rapid in primele 8 ore