CURS FARMACOLOGIE

Farmacologia este disciplina stiintelor medicale care se ocupa cu

cercetarea si cunoasterea medicamentului sub toate aspectele sale.
Sub denumirea de medicament intelegem orice produs sau substanta
chimica care,administrata unui organism singura sau asociata cu altele, in
timp util,in cantitate determinata si la intervale de timp potrivite,impiedica
aparitia unei stari patologice,sau daca boala s-a produs, atunci impiedica
progresarea ei,grabeste sau produce vindecarea ei.
Aspecte generale in farmacologie
Farmacologia generala cuprinde o serie de capitole distincte:
1)materia medica= este un inventar alfabetic al substantelor
medicamentoase,cu proprietatile lor fizice si chimice,efectele lor etc.
2) farmacognozia= se ocupa cu cunoasterea amanuntita a substantelor
medicamentoase,originea lor,principiile active,etc.
3)chimia farmaceutica= se ocupa de structura si proprietatile chimice,
de sinteza lor, extragerea substantelor medicamentoase, de purificarea lor
precum si de preparaea altora noi, mai active, mai specifice, mai putin
toxice.
4)farmacodinamia= cerceteaza modul de actiune al medicamentelor,cu
determinarea substratului asupra caruia lucreaza, a corelatiei dintre
sructura lor chimica si a efectelor pecare le produc, a corelatiei doza-efect,
a efectelor principale si secundare, a metabolismului si a soartei lor in
organism.
5)farmacografia= se ocupa de regulile de prescriere a
medicamentelor,de cunoasterea incompatibilitatilor,de calcularea
dozelor,de modul de administrare, de calcularea dozelor.
6)farmacoterapia= se ocupa de aplicarea practica a cunostintelor de
mai sus la patul bolnavului, tinand cont de particularitatile individuale ale
pacientului si de afectiunea de care sufera. De asemeni se ocupa de
stabilirea dozelor si a modului de administrae in legatura cu aceste
particularitati.
7)toxicologia= se ocupa accidentele provocate de o administrare gresita
a medicamentelor precum si cunoasterea metodelor de combatere.
Mecanismele de actiune ale medicamentelor.
Cu intelegerea modului de actiune a medicamentelor se ocupa
farmacodinamia.
Efectele medicamentelor sunt rezultatul interactiunii dintre medicament si
materia vie( organismul uman sau animal).
Efectele medicamentelor se produc in doua faze:
a) faza de distribuire= in care medicamentul patruns in organism, prin
intermediul sangelui si al lichidelor interstitiale se distribuie uniform in
toate tesuturile sau organele, aceasta distributie fiind influentata de
circulatie.

b) faza de localizare= de concentrare a medicamentului la nivelul

structurilor care au o afinitate mai mare pentru structura medicamentului
respectiv. In acest sens subliniem faptul ca medicamentul avand o
structura chimica determinata, arer si o afinitate mai mare sau mai mica
de natura chimica sau fizico-chimica pentru anumite formatiuni tisulare
sau celulare denumite structuri receptive sau farmacoceptori.
Datorita acestei afinitati, se concentreaza in cantitate mare la nivelul
farmacoceptorilor respectivi, decat la nivelul altor structuri celulare sau
tisulare. Asa se explica, ca desi unele medicamente se administreaza in
doze foarte mici, isi exercita efectul dorit la nivelul structurii organului
bolnav.
Daca ne referim la mediul intern( sange, lichide interstitiale),
medicamentele actioneaza in functie de echilibrul de ioni, de hormoni, de
mediatori chimici, de substantele proteice circulante, de apa, de enzime.
Actiunea farmacodinamica a medicamentelor este strans legata
de raportul dintre marimea dozelor si marimea efectelor obtinute
pentru un medicament dat, aceasta reprezentand de fapt expresia
activitatii medicamentului respectiv.
Din acest punct de vedere substantele medicamentoase pot fi:
- foarte active;
- active;
- slabe;
Exemplu: Strofantina( medicament folosit in insuficienta cardiaca) se
administreaza in doze de cca. 0,3mg; Sulfatul de Magneziu( un purgativ
salin) se administreaza in doze de cca. 20-25 gr.
Orice substanta medicamentoasa exercita mai multe efecte
asupra organismului. Acestea sunt:
_ efecte principale si efecte secundare. Actiunea principala este
aceea pentru care recomandam medicamentul respectiv.
_ efecte directe si efecte indirecte. Exemplu: Noradrenalina
medicament recomandat in colaps vascular, administrat in pev. actioneaza
direct asupra arterelor provocand cresterea tonusului musculaturii netede;
Metiltiouracilul medicament utilizat in insuficienta tiroidiana actioneaza
indirect impiedicand fixarea iodului tiroidian, ducand astfel la diminuarea
secretiei de hormoni.
_ efecte generale si efecte locale. Efectele generale se observa dupa
resorbtia medicamentelor in tot organismul, iar cele locale se marginesc
strict la zona in care sunt aplicate. Exemplu: Narcoticele au efecte
generale; procaina este un anestezic local prin infiltratie.
_ efecte specifice si efecte nespecifice. Exemplu: Serul antitetanic
actioneaza specific, exclusiv fata de toxina tetanica; antibioticele
actioneaza nespecific, in sensul ca pot impiedica inmultirea microbilor si in
felul acesta stopeaza evolutia infectiei.

_ efecte fugace ( trecatoare) si efecte persistente( de durata).

Exemple: o doza de Adrenalina administrata iv. poate provoca pelanga
efectul antihistamin ic si cresterea tensiunii arteriale cu durata de 1-2
minute; o doza de Digitoxina modifica functia inimii timp de 24-48 ore.
_ efecte reversibile si efecte ireversibile. Exemple: Narcoticele sub
forma inhalatorie provoaca rapid un somn profund cu insensibilitate
completa, dar dupa ce sunt eliminate din organism, efectele lor dispar in
cateva minute fara a lasa efecte secundare.
Studiile farmacodinamice trebuie sa tina seama de structura si caracterele
fizico-chimice ale celuleleor si mai ales sa tina cont ca, membrana
celulara( care este considerata un organit cu functiuni fiziologice bine
determinate) participa activ la procesele de schimb dintre celula si mediu,
precum si la procesele metabolice intracelulare.
O caracteristica esentiala a tuturor membranelor celulare este
bogatia lor in fosfolipide. Importanta acestui fenomen fizicochimic in biologie, rezida din faptul ca pentru a putea patrunde in
celula, o substanta trebuie sa fie liposolubila, iar pentru a putea
patrunde in citoplasma trebuie sa fie si hidrosolubila. Aceasta
conditie se cere substantelor medicamentoase care se
administreaza parenteral prin injectii subcutanate sau im.
Un lucru important de retinut este faptul ca un medicamentadministrat
unui organism, nu actioneaza ca un reactiv intr-o eprubeta.
Variabilitatea caracterelor biologice face ca efectele medicamentelor sa
aiba aspecte particulare de la individ la individ. Asfel exista organisme
care au fie o sensibilitate crescuta, fie o sensibilitate scazuta pentru
anumite medicamente, aceasta sensibilitate la om fiind in legatura mai
ales cu varsta si cu sexul. Exemplu: hormonii sexuali masculini sau
feminini au efecte diferite la barbati si la femei; opiaceele administrate la
copii au o actiune deprimanta respiratorie cu atat mai prelungita cu cat
copilul este mai mic.
Sensibilitatea la o substanta medicamentoasa poate sa imbrace o
forma particulara si sa fie strict individuala.
Din acest punct de vedere descriem o serie de fenomene ce pot
apare in urma administrarii medicamentelor:
1. Idiosincrazia= este un fenomen de hipersensibilitate la un anumit
medicament. Astfel o persoana poate sa fie extrem de sensibila la Iod, la
barbiturice, cand medicamentele respective, luate in doze foarte mici pot
provoca urticarii grave, insuficienta hepatica,,chiar inhibitia functiei
hematopoietice a maduvei. Aceste idiosincrazii pot fi dobandite,( alergice)
sau pot fi innascute( constitutionale).
2. Alergia= sunt cazuri cand prin administrarea repetata a unor
medicamente se ajunge la un moment dat ca reactiile principale sau

secundare sa devina toxice. In acest caz avem de-a face cu o sensibilizare

a organismului la medicamentul administrat, de fapt un fenomen alergic.
3. Obisnuinta= este fenomenul invers, al cresterii tolerantei unui
organism pentru un medicament si al scaderii efectelor lui, atunci cand
este administrat in doze curente. Acest fenomen duce cu timpul la
folosirea de doze din ce in ce mai mari pentru a obtine acelasi efecte ca la
inceput. Asa se explica abuzul de morfina, cocaina, alcool, somnifere,
purgative.
4. Tahifilaxia= fenomen ce consta in diminuarea si disparitia efectului
unei substante medicamentoase repetate la intervale scurte. Exemplu:
prima doza a unui medicament produce efectele dorite, dar a 2-a doza
administrata la scurta vreme de la incetarea efectelor primei doze produce
un efect mai slab, iar o noua doza in aceleasi conditii produce un efect
foarte slab sau ramane fara efect. Se presupune ca acest fenomen se
datoraste blocarii temporare a termoceptorilor tisulari. Fenomenul dispare
in cateva ore. Un exemplu tipic de astfel de medicament in care apare
tahifilaxia este Efedrina.
5. Cumularea= este un fenomen care se produce ori de cate ori repetam
administrarea unui medicament in doze mai mari decat acelea ce pot fi
metabolizate sau eliminate. In acest caz fiecare doza administrata,
gaseste in organism un rest din doza anterioara, ceeace duce la cresterea
concentratiei medicamentului in tesuturi. Astfel de fenomene de cumulare
se observa in tratamentele cu digitalice, cand la un moment dat apar
fenomene de intoxicatie digitalica: bradicardie, greturi, varsaturi.
Circulatia medicamentelor in organism.
Substantele medicamentoase patrunse in organism, ajung intr-o
prima etapa in sange. Daca sunt administrate iv. se distribuie in cateva
zeci de secunde in toata masa plasmatica si realizeaza imediat
concentratia sanguina maxima. Medicamentele care se resorb la nivelul
mucoaselor, seroaselor, precum si cele administrate im. trec mai lent in
circulatie. Din sange unele substante trec in lichidele interstitiale
sau in lichidul intracelular.
Dupa aceasta faza scurta de distribuire uniforma, medicamentele
se concentreaza conform afinitatii lor in anumite tesuturi si
organe, care prezinta farmacoceptorii lor specifici. In felul acesta se
realizeaza un echilibru dinamic intre concentratiile din sange si cele de la
nivelul farmacoceptorilor. Ulterior, potrivit afinitatii lor specifice,
medicamentele isi exercita la aceste structuri efectele specifice. Apoi
unele fie ca se depoziteaza si pot ramane fixate perioade lungi de
timp( ex. sarurile de plumb se fixeaza in oase), fie se elimina
nemodificate din organism.
Eliminarea se face:
- cai respiratorii(substantele gazoase si volatile);

- prin rinichi sau glandele sudoripare( cele hidrosolubile);

