1

Genomul uman 2

Genomul defineste toate genele existente intr-un singur gamet, respective, pe un singur
cromozom din perechea de omologi.

Proiectul genomul uman , initiat in 1988 a fost definitivat in februarie 2001, fiind completat in
2003. Scopul sau a fost crearea hartilor genetice si fizice a celor 23 de perechi de cromozomi
umani , stabilirea secventei complete a genomului uman, care a permis depistarea si analiza
genelor implicate in determinismul caracterelor normale , precum si genele mutante care
determina diverse maladii, etc.

Cartarea genomului construirea unor harti care sa permita gasirea si izolarea genelor, precum
si ordonarea diferitelor fragmente de ADN, in vederea secventierii. Principalele tipuri de harti
sunt : hartile citologice(fizica), genetice .

Harta genetica consta in reprezentarea grafica a pozitiei genelor in cromozomi, cu stabilirea

distantei dintre ei. Ea reprezinta ordinea genelor si defineste pozitia unei gene fata de alte gene
situate in acelasi cromozom. Distantele dintre gene sunt exprimate in unitati de recombinare
genetica(unitati de crossing-over), notate in centimorgani (cM). O distanta de 1 cM intre doua
gene adiacente, reprezinta un procent de crossing-over de 1% intre aceste gene.

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 2

Sunt bazate pe frecventa recombinarii in meioza a unor markeri genetici .Markerii genetici se
refera la unele trasaturi ale genomului uman, care variaza in functie de individ .Hartile genetice
tin cont de ordinea markerilor si de distanta dintre ei, masurata ca frecventa a recombinarii.

Constructia hartilor genetice prin unitati de linkage este utila mai ales cand locii genelor sunt la
mica departare. Atunci cand locii sunt mai distantati, exista posibilitatea sa se petreaca crossing
overe secundare intre cromozomi. Un alt aspect legat de hartile genetice este aceea ca
probabilitatea crossing-overelor nu este uniforma. Aproximativ din genomul uman este
responsabil de recombinarea genetica, deoarece unele regiuni ale cromozomilor(cele din
vecinatatea centromerului) sunt inhibate.Totodata unitatile de recombinare realizeaza in
ritmuri diferite recombinarea, de exemplu s-a constatat faptul ca la femei cromozomii au
frecvente mai mari de recombinare decat cromozomii barbatilor si, ca urmare, hartile genetice
ale cromozomilor femenini sunt mai lungi.

Harta genetica a cromozomului Y uman : a) localizarea genelor in cromozomul Y

b) gene prezente in cromozomul Y si cromozomul X

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 3

Harta citologica a cromozomilor(harta fizica), prezinta pozitia unui locus sau a unei gene in
cromozom, dependent de anumite particularitati ale acestuia. Intocmirea ei are la baza
tehnicile de bandare a cromozomilor , prin care se evidentiaza benzi transversale de culori si
intensitati diferite de-a lungul cromozomilor metafazici, prin tehnici specifice de colorare.

ADN-ul uman, aflat in cele 23 perechi de cromozomi, contine circa 3,2x10 9 perechi de
nucleotide , 2,95x109 perechi de nucleotide fiind constituite in eucromatina.Au fost identificate
circa 31 000 gene care sunt transcrise in ARNm si minim 750 de gene codificate in alte tipuri de
ARN. Astfel, exista circa 500 de gene pentru diferite tipuri de ARNt.Genele sunt distribuite in
cele 22 perechi de autozomi si cei doi cromozomi ai sexului. Raportat la numarul perechilor de
baze azotate, cele mai multe gene au fost inregistrate in cromozomul 1(2 968 gene), iar
numarul cel mai mic de gene se afla in cromozomul 13 si in cromozomul Y(213 gene).
Genele(sau regiunile cu rol in codificare), reprezinta numai 1-2% din genom.Peste 40% din
genele umane care codifica proteine au ortologi la Drosophila si Caenorhabdites(nematod)
.Aceasta constatare prezinta o deosebita importanta pentru studiul unor maladii si al
mijloacelor de tratament, experimentele fiind efectuate pe cele doua specii. Sute de gene
umane au rezultat prin transfer orizontal de la bacterii in timpul evolutiei vertebratelor. Mai
mult de jumatate din genomul uman este constituit din ADN repetitiv. Aproape 45% din genom
este derivat de la elemente genetice transpozabile (gene mobile, gene saltarete sau gene
vagaboande , capabile sa isi schimbe pozitia in interiorul aceluiasi cromzom sau pe cromozomi
diferiti). Desi genomul uman poseda numai de doua ori mai multe gene care codifica proteine,
comparativ cu Drosophila si Caenorhabdites, genele umane sunt mult mai complexe si parcurg
procese de maturare , producand o gama variata de transcripti diferiti. Mai mult de 1 000 de
gene sunt cauza unor boli specifice, mutantele lor fiind listate separat. Cromozomul mitocodrial
uman, denumit ADN-mt sau cromozomul 25, este constituit dintr-o molecula de ADN de forma
circulara, alcatuita din peste 16 000 de perechi de baze azotate si contine aproape 40 de gene.