- prin tubul digestiv se elimina cele greu solubile sau insolubile.
Cele mai multe substante medicamentoase insa, sufera in mediul intern
sau la locul unde actioneaza o serie de transformari chimice( deci vor fi
metabolizate), iar produsele cre rezulta in urma metabolismului vor fi
eliminate sau depozitate. Metabolizarea duce la scindarea medicamentelor
in elementa mai simple. Majoritatea proceselor metabolice se produc la
nivelul ficatului fie imediat ce substantele respective au fost absorbite prin
mucoasa intestinala, fie ulterior cand trec in sangele circulant. De aceea
celulele hepatice sunt expuse efectelor toxice ale medicamentelor
administrate per os sau parenteral.
Rnichiul ca organ de eliminare, poate sa modifice si el( in raport cu starea
sa functionala), durata de actiune a medicamentelor prin eliminarea lor
mai rapida sau mai lenta.
In concluzie, circulatia medicamentelor in organism are loc in 4
etape:
_ traversarea membranelor celulare
_ legarea de proteine
_ biotransformarea prin metabolizare
_ epurarea sau eliminarea.
Traversarea medicamentelor odata ajunse in organism se face la
nivelul membranelor celulare, care au in structura lor un strat
bimolecular fosfolipidic.
Medicamentele liposolubile traverseaza cu usurinta aceste
membrane prin procesul de difuziune. Ajunse in organism
medicamentele mai ales cele liposolubile sufera un proces de
metabolizare la nivelul ficatului. In urma metabolizarii isi pierd
liposolubilitatea si pot fi eliminate prin urina.
Deci medicamentele traversand membranele celulare, ajung in
sange, se distribuie in lichidul extracelular, apoi eventual in cel
intracelular, dupa care ajung in tesutul tinta, dar si in alte
tesuturi. Acesta este fenomenul de absorbtie sau de
biodisponibilitate al medicamentelor.
De retinut ca metabolizarea se face in principal la nivelul ficatului, iar
excretia in principal la nivelul rinichiului.
Absorbtia medicamentelor, prezinta anumite particularitati in functie de
calea de administrare.
Inainte de a vorbi despre caile de administrare a medicamentelor,
va trebui sa precizam clasificarea medicamentelor, precum si
formele medicamentoase.
Vorbind despre medicament, il definim ca o substanta cu structura
chimica bine definita, care trebuie sa aiba o anumita actiune
farmacodinamica. In legatura cu acest lucru, trebuie facuta

diferenta dintre medicament si toxic sau otrava. Prin toxic sau

otrava se intelege, in general, orice substanta conceputa sau
aleasa in scopul de a cauza tulburari functionale, leziuni organice
sau moartea organismului care vine in contact cu ea.
De retinut si faptul ca orice medicament administrat in cantitate
mai mare decat cea permisa sau in conditii necorespunzatoare
poate deveni un toxic.
Clasificarea medicamentelor.
Clasificarea medicamentelor se face dupa diferite criterii:
1. Dupa sursa de obtinere se diferentiaza: medicamente naturale,
semisintetice si sintetice.
1.1.Medicamentele naturale = sunt obtinute din regnul
animal( organe, tesuturi), regnul vegetal( radacini, frunze, flori), sau regnul
mineral( clorura de sodiu). Ca medicamente naturale se pot folosi fie
produsul brut luat ca atare din natura, fie numai partea activa din produs.
Orice produs brut folosit ca medicament poarta denumirea de
drog( ex. Pulberea de frunze de digitalis).
Componentele active din droguri, responsabile de efectele farmacologice
cautate se numesc principii active care dupa extrgere din droguri pot fi
folosite ca medicamente( ex. Digitoxina este un principiu activ extras din
frunzele de digitalis). Dupa structura chimica, proprietatile fizico-chimice si
biologice, principiile active extrase din drogurile vegetale pot fi: alcaloizi,
glicozizi, taninuri vegetale, substante mucilaginoase, substante amare,
uleiuri volatile.
1.2. Medicamente de semisinteza= se obtin prin modificari aduse in
structura chimica a substantelor medicamentoase naturale( ex. Ampicilina
este o penicilina de semisinteza).
1.3. Medicamente sintetice= sunt cele preparate prin sinteza in
laborator( ex. Sulfamidele, Acidul acetil salicilic).
2. Dupa modul de preparare= medicamentele se clasifica in:
2.1. medicamente magistrale: sunt medicamentele a caror
compozitie este indicata de medic, iar farmacistul o executa conform
regulilor de tehnica farmaceutica;
2.2. medicamente oficinale: sunt acelea care se gasesc gata
preparate in farmacie, dupa formula data in farmacopee. Cand se prescriu
intr-o reteta li se trece numai denumirea oficinala si cantitatea, nu si
componentele;
2.3. medicamente tipizate=sau specialitati farmaceutice, care de
asemenea se gasesc gata preparate in farmacie. Acestea au o formula
fixa, in functie de necesitatile terapeutice si sunt preparate pe cale
industriala. Medicamentele tipizate au trei denumiri:

- denumirea comerciala( ND= nume depus,R= registred), data de

fabrica de medicamente producatoare si care nu terbuie sa coincida cu
denumirile date de alte fabrici de medicamente;
- denumirea comuna internationala( DCI), care se trece in prospect
imediat dupa cea comerciala;
- denumirea chimica= formula chimica ce se trece dupa primele doua,
intre paranteze.
3. Dupa componenta= medicamentele sunt:
3.1. medicamente simple= acelea care contin o singura substanta
activa;
3.2. medicamente complexe= acelea care contin doua sau mai multe
substante active substante active.
4. Dupa gradul de toxicitate= medicamentele se impart in trei grupe,
care in farmacii au un regim de pastrare, manipulare si eliberare diferit:
4.1. toxice( Venena)= sunt denumite substantele foarte active si
foarte toxice, intre care intra si acelea care provoaca toxicomanii( cocaina,
morfina); acestea se pastreaza in ambalaje cu cap de mort; se elibereaza
pe baza de retete speciale cu timbru sec.
4.2. eroice( Separanda)= sunt substante foarte active care se
pastreaza separat si sunt etichetate cu litere rosii pe fond alb( extractul de
belladona).
4.3. anodine= obisnuite, au activitate si toxicitate reduse; sunt
etichetate cu litere negre pe fond alb iar chenarul este albastru sau negru
pentru acelea care se administraza pe cale orala, chenar rosu pentru uz
extern si cu specificatia extern si chenar galben pentru solutii sterile
injectabile.
5. Dupa consistenta = medicamentele se diferentiaza in:
5.1. solide= comprimate, supozitoare;
5.2. semisolide= unguent;
5.3. lichide= solutii injectabile;
5.4.= gazoase= anestezice generale gazoase.
6. Dupa modul de prezentare= in vederea administrarii pot fi:
6.1. forme medicamentoase divizate in doze partiale( comprimate,
supozitoare, fiole);
6.2. forme medicamentoase nedivizate dar pe care si le divizeaza
pacientul, in doze partiale, utilizand unitati aproximative: lingurita, lingura(
siropuri);
6.3. forme medicamentoase care nu necesita divizare( unguente).
7. Dupa calea de administrare= medicamentele se impart in:
7.1. medicamente pentru uz intern= care se administreza pe cale
orala;
7.2. medicamente de uz extern= care se aplica pe tegumente sau
mucoase;

7.3. medicamente pentru uz parenteral, sau injectabile= care sunt

introduse in organism printr-o cale artificiala creata cu acul.
Indiferent de origine, orice substanta medicamentoasa ca sa
poata fi administrata unui bolnav, trebuie data sub o anumita
forma farmaceutica sau preparat medicamentos.
In componenta oricarui preparat medicamentos intra una sau mai
multe substante active, substante ajutatoare sau corective,
substante conservante sau excipiente.
O aceeasi substanta medicamentoasa poate fi conditionata sub diferite
forme medicamentoase si poate fi administrata pe una sau mai multe cai
de administrare, in functie de capacitatea ei de a strabate diversele
bariere pana la locul de actiune fara a fi inactivata pe parcurs( ex.
Penicilina G, fiind inactivata in mediul acid gastric, se administreza numai
pe cale injectabila, in timp ce Cloramfenicolul se poate administra si pe
cale injectabila si pe cale orala sub forma de drajeuri, capsule sau sirop).
De mentionat ca absorbtia medicamentelor , prezinta anumite
particularitati in functie de calea de adminisrare.
Caile de administrare ale maedicamentelor, au fost clasificate in:
naturale si parenterale.
Caile naturale sunt reprezentate de: suprafata pielii, a conjunctivelor,
si amucoaselor direct accesibile, precum si de cele doua cai fiziologice:
calea respiratorie si calea digestiva.
1. Calea cutanata= este utilizata pentru medicamente cu efect local:
dezinfectante, antimicotice, antirevulsive; pentru conjunctive se folosesc
colire; pentru mucoasa nazala se folosesc antiinflamatorii si astringente;
pentru mucoasa bucala si mucoasa nazala , deasemeni este rezervat un
numar mai restrans de medicamente.
Aceste cai au avantajul ca sunt usor accesibile si pun medicamentele in
contact direct cu zona bolnava. Aceasta actiune direct pe zona bolnava se
numeste actiune topica. Totusi ele pot da efecte si la distanta fie prin
mecanisme reflexe, fie prin rezorbtie prin suprafata pielii , trecand in
lichidele interstitiale si in sange prin membranele celulare( care stim ca
sunt bogate in fosfolipide). De aceea liposolubilitatea este o conditie
esentiala pentru absorbtia transcutana. Numai suprafata palmelor si
plantelor care sunt lipsite de glande sebacee, pot resorbi eventual
substante hidrosolubile.
2. Calea respiratorie= este o cale prin care resorbtia medicamentelor se
face cu rapiditate: viteza de resorbtie pe cale respiratorie este echivalenta
cu cea a injectiilor intravenoase, pentru ca, medicamentele patrunse prin
peretii alveolari, trec direct in circulatie.
Aceasta cale are avantajul de a permite o eliminare rapida a substantei
respective, in momentul in care se opreste administrarea lor( ex. in
anestezii cu substante volatile); dezavantajul este ca prin peretii

alveolari pot fi resorbite solutii apoase, uleioase, gazoase ce pot da

iritatii( grav dupa ingestia de benzina, motorina, etc.).
3. Calea orala= per os= reprezinta calea cea mai frecvent utilizata. Are
avantajul de a fi comoda, usor suportata de bolnav, utilizata ori de cate ori
este nevoie, permite autoadministrarea. Dezavantajele rezida din faptul ca
absorbtia este relativ tarzie si intr-o proportie variabila, ce nu poate fi
precizata
si pot fi alterate sau inactivate de sucurile digestive. Rezorbite la nivelul
intestinului, ajung in parte la ficat unde pot fi metabolizate sau depozitate.
Cele toxice sau iritante pot produce dureri epigastrice, greturi, varsaturi,
inapetenta, diaree. Daca au gust sau miros dezagreabil pot fi mai greu
administrate, mai ales la copii.. Este o cale ce nu poate fi folosita la
bolnavii inconstienti, comatosi, agitati.
4. Calea rectala= pentru admnistrare de supozitoare sau clisme= este o
cale eficace de admnistrare, datorita suprafetei mare de rezorbtie si a
circulatiei bogate( prin venele hemoroidale inferioare, trece in cava
inferioara si ocoleste ficatul). Are de asemenea avantajul ca poate fi
utilizata la copii, agitati, comatosi, cei cu varsaturi sau tulburari de
deglutitie, sau pe aceasta cale pot fi administrate acele medicamente cu
gust sau miros neplacut.
Dezavantajele rezida din faptul ca : este o cale destul de incomoda, nu
poate fi folosita pentru orice medicament, iar absorbtia este incompleta si
nesigura.
5. Caile uretrala, vezicala, vaginala si uterina= sunt rezervate
tratamentelor topice.
6. Caile parenterale= prin aceste cai, medicamentele se introduc in
organism prin efractie, cu ajutorul acului de injectie. Administrarea se
poate face in orice tesut: intradermic, subcutanat, intramuscular, precum
si in cavitati: seroase, articulare, spatiile spongioase , subdural,
subarahnoidian, intracardiac, intravenos( direct in sange).
_ calea intradermica= este rezervata medicatiei de desensibilizare si
vaccinurilor; este o cale dureroasa, neplacuta.
_ calea subcutanata= este folosita frecvent. Are avantajul unei rezorbtii
complete a medicamentului si deci a unei dozari precise a substantei
active. Rezorbtia este rapida si poate fi grabita prin masarea locului. Este
putin dureroasa.
_ calea intramusculara= rezorbtia si efectele medicamentelor
admninistrate pe aceasta cale sunt mult mai rapide fata de calea
subcutanata, pentru ca vascularizatia muschilor scheletici este mai
bogata. Este o cale mai dureroasa si uneori pot apare reactii iritative
locale, uneori noduli de infiltratie.
_ calea IV= este o cale pentru admnistrarea multor medicamente.
Marele avantaj este ca intreaga cantitate de medicament introdusa se

distribuie rapid in tot corpul, ocoleste ficatul si poate fi folosita si pentru

substantele care provoaca iritatii locale, cu conditia ca injectarea sa se
faca lent. Dezavantajul este ddeterminat de faptul ca necesita
instrumentar special, este folosita numai pentru solutii apoase, dozele
trebuiesc foarte bine calculate pentru ca efectele sunt greu de controlat.
Substantele injectate IV ajung mai intai la inima si de aici, dupa ce trec
prin circulatia pulmonara se distribuie in tot corpul.
Viteza = cu care se produc efectele medicamentelor, depinde insa de o
serie de factori:
- de natura medicamentului;
- de particularitatile mecanismelor de actiune ale medicamentelor;
- de ritmul de patrundere in organism;
-de viteza cu care este metabolizat sau transformat pana ajunge la
farmacoceptori;
- de viteza cu care se inactiveaza sau elimina;
- de reactivitatea organismului care primeste medicamentul.
Daca vrem sa grabim efectele unui medicament, il administram pe calea
cea mai rapida(iv, intracardiac, inhalatii). Pentru efecte mai tardive, se
pot da per os, medicamente drajeificate, acoperite cu un strat protector
care se dizolva numai in mediul alcalin intestinal. Pentru efecte mixte=
rapide si tardive sau prelungite, se folosesc drajee care au un miez
medicamentos cu un invelis rezistent la actiunea sucului gastric si un strat
superficial cu aceeasi substanta activa care se dizolva in stomac si se
rezoarbe rapid.
Se mai prepara capsule, acoperite de straturi protectoare cu rezistenta
diferita la actiunile sucurilor digestive si care se desfac dupa intervale
variate de timp de la ingestie, iar continutul lor se rezoarbe succesiv.
Corelatiile dintre substantele medicamentoase.
In majoritatea cazurilor, clinicianul nu foloseste la patul bolnavului numai o
singura substanta medicamentoasa, ci asociaza mai multe medicamente
pe care le administram concomitent sau succesiv, la intervale mai dese
sau mai rare. Necesitatea unei medicatii multiple, este legata de
diversitatea si complexitatea proceselor patologice de care sufera
bolnavul, de varietatea simptomelor pe care le prezinta, de patogenie, de
etiologie.
Doua sau mai multe medicamente admnistrate in acelasi timp, pot sa
modifice reciproc efectele lor obisnuite. Teoretic se poate admite ca unele
medicamente actioneaza ca si cand ar fi administrate singure fara a fi
influentate , sau fara a influenta ele celelalte medicamente. Ex. un
purgativ administrat in acelasi timp cu un antihistaminic, in cazul unei
alergii concomitente. Dar si in acest caz, efectele principale sau secundare
produse de unul din medicamente pot modifica reactivitatea organismului
respectiv si sa influenteze in mod indirect actiunile celuilalt medicament.

In unele cazuri, rare, actiunile medicamentelor administrate concomitent,

se juxtapun si se completeaza reciproc in actiunile lor. In acest caz, avem
de-a face cu cea mai simpla forma de corelatie intermedicamentoasa,
actiunea aditiva si anume sumatia, iar aceste medicamente se numesc
sinergice.
In alte cazuri, medicamentele pot actiona in sens opus si aceste actiuni de
tip invers poarta denumirea de antagonism medicamentos.
In unele conditii speciale, un medicament este administrat in scopul de a
anula sau combate efectele toxice date de un anumit medicament si
atunci vorbim de antidot.
Sunt medicamente cu efecte multiple in care efectele lor sinergice se
insumeaza, iar efectele antagonice se diminueaza reciproc, uneori pana la
disparitia completa. Ex. asociatia Amidopirina cu barbital= in aceasta
asociere, efectele analgetice ale amidopirinei cresc prin insumare cu
efectele sedative ale barbitalului.
Sunt situatii in care efectele administrarii simultane a doua sau mai multe
medicamente sunt mai mari decat suma efectelor fiecaruia dintre ele
administrate singure. Acest fenomen de interactiune se numeste
potentiere
( ex. efectul potentierii actiunii vasoconstrictoare a Adrenalinei prin
cocaina).
Corelatiile dintre doze si efecte.
Doza este cantitatea de medicament care produce un anumit raspuns din
partea organismului.
Stabilirea dozelor este importanta la redactarea unei prescriptii
medicale, la instituirea unui tratament sau la experimentarea unei
substante medicamentoase.
Stabilirea dozei depinde de: varsta, greutate, sex, farmacocinetica
medicamentului, natura bolii precum si de factori mai deosebiti cum sunt
obisnuinta, toleranta, idiosincrazia, etc.
Dozele au fost clasificate dupa mai multe criterii:
1) in functie de efectul terapeutic:
_ doza minima terapeutica= cantitatea cea mai mica de medicament
care poate provoca efecte terapeutice, fara a provoca efecte toxice;
_ doza toxica= cantitatea de medicament ce depaseste efectul
terapeutic si la care apar fenomene secundare ce pot primejdui functiile
organelor;
_ doza letala= cantitatea de medicament care provoaca moartea
individului careia i s-a administrat .
_ doza optima= cantitatea de medicament care provoaca efectele cele
mai bune.
2) in functie de administrare:

_ doza partiala= d.p.= cantitatea de substanta pe care o primeste

pacientul o singura data;
_ doza zilnica=( pro die)= d.z.= cantitatea de medicament pe care il
primeste pacientul intr-o singura zi si reprezinta suma dozelor partiale din
24 ore, adica
d.z.= d.p.x nr.d.p/zi.
_ doza totala=D.T.= cantitatea totala de medicament pe care o
primeste pacientul si reprezinta suma dozelor partiale pe durata intregului
tratament
DT=dz x nr. zile= dp x total dp.
_ doza de atac= este doza administrata la inceputul unui tratament
pentru a obtine o concentratie mai mare la locul de actiune si reprezinta
1/3-1/4 din DT
_ doza de intretinere= doza administrata pentru mentinerea unui
efect terapeutic si unei concentratii eficiente a medicamentului in
organism;
_ doza unica= doza administrata o singura data in tot tratamentul( ex.
Ceftriaxon 1gr. in doza unica pentru tratamentul gonoreei de prima
infectie).
_ doza de depozit= este doza unica dar cu efect prelungit( zile,
saptamani, luni). Ex. Moldamin la interval de 7 zile.
3) in functie de varsta:
_ doze pentru copii= tin cont de particularitatile fiziologice ale
organismului copilului care pot influenta farmacocinetica medicamentelor
administrate: aciditate gastrica redusa, suprafata corporala mare in raport
cu greutatea, tesut adipos slab reprezentat, echipament enzimatic
insuficient,etc.
( peste 60 ani); dozele vor fi mai mici decat pentru adulti(cam.1/3-1/2)
pentru ca la aceasta varsta sunt anumite particularitati care influenteaza
farmacocinetica medicamentelor administrate: absorbtie redusa datorita
diminuarii fluxului sanguin in vasele de la nivelul intestinului, intensificarea
motilitatii gastrice, reducerea greutatii dar cu cresterea procentului de
tesut gastric, legarea redusa de proteinele plasmatice ca urmare a scaderii
albuminei la aceasta varsta.
In determinarea corelatiei doza-efect, intervin numerosi factori.
Trebuie subliniat in acelasi timp ca notiunea de doza, in intelesul obisnuit
, nu reprezinta decat o valoare relativa.
Substantele medicamentoase actioneaza nu in raport cu doza in cantitate
absoluta, ci in raport cu concentratia lor efectiva in organism, adica prin
cantitatea raportata la unitatea de masa. In mod practic, asta se refera la
doza pe kilogram corp.
Orice medicament are un anumit prag de concentratie sub care nu
produce efecte manifeste si in acest caz vorbim de doze subliminare.