Hartile fizice se bazeaza pe distantele moleculare dintre anumiti markeri, distante exprimate
in perechi de baze (pb). Markeri folositi sunt secvente scurte de AND (200 300 pb) care
exista intr-o singura locatie in genom .Prin combinarea informatiilor furnizate de toate tipurile
de harti se obtin hartile integrate .

Particularitatile genomului uman :

- Aproximativ 99% din ADN-ul celular uman nu este transcris in proteine ;

- Subunitatile proteinelor heteromerice sunt conditionate de gene situate in cromozomi

diferiti ;

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 4

- Genele implicate in etapele succesive ale unui proces metabolic sunt situate in
cromozomi diferiti ;

- In genomul uman exista pseudogene- gene cu structura similara cu cea a genelor

structurale dar, care in urma unor mutatii au devenit inactive;

- O gena poate fi amplificata, uneori de sute de ori, ca singurul mijloc de aparare al

organismului in fata unei agresiuni exterioare;

- Unele gene se exprima doar in cursul diferentierii embrionare, altele se exprima de-a
lungul intregii ontogeneze si se numesc gene de intretinere ;

- Genele formeaza centre urbane bogate in guanina si citozina, in timp ce

deserturile sarace in gene sunt formate din ADN , in care predomina adenina si timina.
Astfel,genele sunt concentrate in anumite arii din genom , cu spatii largi intre ele,
formate din ADN ne-codificator.

Organizarea genomului uman :

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 5

Cromatina nucleara

Cromozomul X este un cromozom de dimensiune medie, care, comparative cu cromozomul Y ,

poarta un numar mare de gene. De altfel, cromozomul Y este, in cea mai mare parte inactiv
genetic. Prezenta a doi cromozomi X activi la femeie ar determina diferente mari intre cele
doua sexe. In realitate, doar unul dintre cei doi X este activ, celalalt fiind inactivat in stadiile
timpurii ale dezvoltarii embrionare.

In nucleul celulelor interfazice la mamifere, inclusiv la om, cromozomul X inactivat apare sub
forma unei formatiuni intens colorate , care a fost denumita corpuscul Barr sau cromatina
sexuala. Inactivarea unuia dintre cei 2 cromozomi X are ca efect principal egalizarea numarului
de gene la cele doua sexe, generand fenomenul compensarii de doza.

Desi, in md normal, o femeie are un singur corpuscul Barr/celula, in cazul unor aberatii
numerice heterozomale, numarul acestora poate creste. De asemenea, la barbatii afectati de
anumite anomalii heterozomale este semnalata prezenta corpusculului Barr.

Anomalii numerice cromozomiale

Din cauza unor disfunctii in desfasurarea diviziunii celulare, pot lua nastere celule poliploide sau
aneuploide.

a) Poliploidia corespunde situatiei in care o celula contine, suplimentar, unul sau mai
multe seturi complete de cromozomi. Majoritatea poliploizilor umani mor in stadiul de
embrioni sau de fat, poliploidia fiind cauza a 17% dintre avorturile spontane. Ocazional ,
un poliploid supravietuieste cateva zile dupa nastere, dar are malformatii la nivelul
intregului organism.

b) Aneuploidia poate fi autozomala sau heterozomala si consta in aditia sau deletia unui
cromozom la setul normal de cromozomi.

Simptomele asociate aneuploidiilor depind de tipul cromozomului care este in plus sau
in minus. Aneuploidile automozomale conduc, adeseori, la retardare mintala, in timp ce
aneuploidiile cromozomilor de sex sunt mai putin severe.

Trisomiile(prezenta unui cromozom in plus, 2n+1) sunt mai frecvente decat

monosomiile (lipsa unui cromozom, 2n-1).Ambele tipuri de aneuploidii apar in urma
unor nondisjunctii cromozomiale din timpul meiozei. Nondisjunctiile cromozomiale
produse in timpul meiozei, determina aparitia unor mozaicuri de celule , iar gradul de
afectare depinde de cate celule au un numar anormal de cromozomi.
Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 6

1. Aneuploidia autozomala cea mai frecventa este trisomia 21, cunoscuta sub numele
de sindrom Down. Persoanele cu aceasta maladie sun t de talie mica, au un aspect
caracteristic al fetei si sufera de obicei si de alte afectiuni asociate, inclusiv de grade
diferite de retardare mentala. Boala afecteaza ambele sexe , incidenta fiind de un
caz la o mie de nou-nascuti, cu risc mai mare cand mama are peste 35 de ani.