Dozele liminare= sunt dozele care produc efectele farmacodinamice

caracteristice.
In foarte multe cazuri se observa ca efectele stimulatoare produse de
cantitati progresiv crescande de substante farmacodinamice se maresc
pana la o anumita limita, proportional cu logaritmul dozelor respective. De
la aceasta limita, ele se inverseaza si devin deprimante sau inhibitoare.
Acest fenomen negativ se explica prin suprasolicitarea mecanismelor
respective si dovedesc depasirea dozelor maximale.
Variabilitatea individuala a materialului biologic.
S-a dovedit experimental, faptul ca aceleasi doze relative de substante
farmacodinamic activa, adica doze egale/kgc nu provoaca efecte egale la
toti indivizii.
Deosebirile individuale se datoresc variatiilor largi ale materialului biologic
si ale reactivitatii sale.
Formele medicamentoase.
CALE DE ADMINISTRARE INTERNA.
1. Forme medicamentoase lichide= dupa excipientul folosit pot fi
solutii: apoase, alcoolice, uleioase; dupa modul de preparare pot fi
obtinute prin simpla dizolvare a substantei active si ajutatoare in solvent
sau pot fi solutii extractive, cand principiile active sunt extrase cu
solventul respectiv prin procedee tehnologice mai laborioase.
Forme medicamentoase lichide:
_ potiunea;
_ hidrolatul;
_ siropul;
_ maceratul;
_infuzia;
_ decoctul;
_ mucilagiile;
_ suspensiile;
_ emulsiile;
_ uleiul medicamentos;
_ tinctura.
Forme medicamentoase solide:
_ pulberea;
_ pulberile efervescente;
_ pachetul;
_capsula amilacee;
_ capsula gelatinoasa;
_ spansulele;
_ comprimatul;
_comprimateledepozit;

_ comprimate efervescente;
_ drajeurile;
_ drajeuri stratificate;
_ tableta;
_ ciocolata medicamentoasa;
_ pilula;
_ granulatele;
_ garnulatele efervescente.
CALE DE ADMINISTRARE EXTERNA.
Forme medicamentoase lichide:
Ca vehicole se pot folosi: apa distilata, glicerolul, glicolii si derivatii lor,
alcool de 50-60 % cu actiune usor antiseptica insotita de usoara actiune
astringenta si analgezica; la 70% precipita albuminele cu formarea unei
pelicule izolatoare avand o actiune antiseptica de suprafata, iar la 95%
este deshidratant si iritant.
Forme medicamentoase:
_ gargarismele;
_ dusurile buco-faringiene;
_ colutoriile;
_ pulverizatiile.
Forme medicamentoase solide:
_ comprimatele sublinguale;
_ comprimatele pentru gargara;
_ trochistii;
_ conurile dentare
Forme medicamentoase destinate caii conjunctivale:
_ colirul;
_ unguentul oftalmic sau colirul moale;
_ microtabletele oftalmice;
_ ocusertul.
Forme medicamentoase administrate pe cale auriculara:
_ picaturile auriculare;
_ bujiurile auriculare.
Forme medicamentoase pentru calea nazala:
Forme lichide:
_ picaturile nazale;
_ pulverizatiile nazale;
_ spalaturile nazale.
Forme semisolide:
_ unguentul nazal.
Forme solide:
_ pulberile pentru prizat nazal;
_ bujiurile nazale.

Forme medicamentoase administrate pe cale intrarectala:

_ clismele;
_ supozitoarele.
Forme medicamentoase administrate pe cale vaginala si uretrala:
Forme lichide:
_ spalaturile vaginale si uretrale;
_ pulverizatiile;
Forme solide:
_ ovulele sau globulele vaginale;
_ comprimate vaginale;
_ randelul= un spermicid friabil, ce contine substante care modifica pHul;
_ bujiurile=creioane medicamentoase.
Forme medicamentoase pentru administrare cutanata:
Forme lichide:
_ lotiunea;
_ pulverizatiile;
_ mucilagiile;
_ otetul medicamentos;
_ spirtul;
_ glicereul;
_ linimentul;.
Forme semisolide:
_ unguentul;
_ cremele;
_ gelurile;
_ pomada;
_ pasta;
_ cataplasma.
Forme solide:
_ creioanele;
_ ceratele= cu scop de protectie cosmetica;
_ emplastul sau plasturele;
_ plasturii trasdermici= timbre sub forma de plasture prevazute cu un
rezervor de substanta terapeutica.
Forme medicamentoase administrate parenteral:
Forme lichide:
_ solutia injectabila;
_ perfuziile;
_ suspensiile injectabile;
_ emulsiile injectabile.
Forme medicamentoase solide:
_ pulberea uscata= ambalata in flacoane care se prepara ex tempore.

_ produsele liofilizate= vaccinuri, seruri, unele anestezice, preparate de

sange
_ comprimate pentru implantare= pelete.

Farmacologia speciala
Farmacologia speciala se ocupa cu studiul sistematic al medicamentelor ,si
in acest scop medicamentele au fost clasificate dupa anumite criterii. Cea
mai corecta clasificare, adoptata in prezent are in vedere influenta pe care
medicamentele o exercita asupra mecanismelor de reglare a proceselor
fiziologice din organism, pe care le poate stimula sau deprima prin
actiunea lor selectiva asupra uneia din verigile arcului reflex. In afara de
acest mare grup de medicamente, mai exista un grup de medicamente cu
actiune antiseptica, chimioterapica si vermifuga, a caror actiune
principala se adreseaza in special parazitilor si microbilor raspunzatori de
aparitia a numeroase afectiuni.De retinut insa ca acest grup de
medicamente actioneaza si asupra organismului, influentandu-i anumite
mecanisme de reglare fiziologica.
A. Medicatia sistemului nervos.
Notiuni recapitulative de anatomie si fiziologie a S.N
S.N este cel care coordoneaza activitatea tuturor organelor, precum si
relatiile organismului cu mediul extern.
De retinut ca functionarea organismului depinde de functiile izolate ale
diferitelor organe, dar controlate, coordonate si conduse de S.N.
Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate, organismul se
comporta ca o unitate functionala.
Proprietatea S.N. de a realiza aceasta coordonare, se numeste functie
integrativa si este realizata de scoarta cerebrala.
Din punct de vedere anatomic exista un S.N. vegetativ si un S.N. al
vietii de relatie, alcatuit la randul sau din S.N.central si S.N.
periferic.
S.N. vegetativ este deci o componenta a SN, a carei activitate este reglata
de segmentele superioare ale SNC. si in special de scoarta cerebrala.
SN.vegetativ are 2 componente :simpaticul si parasimpaticul, aceste
componente exercitand asupra fiecarui organ actiuni antagoniste, si
anume:

-simpaticul= are actiune de stimulare asupra organelor(mareste

catabolismul, accelereaza bataile inimii, creste circulatia centrala prin
diminuarea circulatiei periferice, etc.) .
-parasimpaticul= are actiune antagonista de inhibitie a activitatii
organelor.
Tesutul nervos, la randul sau este alcatuit din 2 elemente esentiale:
a)neuronul= celula nervoasa propriuzisa sau unitatea functionala a
SN.(alcatuita la randul sau din corp celular si prelungirile sale:axonul prin
care influxul nervos pleaca de la celula si dendritele prin care influxul
nervos vine la celula).
b)nevroglia =este tesutul de sustinere.
Legatura intre 2 neuroni se face prin sinapse(prelungiri ale
axonului)prin care circula influxul sau impulsul nervos. Dupa sensul
impulsului nervos, se deosebesc:
-neuron aferent=care conduce impulsul de la periferie catre centru=
calea senzitiva
-neuron eferent =care conduce impulsul de la centru spre periferie
=calea motorie .
SN.periferic= este alcatuit din fibre nervoase si organe
terminale,deservind informatia,adica la stimuli diferiti din mediul extern
sau intern,se produc excitatii in organele terminale senzitive,ce se
transmit prin fibrele nervoase la centru.
Astfel excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi,
tendoane, articulatii periostale, se transmit prin intermediul SN.al vietii de
relatie,(SNC. si SN.periferic), iar excitatiile plecate de la viscere se transmit
pe calea SN vegetativ .
Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate,numite
receptori.
Exista 3 categorii de receptori:
1)exteroreceptori= culeg excitatiile pornite din mediul extern
2)proprioceptori= culeg excitatiile dela muschi,tendoane,articulatii,etc.
3)interoceptori= culeg excitatiile viscerale.
Deci: nervii periferici pot fi:senzitivi, motori, vegetativi.
Pe calea lor vin informatiile de la periferia corpului sau organele
interne,merg pe calea neuronului senzitiv spre centru (scoarta
cerebrala),iar de aici influxul nervos se retransmite organelor
afectate pe calea neuronilor motori ai nervilor motori.
Medicamente cu actiune asupra SN vegetativ
Cuprinde grupul de medicamente cu control asupra muschilor
netezi, asupra miocardului, glandelor etc. Se descriu mai multe
subgrupe:
1)Medicamente parasimpatomimetice= colinergice.

Acest grup de medicamente are efecte farmacodinamice de

stimulare a terminatiilor SN.parasimpatic. Prototipul acestui grup
de medicamente este Acetilcolina. Au 2 feluri de efecte:
a) muscarinice
b) nicotinice
Efectele muscarinice au loc la nivelul musculaturii netede a vaselor
(bradicardie,hipotensiune,vasodilatatie capilara); asupra musculaturii
netede gastrointestinale; asupra glandelor exocrine( hipersalivatie); mai
pot produce delir, mioza,etc. Aceste efecte sunt de scurta durata. Rar
folosita in terapie sub forma de Clorhidrat de acetilcolina in:spasme
arteriale, glaucom, claudicatie intermitenta,tahicardii paroxistice, migrene
angiospastice , eclampsie, atonii intestinale, vezicale, hiposecretii
digestive. De asemeni, este un antidot specific in intoxicatiile cu Atropina
sau Belladona .
Pilocarpina = medicament din aceeasi grupa cu acetilcolina,are aceleasi
efecte ca acesta,dar de lunga durata,mai pronuntata la nivelul celulelor
secretorii glandulare si mai putin intense la nivelul muschilor netezi.
Principala utilizare terapeutica este in glaucom sub forma de aplicatii
locale a solutiei de 0,5-4%,deoarece scade tensiunea oculara. Mai este
folosita ca antidot pt. Atropina.
Miostinul= medicament parasimpatomimetic, cu efect puternic asupra
musculaturii netede gastrointestinale si vezicale.Se utilizeaza in distensiile
abdominale postoperatorii, hipotonia sau atonia vezicii urinare,etc.
Medicamente parasimpatolitice= anticolinergice= cu efecte
antispastice.
Atropina=este un medicament parasimpatolitic,care se metabolizeaza
usor si se resoarbe lent. Efectele sale sunt periferice si centrale.
Efectele periferice sunt antiacetilcolinice(deci parasimpatolitice), la om
aceste efecte aparand la doze foarte mici(mg.). Efectele sunt mai
pregnante la nivelul glandelor salivare, bronhice,si la nivelul musculaturii
circulare a irisului. Sunt mai slabe la nivelul aparatului circulator,asupra
musculaturii intestinale,iar secretia sudorala este complet oprita.
Ca indicatii terapeutice enumeram: Sdr.parkinsonian postencefalitic pt.ca
amelioreaza rigiditatea musculara,tulburarile de vorbire si de scris,
hipersalivatia,dar modifica foarte putin tremuraturile si psihoza constituita.
In oftalmologie se foloseste in examinarea fundului de ochi prin midriaza
pe care o provoaca(atentie insa ca provoaca o paralizie a acomodatiei cu
crestera presiunii intraoculare ce dureaza cateva zile, deci nu are indicatii
in glaucom).Alte indicatii :starile spastice ale tubului digestiv, ale cailor
biliare, in hipersalivatie, astmul bronsic(indicatie majora).
In doze mari produce tahicardie si fenomene de excitatie a SNC.

Scopolamina= medicament inrudit chimic cu Atropina, avand aceleasi

efecte periferice. La nivelul SNC. are insa efecte exclusiv deprimante si
predominent asupra functiilor centrilor motori. Doze mici de
scopolamina(0,3-1mg) injectate sc. unui adult ii provoaca stare de
apatie,hipotonie,somnolenta.Are efect puternic antivomitiv, fiind folosit in
raul de miscare sau se foloseste ca sedativ fie preoperator fie in stari de
excitatie nervoasa marcata.
In practica se folosesc substituenti sintetici sau semisintetici
ca:Scobutil,Propantelina,Gastrozepin, cu efecte antispstice si antisecretorii
gastrice.
3) Medicamente cu actiune asupra ganglionilor vegetativi
periferici
Se descriu 2 subgrupe:
a)Nicotinice
b)Ganglioplegice
Substantele nicotinice = actioneaza asupra ganglionilor vegetativi
periferici, provocand excitarea si apoi paralizia ganglionara. Deci actiunea
lor se petrece in 2 faze: faza de excitatie si faza de paralizie.

Nicotina= este prototipul important al acestei grupe.

Este un alcaloid care se gaseste in frunzele de tutun, sub forma unui lichid
volatil, incolor si aproape fara miros cand este proaspat, dar prin expunere
la aer si lumina devine brun si capata miros specific. Se absoarbe bine prin
mucoase, piele si pe cale respiratorie(pt.ca este foarte volatil) .Nicotina
este foarte toxica,doza letala la om fiind de 100-150 mg.(in general 1-2
picaturi din alcaloidul de baza pot avea efect letal) .
Intoxicatia acuta cu Nicotina poate fi:usoara, severa, fulgeratoare.
Forma usoara =o intalnim de obicei la persoanele care fumeaza prima
oara si se manifesta prin:salivatie, greata,voma, diaree,
palpitatii,slabiciune,stare de rau, fenomene care dispar destul de repede.
Forma severa= se manifesta prin arsuri ale mucoasei bucale sau
gastrice,salivatie , greata, dureri abdominale,varsaturi , diaree, sudoratie,
dispnee ,cefalee, ameteli, slabiciuna, colaps, eventual convulsii.Moartea
survine in cateva ore prin paralizia musculaturii respiratorii.
Forma fulgeratoare = moartea survine in cateva minute.
Intr-o tigareta se gasesc 6-8 mg. Nicotina,
din care se absorb 1-4 mg. (atentie la fumatorii care inhaleaza). Pe langa
Nicotina, la efectele toxice ale fumatului mai contribuie gudroanele
continute (au actiune iritanta si pot fi cancerigene),precum si unele
elemente radioactive: poloniu,strontiu , care se acumuleaza in plamani si
au potential cancerigen.
Efectele acute ale fumatului a 2 tigarete pot fi:

-cresterea rezistentei cailor respiratorii,cu diminuarea performantelor fizice

la efort;
-stimularea circulatiei cu vasoconstrictie cutanata, cresterea tensiunii
arteriale tahicardie,extrasistole,cresterea consumului de O2 la nivelul
miocardului; cresterea acizilor grasi liberi in sange;
-cresterea adezivitatii plachetare;
-greata,voma;
-sedare sau stimulare centrala.
Intoxicatia cronica =tabagismul.
Apare la cei care abuzeaza de fumat(mai mult de 10 tigarete pe zi) ;se
manifesta mai mult printr-un grad de dependenta psihica.
Fumatul cronic abuziv ,poate determina:
-cresterea mortalitatii generale;
-cresterea frecventei cancerului pulmonar si de vezica urinara;
-bronsita cronica,BPOC;
-boli coronariene;
-trombangeita obliteranta.
La mamele fumatoare avortul spontan este frecvent sau nasc copii
subponderali,cu dezvoltare mai lenta,iar mortalitatea nou nascutilor din
mame fumatoare este mai crescuta.
Substantele ganglioplegice
Actioneaza la nivelul ganglionilor vegetativi periferici unde intrerup
conducerea sinaptica,provocand paralizia ganglionara(deci spre deosebire
de nicotinice care au initial efect excitant si apoi paralizant,
ganglioplegicele au efect paralizant de la inceput.Sunt putin folosite in
terapie .au efect de scadere brutala a TA.mai ales in ortostatism,ischemie
vasculara,colaps,lipotimii.
Medicamente din aceasta grupa amintim:Hexametion,Pentamina.
4)Medicamente curarizante.
Aceste medicamente au actiune blocanta neuromusculara asupra
musculaturii striate=initial relaxeaza apoi paralizeaza. Dupa actiunea lor,
pot fi: antidepolari zante si polarizante. Se utilizeaza ca medicatie
adjuvanta in anestezia generala pt. relaxarea musculaturii, in special in
interventiile pe abdomen. Din medicamentele grupei
amintim:Tubocuranina,Decametonin,Galamina.
5)Substantele adrenergice.
Sunt substante sipatomimetice cu actiune asupra SN si asupra sistemului
endocrin. Medicamentele reprezentative ale grupei sunt :Adrenalina si
Noradrenalina. Adrenalina este hormonul secretat de glanda
medulosuprarenala iar Noradrenalina este un derivat al
Adrenalinei.Impreuna ele reprezinta produsul secretiei specifice al glandei
medulosuprarenale.

Adrenalina este deci un hormon.Efectele sale pot fi :specifice si

nespecifice.
Efectele nespecifice= sunt comune cu ale Noradrenalinei ,si sunt efecte
stimulatoare: cresterea secretiilor, a tonusului musculaturii netede mai
ales din peretii arteriolari,a tonusului cardiac,tahicardie. In doze mari , are
efect vasoconstrictor la nivel cutanat si la nivelul mucoaselor, iar in doze
mici are efect vasodilatator la nivelul musculaturii striate,la nivel cerebral
si la nivel coronarian. La nivelul musculaturii netede are efect
bronhodilatator,relaxeaza vezica urinara, relaxeaza musculatura neteda
digestiva,contracta uterul, provoaca midriaza.
Atentie! Este un medicament cu potential toxic, avand ca reactii adverse
(chiar si la doze terapeutice administrate subcutanat): manifestate prin
anxietate ,stare de slabiciune,lesin.
Principala indicatie este socul anafilactic, pentru stimularea inimii,
cresterea TA. bronhodilatatie,indepartarea edemului mucoasei laringotraheo-bronsice. In acest caz se administreaza iv.in primele minute 0,1-0,5
mg. diluata cu glucoza 5%,foarte lent.In criza de astm bronsic se
administreaza sc.0,25-0,5 gr. Din solutia 1%0,sau sub forma de aerosoli.
Noradrenalina= este un derivat al Adrenalinei(adica Adrenalina fara
radical metilic in structura sa).
In sangele circulant se gaseste in cantitate mai mare decat adrenalina,la
fel si in medulosuprarenala.Are efect vasoconstrictor mai puternic decat
Adrenalina,nu provoaca tahicardie,(deci foarte indicata in combaterea
colapsului circulator periferic),dilata coronarele,rareste ritmul cardiac.Este
indicata terapeutic in combaterea colapsului circulator periferic in
perfuzie lenta.
Adrenalina se gaseste sub forma de fiole de 1ml. in concentratie
de 1%0,iar Noradrenalina sub forma de fiole de 2 ml. concentratie
de 2%0.
Efedrina :
Actiune: vasoconstrictoare= deci: creste TA. stimuleaza inima,
bronhodilatatoare(mai putin intensa fata de Adrenalina),stimulant
psihomotor,indepartand senzatia de oboseala.
Daca se administreaza repetat, duce la aparitia fenomenului de
tahifilaxie(efect din ce in ce mai slab).
Reactii adverse:insomnie, stare de excitatie,creste TA.
Indicatii:uneori la hipotensivii cronici,miastenia grava,tratamentul de fond
al astmului bronsic. Se poate administra oral sau sc. 1 comprimat de
efedrina = 50 mg.
Fenilefrina=Neo-Sinefrina;
Etilefrina=Effortil;
Sunt 2 medicamente din aceeasi clasa,cu efect vasoconstrictor,utile in
combaterea hipotensiunii din soc(cand se poate administra parenteral=sc.

im. iv.),sau combaterea hipotensiunii ortostatice ,cand se poate administra

oral.
Nafazolina= Rinofug,sub forma de solutie 1%0,folosita ca
decongestionant al mucoasei nazale sau conjunctivale. Administrata
frecvent duce la aparitia fenomenului de tahifilaxie.Se evita la copii
mici pt.ca produce deprimare centrala.
Dopamina= efect vasoconstrictor, mareste debitul cardiac,creste TA in
soc
Izoprenalina si Salbutamol.=efect bronhodilatator.
Rezerpina=Hiposerpil=Raunervil=scad TA,dar au si efect tranchilizant si
neuroleptic.
Ergotamina=alcaloid din secara cornuta , are efect vasoconstrictor in
teritoriul carotidian,util in tratarea migrenelor.
Ergometrina=alcaloid din secara cornuta , cu efect ocitocic (creste
tonusul uterin).
6)Substante Umorale si substante Hormonale
Cuprind 2 mari grupe:
a) substante tisulare;
b) substante hormonale;
Substante tisulare:pot fi :histaminice si antihistaminice.
Histamina este un tip de hormon tisular local,care produce dilatare
capilara locala si joaca un rol important in producerea secretiei gastrice.
Se elibereaza in cantitati mari in socuri, reactiile antigen-anticorp,in boli
alergice, in arsuri, in urma iradierilor cu raze x.
Are urmatoarele actiuni:
-scade brutal TA.(pt.ca produce vasodilatatie capilara intensa si
totodata o contractie puternica asupra muschilor netezi din peretii
arteriolelor si venelor).
-cefalee
-eritem al fetei
-accentueaza secretiile glandelor(lacrimale, salivare,bronsice)
-mai produce:greturi,varsaturi,dispnee (prin actiune
bronhoconstrictoare), bufeuri,etc.
De aceea este putin folosita clinic ,dar este utila in efectuarea unor probe
functionale(test pt. tulburari nervoase locale,test pt tulburari ale circulatiei
arteriale).
Indicatii terapeutice rare:in boli vasculare periferice,reumatisme cronice,
migrene sau ca desensibilizant in afectiuni alergice.
Antihistaminicele= sunt substante cu rol de a ipiedica sau de a preveni
cea mai mare parte a efectelor secundare ale Histaminei.Astfel impiedica
bronhoconstrictia,spasmul intestinal si al uterului,impiedica reactiile
antigen-anticorp(raspunzatoare de producerea alergiilor),iar asupra SNC
siSNV.are efect de sedare si somnolenta.

Indicatii terapeutice:urticarii,alergii,astm bronsic,dermatite alergice.