Alte aneuploidii autozomale sunt trisomia 18 (sindromul Edwards ; malformatii

cardiace, ale capului, fetei, retard mental) si trisomia 13 (sindromul Patau ; nu
depasesc varsta de 3-4 luni, malformatii ale scheletului, inimii, sistemului nervos
central,etc.), ambele maladii fiind mai severe decat sindromul Down.

2. Aneuploidiilke heterozomale includ sindromul Turner, sindromul Klinefelter,

trisomia X si sindromul Jacobs si sunt rezultatul nondisjunctiei cromozomilor de sex
in procesul de formare a gametilor(ovule sau spermatozoizi).

Momentul non- Rezultatul nondisjunctiei Consecinte

disjunctiei In ovule In spermatozoizi

ovogeneza XX Y XXY-sindrom Klinefelter

XX X XXX-trisomie X

O Y YO- neviabil

O X XO-sindrom Turner

Spermatogeneza X O XO-sindrom Turner

Meioza I X X Y XXY- sindrom Klinefelter

Meioza II X X X XXX- trisomie X

X YY XYY- sindrom Jacobs

Sindromul Turner sunt afectate femei cu slaba dezvoltare a organelor genitale,

sterile, dar normal dezvoltate mental. Tratamentele hormonale pot ajuta aceste
femei sa duca o viata normala.maladia este prezenta in raport de 1/10 000 de
nasteri ; nu prezinta corpuscul Barr.

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 7

Sindromul Klinefelter este rezultatul unei non disjunctii cromozomiale produse fie in
ovogeneza , fie in spermatogeneza, ceea ce conduce la prezenta unuia sau a mai
multor cromozomi X suplimentari, care pot fi observati in nucleii interfazici, sub
forma de cromatina sexuala. Persoanele afectate sunt barbati cu musculatura slab
dezvoltata, bazinul larg, atrofie testiculara, dezvoltare anormala a mamelelor
(ginecomastie) si retardare mentala. Tratamentele prelungite amelioreaza unele
simptome.prezinta in celulele somatice corpusculi Barr.

Trisomia X-se manifesta la fete la 1/1 000 nasteri. Indivizii prezinta o dezvoltare
normala sau manifesta o usoara scadere a fertilitatii si o usoara intarziere mentala.In
celulele somatice se constata existenta a doi corpusculi Barr.

Rearanjamente cromozomiale

Regiuni intregi din cromozom pot suferi unele modificari, precum deletii, duplicatii,
translocatii sau inversii, afectand, de obicei, mai mult decat o gena.

Deletia consta in lipsa unei portiuni din cromozm ; cu cat aceasta portiune este mai mare, cu
atat efectele sunt mai severe. Un exemplu de maladie asociata unei deletii la nivelul bratului
scurt al cromozomului 5 este sindromul cri-du-chat , denumit asa dupa plansul
caracteristic al copiilor afectati, care, in plus, sufera intarzieri in dezvoltare si retard mental.
Sindromul Prader-Willi este caracterizat prin deletia unui fragment din bratul lung al
cromozomului 15. Dupa 5-6 ani , copiii manifesta un apetit exagerat, care conduce la obezitate
insotita de diabet, dezvoltare fizica si sexuala redusa.

Prezenta unui segment cromozomial in mai mult de un exemplar se numeste duplicatie si, la
fel ca in cazul deletiilor, produce efecte mai grave cand afecteaza o regiune cromozomiala mai
intinsa.

Translocatiile reprezinta schimburi de material genetic intre cromozomii neomologi

(translocatii reciproce ). Translocatiile iau nastere si prin atasarea unei portiuni rupte dintr-un
cromozom la alt cromozom(translocatie robertsoniana). Daca o translocatie determina deletia
sau duplicarea unei/unor gene, apar simptome corespunzatoare rolului genei implicate.

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 8

Comparatie intre harta genetica si harta fizica:

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 9

Cariotipul sindromului Down :

Cariotipul sindromului Klinefelter :

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 10

Cariotipul sindromului Turner:

Cariotipul sindromului Trisomia X :

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 11

Cariotip sindrom Cri-du-chat :

Cariotip sindrom Patau (trisomia 13):

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja

 12

Cariotip sindrom Eduards (trisomia 18):

Nondisjunctia cromozomilor in meioza :

Colegiul NationalPetru RaresSuceava

Prof. Carmencita Obreja