Din aceasta grupa fac parte urmatoarele medicamente: Romergan, Nilfan,
Tavegyl, Aerius, Zirtec, Peritol, Flonidan,etc.
Substantele hormonale si antihormonale
Substantele hormonale sunt secretate de glanda
corticosuprarenala, dar exista si analogi de sinteza.Se descriu 3
categorii:
a)Glucocorticoizii.
b)ACTH-ul.
c)Mineralocorticoizii.
Glucocorticoizii=foarte utilizati in clinica pt efectele lor,din care
subliniem:
-efect antiimflamator marcat
-actiune importanta asupra metabolismului glucoproteic
-importante efecte antialergice,fiind eficace in toate tipurile de soc
circulator
-utili in infectiile grave sau care intereseaza organele vitale.
Efectele nedorite sunt deasemeni importante :
-scad imunitatea
-cresc secretia gastrica de acid clorhidric favorizand aparitia ulcerelor (mai
ales la doze mari)
-favorizeaza retentia de apa si sare (deci favorizeaza aparitia edemelor si a
HTA)
-in doze mari si prelungite duce la aparitia sdr.Cushing,caracterizat
prin:obezitate,diabet,osteoporoza,HTA,oprirea cresterii,infectii
repetate.Acesta este Hipercorticismul exogen.
Tot ca urmare a medicatiei glucocorticoide,poate interveni inhibitia
glandelor hipofizare si chiar a glandelor suprarenale Hipercorticism
endogen manifestat
prin:prin:prin:astenie,apatie,iritabilitate,hipoglicemie,tendinta la
colaps,fenomene ce apar din primele zile de tratament cu doze mari si se
remit lent.
Intreruperea brusca a medicatiei folosita timp indelungat poate duce la
insuficienta suprarenala.
Avand in vedere aceste aspecte ale terapiei cu cortizon,sunt necesare
masuri pt. evitarea acestor efecte, iar cea mai importanta dintre ele este
indicarea judicioasa a medicatiei glucocorticoide si mai ales al
tratamentului prelungit.
Din p.v. al efectului antiimflamator si glucoregulator,glucocorticoizii folositi
in terapie se impart in 3 categorii:
_glucocorticoizi cu potenta mica=20-25mg/cp; din aceasta grupa fac
parte Cortizonul si Hidrocortizonul: au efect antiimflamator si

glucoregulator, iar ca efect negativ mentionam aparitia edemelor(retin

apa).
_glucocorticoizi cu potenta intermediara=4-5 mg./doza;din aceasta
grupa fac parte:Prednisonul,Prednisolonul si Triamcinolonul ;mentionam ca
retin apa in cantitate mai redusa.
_glucocorticoizi cu potenta mare=0,75mg/doza; din grupa fac
parte :Dexametazona,Betametazona;nu retin apa si sarea.
In ceeace priveste durata de actiune,mentionam ca:
Hidrocortizonul si cortizonul au durata scurta de actiune cu timp de
injumatatire de 8-12 ore;
Prednisonul,Prednisolonul,Triamcinolonul ,au durata de actiune
intermediara cu timp de injumatatire de 12-36 ore;
Dexametazona si betametazona,au durata de actiune de 36-54 ore.
Pot fi folosite oral,injectabil(im.iv. intraarticular), aerosoli, sau
local:Fluocinolon,Locacorten,etc.
ACTH-ul.
Hormon secretat de hipofiza anterioara. Stimuleaza secretia de
hidrocortizon.
Indicatii:terapia unor colagenoze,alergii, dermatoze cronice,unele afectiuni
neurologice(scleroza in placi,pareza faciala periferica,miastenia grava), si
deasemeni se utilizeaza in scop diagnostic pentru testarea functiei
corticosuprarenalei.
Mineralocorticoizii
Sunt hormoni corticosuprarenali, dar si substituenti de sinteza cu efect
in metabolismul hidromineral(stimuleaza schimbul ionic Na-K-H) .
Indicatii:terapia bolnavilor cu insuficienta corticosuprarenala.
Medicamente: Aldosteronul (indicatii limitate in boala Addison) ,
Dezoxicorticosteronul, Fludocortizonul.
Substante antihormonale.
Substantele antitiroidiene.
Hormonii tiroidieni au rol de stimulare a metabolismului tisular si servesc
ca medicatie de substituire in insuficienta tiroidiana: Tiroida=dj. 45 mg.
Tiroton=cp. 20 mg.
Hiperfunctia tiroidiana se combate prin medicatie antitiroidiana,care inhiba
procesul de formare al hormonilor tiroidieni. Sunt 2 grupe de medicamente
antitiroidiene:
a)tioamide:Metiltiouracilul,Carbimazolul, Propiltiouracil.
b)ioduri:Solutie Lugol,Iodura de potasiu.
Tot in scop de combatere a hiperfunctiei tiroidiene se practica iradierea
selectiva a glandei cu ajutorul Radiiodului.
Substante antidiabetice de sinteza.
Au rol de a corecta tulburarile metabolice din diabet,mai ales hiperglicemia
si glicozuria. Sunt active pe cale orala.

Au actiune de stimulare endogene a secretiei de insulina, de aceea sunt

indicate numai in diabetul stabil,cu debut recent,la adulti cu varsta peste
40 ani si care necesita doze mici de insulina. In doze mari provoaca
hipoglicemie,mai ales cand se asociaza cu alte medicamente
ca:Fenilbutazona,Salicilati, Cloramfenicol,sau ingestie de alcool. La gravide
se vor utiliza cu mare prudenta,mai ales in primul trimestru de
sarcina,deoarece au efect teratogen.
Ca antidiabetice de sinteza se folosesc 2 grupe:
1)Sulfamidele antidiabetice: ca efecte pozitive stimuleaza celulele beta
Langerhans (rol in secretia de insulina), iar ca efecte adverse:hipoglicemii
mai ales la varstnici,reactii alergice,hipotiroidism,tulburari
digestive,leucopenie.
Medicamente:Clorpropamidina,Glibenclomida sau Daolin.
2)Biguanidele: avand ca prototip Meguanul. Seadministreaza oral,au
efect hipoglicemiant mai ales la obezi; ca reactii adverse :tulburari
digestive(anorexie, greata, voma, diaree, gust metalic sau amar).
De precizat ca antidiabeticele orale, de sinteza, sunt utilizate in diabetul
zaharat de tip 2-insulino-independent.
Preparatele de insulina au ca prototip Insulina,hormon pancreatic
secretat de celulele beta Langerhans ale pancreasului.
Insulina este indispensabila in diabetul de tip 1 insulino-dependent.
Dupa modul de actiune se descriu urmatoarele forme de insulina:
-cu actiune rapida =Insulina ordinara,obisnuita=1 fiola de 5 ml. Contine
200 unitati(adica 40 unitati/ml.).Se administreaza sc. 1 unitate de insulina
pt.2 gr. de glucoza urinara cu 15 min.inainte de masa.Tot cu actiune rapida
este Actrapid o insulina mai bine purificata.
-cu actiune lenta
-cu actiune semilenta.
Hormonii sexuali si antagonistii lor
Hormonii sexuali feminini
La pubertate ,la nivelul Hipotalamusului incepe secretia de gonadotrofina ,
care la randul ei stimuleaza secretia hipofizara a hormonului
foliculinostimulant FSH si a hormonului luteinizant LH.
FSH-ul stimuleaza la fiecare ciclu menstrual maturarea foliculului
ovarian,care sub influenta LH-lui,incepe sa sintetizeze si sa secrete
estrogeni.
Estrogenii sunt hormoni steroizi dar si compusi de sinteza , care au
efecte
feminizante si contribuie la asigurarea ciclului menstrual normal,pregatind
tractul genital feminin pt. fertilizare.
Estradiolul este principalul estrogen natural sintetizat in ovar.
Estrona si Estriolul sunt estrogeni naturali sintetizati in ficat.

Acesti hormoni isi exercita efectele la nivelul organelor tinta:uter,vagin,

glanda mamara, ficat, oase, sistem hipotalamo-hipofizar, efecte ce
constau in :
-maturarea organelor genitale;
-dezvoltarea caracterelor sexuale secundare;
-legat de primele 2,determina comportamentul sexual feminin;
-in timpul ciclului menstrual,declanseaza si sustin proliferarea mucoasei
uterine si determina,maturarea epiteliului vaginal;
-efecte metabolice=inhiba resorbtia osoasa, intervine in metabolismul
lipidic(cresc HDL colesterol si scad LDL colesterol)
-cresc coagulabilitatea sanguina.
In terapie se folosesc:Estradiolul estrogen natural,per os doza zilnica de 12 mg. si Etinilestradiolul derivat sintetic.
Indicatii:hipogonadismul primar si in tratamentul hormonal
postmenopauza.
Reactii adverse (minore,rare):greata,voma,cefalee,crestere in
greutate,HTA, cresterea tranzitorie a bilirubinei.
Progestativele sunt un alt grup de hormoni feminini,avand ca prototip
Progesteronul= hormon important pt. fixarea oului si mentinerea
sarcinii.Este sintetizat in corpul galben ovarian,placenta si in cantitati mici
in corticosuprarenala si testicul.
Efecte: favorizeaza nidarea oului(fixarea lui in mucoasa uterina);efecte
metabolice:scade nivelul HDL colesterol,creste insulinemia,favorizeaza
excretia renala a sodiului.
Sub forma sintetica sunt derivatii de Pregnan sau de Estran: Linestrelol,
Alilestrenol,Medroxiprogesteronul, avand ca indicatii
terapeutice:contraceptia,menometroragii,substitutie postmenopauza.
Hormonii sexuali masculini si anabolizanti
Androgenii naturali=sunt hormoni secretati in testicol si in mica masura in
ovar si corticosuprarenala.
Testosteronul este principalul hormon androgen natural,secretat in
celulele interstitiale ale testicolului.
Efecte:
-maturarea organelor genitale masculine si dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare masculine;
-efect anabolizant la nivelul muschilor striati si ai oaselor;
-efect asupra maduvei hematoformatoare de stimulare a hematopoezei
,leucopoezei si a trombocitopoezei.
Androgenii sintetici au actiune anabolizanta si virilizanta.Sunt utilizati in
stari de convalescenta ,debilitate fizica,osteoporoza.Medicamente
utilizate: Naposin,Decanofort,Norbetalona.
Testosteronul este frecvent utilizat in tratamentul cancerelor de san
hormonodependente si in hipogonadism.

Reactii adverse:
-la femei: fenomene de virilizare(hirsutism,ingrosarea vocii)
-la copii: oprirea cresterii;
-la barbati: hipertrofia prostatei, priaprism, ginecomastie.
Medicamente ce intervin in mentinerea homeostaziei calcice si a
remodelarii osoase.
Anomaliile ce duc la tulburarea homeostaziei calcice se manifesta
prin:hiperexcitabilitate neuromusculara,slabiciune musculara,uneori coma.
Substantele care intervin in mentinerea echilibrului calciului in organism
sunt:Vit. D,Calcitonina,Bifosfonatii,Fluorul,etc. ei fiind utilizati in corectarea
hipo sau hipercalcemiilor,tratamentul osteoporozei si al altor afectiuni
osoase.
Calciul =are rol important in procesul de formare al osului.
Indicatii:hipocalcemii(oral sau parenteral,uneori asociat cu
vit.D);osteoporoza,hiperkaliemie.
Forme orale de calciu:Lactat de calciu,Citrat de calciu, Calciu carbonic,etc.
Forme injectabile de calciu:Gluconat de calciu,Clorura de calciu,etc.
Vit.D=hormon cu rol major in reglarea calciului. Este o vitamina
liposolubila,ce se gaseste sub 2 forme: Colecalciferolul=vit.D3 ce se
produce in piele sub actiunea razelor ultraviolete si Ergocalciferolul=vit.D2
din plante.
Indicatii:rahitism,osteomalacie,hipoparatiroidism,osteoporoza,psoriazis,afe
ctiuni maligne.
Calcitonina=hormon secretat de celulele tiroidiene cu rol secundar in
reglarea calcemiei.
Fluorul=medicament ce stimuleaza formarea de tesut osos nou. S-a
constatat ca in zonele in care exista fluor in apa ,incidenta cariilor dentare
si a tasarilor vertebrale este scazuta.
Medicatia SNC .si anestezicele generale
SNC. este alcatuit din:
-encefal cu cele 2 emisfere cerebrale
-formatiunile de la baza creerului
-trunchiul cerebral
-cerebel
-maduva spinarii.
Encefalul
Cea mai dezvoltata parte a SNC. o prezinta emisferele cerebrale,fiecare
fiind alcatuita din 4 lobi:frontal,parietal,temporal si occipital.La randul
lor,acesti lobi sunt impartiti in circumvolutii prin niste santuri.
Din pv. structural,encefalul este alcatuit din substanta cenusie si subst.
alba.

Substanta cenusie este alcatuita din cca. 14 000 000 de celule de forme si
dimensiuni diferite, care la suprafata alcatuesc scoarta cerebrala,iar in
profunzime nucleii centrali.
Substanta alba este formata din fibre nervoase care realizeaza legaturi:
_intre diferite zone corticale prin fibre de asociatie
_intre cele 2 emisfere cerebrale prin fibre comisurale
_intre diferite etaje ale SNC.prin fibre de proiectie
Coordonand functionarea SN.scoarta cerebrala controleaza intraga
activitate a organismului. Ea detine in primul rand functia de reprezentare
si selectionare a ideilor(gandirea,rationamentul ) functie pe care Pavlov a
denumit-o activitate
nervoasa superioara.
La nivelul scoartei cerebrale se realizeaza integrarea superioara
,adaptarea organismului la shimbarile medilui extern,precum si legatura
dintre diferite parti ale organismului. Astfel:
=lobul frontal=este sediul miscarilor voluntare,leziunile acestuia ducand la
paralizii,disartrie,tulburari de comportament;
=lobul parietal=este sediul analizorului sensibilitatii generale,leziunile sale
ducand la tulburari in aprecierea volumului si formei obiectelor,a
greutatilor, a distantelor;
=lobul temporal=este sediul cortical al analizorului auditiv,lezarea lui
ducand la surditate verbala(bolnavul aude dar nu intelege),cecitate
verbala (bolnavul nu intelege scrisul), tulburari de echilibru.
=lobul occipital=este sediul cortical al analizorului vizual,leziunea sa
ducand la tulburari de vedere,de orientare in spatiu.
Formatiunile de la baza creierului sunt :diencefalul si corpii striati.
-diencefalul este alcatuit din :
=talamus=locul unde vin toate fibrele senzitive ce ajung la scoarta
cerebrala
=hipotalamus=coordonatorul SNV. si al sistemului endocrin.
Trunchiul cerebral este prima portiune din cutia craniana aflata in
prelungirea maduvei spinarii (deci este la raspantia dintre emisferele
cerebrale si cerebel), de la acest nivel pornind cele 12 perchi de nervi
cranieni.
Cerebelul este asezat in fosa posterioara a cutiei craniene cu rol in
coordonarea motorie si mentinerea echilibrului.
Maduva spinarii este ultima portiune a SNC.,adapostita de canalul rahidian
si se intinde pana la vertebra L 2.
Substanta alba este alcatuita din cai motorii descendente si cai senzitive
ascendente.
Medicamentele cu actiune asupra SNC.sunt foarte numeroase si in general
au 2 feluri de actiuni:
a)medicamente cu actiune directa asupra SNC.numite psihotrope;

b)medicamente cu rol de activare ale metabolismului

cerebral(amelioreaza procesele metabolice neuronale si pot
proteja creierul de agresiuni) numite medicamente nurotrope.
Medicamentele psihotrope, am precizat ca au actiune directa asupra
SNC;ele pot modifica actiunea mentala in 3 directii:
1)sedare=deprimare
2)stimulare =excitare
3)destructurare=devierea activitatii psihice normale.
1)medicamentele cu actiune de sedare sau deprimare a
SNC,cuprind mai multe subgrupe:
=anestezice:generale si locale.
Anestezicele generale=Narcotice sunt substante care provoaca
deprimarea functiilor SNC si anume: in doze terapeutice provoaca somn,
analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.
Sunt folosite in interventiile chirurgicale.Se pot administra pe cale
inhalatorie si pe cale IV. Anestezicele inhalatorii sunt hidrocarburi sau
esteri halogenati bine solubili in grasimi,cum ar fi:
Halotan=Narcotan,Metoxifluronul=Pentan, Eterul, Enfluronul=Ethran;Pot fi
si sub forma gazoasa: Pentoxidul de azot si Ciclopropanul. Anestezicele pe
cale iv.,sunt barbiturice cu actiune foarte scurta. De obicei se folosesc pt.
inducerea anesteziei echilibrate, de asemeni pot fi folosite ca anestezie
mica in interventii minore,de scurta durata,sau pt. controlul
convulsiilor.Din aceasta grupa fac parte 2 subgrupe: a)tiobarbiturice de
tip Penthotal, Evipan,Brevital; b)benzodiazepine de tip Ketalar,Ketamina.
Anestezicele locale= sunt substante care prin actiunea locala asupra
formatiunilor nervoase, determina pierderea reversibila a senzatiei
dureroase,delimitat, corespunzator locului aplicarii. Aceasta anestezie
permite interventii chirurgicale mici,de scurta durata,precum si unele
manevre endoscopice.Pot fi folosite deasemeni in calmarea temporara a
unor dureri localizate.Nu influenteza starea de constienta si nici functiile
vitale. Aceasta anestezie se poate face prin:
-aplicare pe suprafata,deci prin contact pe piele sau mucoase;
-prin infiltratie ,se injecteaza strat cu strat;
-anestezie de conducere,regionala(anestezia rahidiana,epidurala).
In grupa anestezicelor locale enumeram: Lidocaina=Xilina, Procaina
=Novocaina, Benzocaina=Anestezina, Cocaina, Gerovitalul, Aslavitalul.
Cocaina =este un alcaloid din frunzele unei plante=Erytroxilon Coca. Are o
toxicitate foarte mare ,facand parte din grupa stupefiantelor. Intoxicatia cu
cocaina poate fi: acuta si cronica.
Intoxicatia acuta ,poate apare la doze relativ mici (30-50.mg) si se
manifesta prin:neliniste, confuzie mintala, delir, HTA, tahicardie, uneori
convulsii, fenomene urmate de deprimare centrala pana la colaps si stop
respirator.Se trateaza cu Diazepam,O2, perfuzii endovenoase.

Intoxicatia cronica , da dependenta psihica.De obicei drogul se

administreaza prin prizare nazala.Clinic se manifesta prin
midriaza,tulburari psihopatologice,leziuni ale septului nazal pana la
gangrena si perforare,datorita vasoconstrictiei.
Sindromul de abstinenta , este moderat,constand in: oboseala, depresie,
hiperfagie.
Tratamentul consta in intreruperea brusca a drogului sub supraveghere
medicala.
=hipnoticele=somnifere=sunt substante deprimante ale SNC, care
induc,produc,sau prelungesc somnul. Dozele terapeutice mici au actiune
sedativa,iar dozele mari provoaca somnul. Dupa durata somnului produs,
hipnoticele pot fi:
-cu durata scurta de actiune= 2-6 ore ,utile la persoanele cu insomnie prin
deficit de adormire;
-cu durata lunga de actiune =8-10 ore ,utile la persoanele care se trezesc
repede,deasemeni in caz de convulsii epilepsie.
Au ca efecte adverse:oboseala,ameteli,buimaceala,diminuarea
performantelor psihomotorii mai ales la trezire.
Atentie! Nu se va consuma alcool pt.ca accentueaza efectul deprimant.
Medicamentele hipnotice au 2 subgrupe:
+Barbiturice
+Nebarbiturice
Hipnoticele barbiturice
In functie de doza pot avea actiune:sedativa(30-40 mg.) hipnotica (la
doza de 50-60mg si doza anticonvulsivanta) si anestezica generala (la
doza de 100-200 mg.). Durata somnului hipnotic , variaza cu
produsul.Astfel:
*Fenobarbitalul,Barbitalul,sunt barbiturice care dau somn de lunga durata
>de 8 ore;
*Amobarbitalul,Ciclobarbitalul sunt hipnotice care dau somn de durata
medie=2-7ore;
*Pentobarbitalul folosit iv. dau somn de scurta durata,folosit in anestezia
generala.
Hipnoticele nebarbiturice=sunt substante chimice cu structuri diferite,
dar cu propietati hipnotice asemanatoare substantelor barbiturice.
Din grupa lor amintim: Nitrazepamul=cu actiune sedativa si hipnotica
rapida (realizeaza un somn asemanator celui fiziologic si totodata
provoaca relaxare musculara) ; Zalpidemul =creste si amelioreaza durata
somnului,are un efect important tranchilizant,anticonvulsivant si
miorelaxant; Bromoval=sedativ si hipnotic cu actiune slaba.
=sedative si tranchilizante .
Tranchilizantele= sunt medicamente care diminua starea de anxietate,
de ex. Meprobamatul.

Sedativele= sunt medicamente cu efect de somnolenta,dar mai putin

folosite pt.ca efectul se instaleaza lent.Din grupa fac parte: Valeriana,
Passiflora (de natura vegetala); Hidroxizina are proprietati tranchilizante
,antiemetice si antihistaminice;Propranololul si Clonidina sunt utile in stari
de anxietate,de panica dar atentie ca au si efect hipotensor.
2) medicamente stimulante psihomotorii =cuprinde medicamente ce
stimuleaza activitatea mintala si motorie cu inlaturarea oboselii.
Amfetamina=Benzedrina=stimulant psihomotor cu actiune intensa.
Produce fenomene de excitatie psihica cu senzatia de minte
proaspata,buna dispozitie,concentrare marita,necesitatea de a
vorbi,diminuarea nevoii de somn si a duratei acestuia,anorexie.Efecte
adverse:HTA si tahicardie.
Indicatii: situatii care necesita cresterea performantei,in narcolepsie,sdr.
hiperkinetic la copii,adjuvant in boala Parkinson.
In caz de intoxicatii acute apar fenomene vegetative:HTA,
paloare,sudoratie, aritmii, dureri anginoase.
Amfepromona=Silutin=un anorexigen activ.
Cofeina, Teofilina, si Teobromina =se gasesc intr-o serie de plante (cafea,
ceai, cacao). Au proprietati stimulante psihomotorii, cardiace, diuretice si
bronhodilatatoare.
Medicamente deprimante motorii centrale=sunt substante ce
actioneaza asupra formatiunilor centrale ce comanda,coordoneaza sau
integreaza activitatea motorie.
Cuprind medicamente:
-antiepileptice
-antiparkinsoniene
-miorelaxante.
Medicamentele antiepileptice= substante anticonvulsivante, care in
doze terapeutice impiedica crizele de epilepsie sau sunt eficace in
convulsiile febrile,convulsiile din meningita ,etc. Din grupa fac parte:
Carbamazepina indicata in crizele majore de epilepsie;Acidul valproic
indicat in toate tipurile de epilepsie;Zarontin util in crizele minore de
epilepsie; Clonazepamul si Diazepamul cu efecte
anticonvulsivante,antiepileptice si miorelaxante.
Medicamentele antiparkinsoniene= sunt substante eficace
simptomatic in boala Parkinson si alte tulburari motorii extrapiramidale.
Din grupa fac parte:Levodopa,Carbidopa,Benserozida,Romparkin.
Medicamentele miorelaxante= sunt substante capabile sa relaxeze
musculatura striata spastica,majoritatea insa avand si efect
sedativ,tranchilizant sau analgezic. Din grupa fac parte
:Diazepam,Cloroxazona,etc.
Medicamentele neuroleptice=sunt medicamente ce influenteaza
efectiv procesele psihotice:cognitive,afective si volitionale.

Efecte farmacodinamice:
_sedare ,in sensul ca amelioreaza agitatia si anxietatea la bolnavii psihici;
_antipsihotic,in sensul ca amelioreza fenomene precum
halucinatii,delir,autism;
_deprimarea SNC. atat la nivel central cat si periferic(ex.antivomitiv);
_influenteaza activitatea endocrina (ex.creste secretia de prolactina);
_influenteaza activitatea extrapiramidala.
Din grupa fac parte:Clordelazin,Largactil,Plegomazin,Haloperidol,etc.
Medicamentele antidepresive si Litiul.
Antidepresivele=sunt medicamente eficace in psihozele
afective,ameliorand dispozitia afectiva alterata,inlatura inhibitia depresiva
si pesimismul.Din grupa fac parte:Antideprim,Amitriptilina,Nortriptilina.
Litiul =este un medicament ce corecteaza dispozitia euforica
patologica,fuga de idei si hiperactivitatea caracteristica maniei.
Medicamente analgezice opioide=sunt medicamente cu actiune
analgezica intensa insotita deseori de calmarea anxietatii,sedare si
euforie.
Din grupa cele mai reprezentative sunt:Opiul (extras din sucul uscat din
capsulele de mac alb),si Morfina (cel mai important alcaloid din Opiu).
In doze terapeutice provoaca greata,voma,constipatie,vasodilatatie
arteriolara si venoasa(deci hipotensiune ortostatica).
Morfina se foloseste ca pulbere de Opiu , administrata oral 150-500
mg(contine 10% morfina),sau sub forma de tinctura de Opiu ,care contine
1% morfina si se administreaza in doza de 1,5-5gr. odata/zi.Deasemeni
poate fi folosita si ca atare in injectii sc. cate 10 mg.odata.
Indicatii:pt. actiunea sa analgezica este indicata in toate afectiunile cu
dureri intense ce nu pot fi calmate cu celelalte
analgezice:traumatisme,cancer, infarct miocardic acut,colici biliare si
ureterale. Preparatele de opiu se folosesc mai ales pt. actiunea lor la
nivelul tubului digestiv(colici intestinale,colici biliare).
Intoxicatia acuta =apare la doze ce depasesc 30 mg. sc. iar cele peste 60
sc. sau 120 mg. oral,pot fi letale. Clinic se manifesta prin: deprimare
profunda a SNC. coma, relaxare musculara,mioza,respiratie CheynStokes,iar in stadiul terminal prin coma, mioza, paralizia respiratiei.Ca
antidot se foloseste Nalorfina.
Folosita repetat provoaca fenomene de dependenta=morfinomania.
Ca derivati sintetici ai
morfinei,amintim:Mialgin,Metadona,Fortral,Tramadolul.
Acesti derivati de morfina au efecte analgezice superioare Morfinei,dar si
deprimarea respiratorie sau dependenta sunt mari.
Medicamente analgezice,antipiretice,antiinflamatorii
nesteroidiene.

Sunt un grup de medicamente cu structura chimica diferita,dar cu efecte

farmacologice si reactii adverse asemanatoare.Dupa structura chimica se
grupeaza in:
_Salicilati=Aspirina,salicilatulde sodiu
_derivati de paraaminofenol=Paracetamol,Fenacetina
_derivati de pirazolona=Fenazona,Aminofenazona
_derivati de pirazolidona=Fenilbutazona.
_acizi indalacetici=Indometacina
_acizi ariralifatici=Diclofenac,Ibuprofen,Ketoprofen
_oxicami=Piroxicam.
Medicatia aparatelor si sistemelor
In aceasta parte a expunerii se vor descrie acele medicamente a caror
actiune principala se exercita la nivelul unor organe,tesuturi sau la nivel de
metabolism.Modificarile produse la aceste nivele se vor repercuta pe cale
nervoasa sau umorala asupra restului organismului influentandu-i
activitatea,intr-o masura mai mare sau mai mica.De obicei actiunea se
exrcita asupra mai multor organe sau tesuturi,dar unul dintre ele va fi
organul sau tesutul tinta(este mai mult influentat).Clasificarea lor se face
dupa principii fiziologice
Medicatia aparatului cardiovascular
Se clasifica in functie de afectiunea pe care o tratam.Astfe descriem
subgrupele:
A)medicatia tonicardiaca=Digitalice. Sunt medicamente care
stimuleaza contractia miocardului si deprima conducerea atrioventriculara;din acest punct de vedere se clasifica in:
a)substante inotrop pozitive= medicamente care cresc forta de
contractie a miocardului, categorie din care fac parte: glucoizii
cardiotonici, xantinele metilate, Glucagonul, aminele simpatomimetice.
= glucoizii cardiotonici =sunt de origine vegetala ,cu rol important in
insuficienta cardiaca si aritmiile supraventriculare.Printre cele mai
reprezentative medicamente ale grupei enumeram: Digitoxina(dinfrunze
de Digitalis purpureea) Digoxina,Lanatozid C,Deslanozid (din frunze de
Digitalis lanata),Strofantina G.( din seminte de Strofantus gratus). Dupa
modul de actiune ,glucoizii cardiotonici se grupeaza in: 1)cu actiune
lenta si durabila ,folosite in tratamentul cronic (Digitoxina); 2) cu
actiune rapida si scurta (Dgoxina, Lanatozid C, Strofantina).In farmacii
se gasesc sub forma de solutii, pulbere, comprimate, fiole.In practica
curenta se folosesc:Digoxina (Lanitop) sub forma de drajeuri de 0,25 mg,
solutie =50 pic./ml, fiole de 0,500 mg.;
Lanatozid C. (Cedilanid sau Isolanid) sub forma de dg. de 0,25 mg,solutie
1ml=30 pic,fiole de 0,4 mg. ; Digitalina ,sub forma de cp. de 0,1mg. sau
solutie 1%0.

=Glucagonul= este un hormon pancreatic hiperglicemiant care

stimuleaza contractia miocardului si mareste frecventa batailor inimii. Este
util in socul cardiogen din infarctul miocardic si in insuficienta cardiaca
postoperatorie.
=Xantinele metilate=au efect rapid stimulant asupra cordului,dar de
scurta durata cca.20-30,putand fi folosita ca adjuvant in terapia
tonicardiaca.Din aceasta grupa face parte Aminofilina(derivat al Teofilinei).
=Aminele simpatomimetice =cresc frecventa si debitul cardiac,prin
marirea fortei de contractie a miocardului.Din grupa fac
parte:Noradrenalina, Adrenalina, Dopamina, Isuprelul.
b)medicamente vasodilatatoare=substante care deprima conducerea
atrio-ventriculara si scad postsarcina.Din aceasta grupa fac parte :nitritii
organici(Nitroglicerina,Isoket,Regitina)si derivatii de
Hidralazina(Hipopresol,Minipress,etc). Aceste medicamente sunt indicate
in insuficienta cardiaca din infarctul miocardic,din HTA. si din cardiopatiile
obstructive.
B) medicatia antiaritmica=cuprinde o serie de substante utile in
profilaxia si tratamentul aritmiilor ectopice. Cele mai folosite in terapie
sunt urmatoarele:
_Chinidina=cel mai cunoscut,folosit in mod curent sub forma de Sulfat de
chinidina cp. a 0,20 gr. sau Gluconatul de chinidina fie cp. fie fiole. Ca
reactii adverse pot da: greturi, varsaturi,diaree,
aritmii,hipotensiune,situatii in care vor fi intrerupte.
_Procainamida=antiaritmic similar chinidinei;se gaseste sub denumirea de
Pronestyl.
_Lidocaina=Xilina=are actiune rapida ,darscurta ,fiind eficace in
tulburarile de ritm ventriculare.Reactiile adverse sunt minime.
_Propranololul=Inderal= este un betablocant adrenergic cu rol important
in aritmii:extrasistole,tahicardii cu bloc atrioventricular,tahicardie
paroxistica, fibrilatie atriala. Se administreaza fie oral cp. de 0,o1sau 0,04
gr.,dar si iv. 20-60 mg. Pot da reactii
adverse:hipotensiune,bronhospasm,greata,varsaturi.
_Amiodarona=Cordarone=frecvent folosita in tratamentul tahicardiilor
ventriculare si supraventriculare,fibrilatia atriala,flutter atrial in doze de
200-600 mg./zi.
_Verapamilul=Isoptin=Cordil=antiaritmic care actioneaza ca blocant de
calciu. Indicat in tahicardiile supra ventriculare,fibrilatia atriala,flutter
atrial, extrasistole. Ca reactii adverse pot da:bradicardie ,hipotensiune,
decompensare cardiaca.
C)medicatie antianginoasa=medicamente vasodilatatoare locale.
Sunt medicamente ce calmeaza durerea sau evita aparitia crizei de angina
pectorala,prin vasodilatatie coronariana si scaderea consumului de O2 la
nivelul miocardului.Din grupa fac parte urmatoarele medicamente:

_Nitroglicerina=singurul vasodilatator cu eficacitate prompta. Se gaseste

sub forma de cp. de 0,5 mg. sau solutie alcoolica 1%,in care 1 picatura
contine 0,2mg. Se administreaza sublingual in functie de durere(1-2-3cp.)
efectul aparand in 1-2 min. Si dureaza 30-60 min. Exista si preparate
masticabile care elibereaza lent substanta activa,avand durata de actiune
mai mare.Deasemeni se gasesc sub forma de unguente,plasturi,etc.
_Nitratul de amil=lichid foarte volatil,administrat prin inhalatie (se
sparge fiola in batista) efectul fiind foarte rapid.
_Isoket,Pentalog, Dipiridamol,Cordil, sunt derivati nitrici cu actiune
prelungita.
Se pot administra sublingual sub forma de cp. de5 mg. sau 10-30 mg.oral.
_Propranolol,Nitropector sunt blocanti beta adrenergici care scad
nevoia de O2 a miocardului prin efect bradicardizant, hipotensor,si
scaderea contractilitatii miocardului.
_Nifedipina((antianginos eficace), Verapamilul(antianginos si antiaritmic),
Agozol, Cordarone, Dipiridamool(efect antianginos mai redus ,dar are
prprietati antiagregante plachetare). Toate aceste medicamente sunt
antagonisti ai calciului,utili in tratamentul anginei pectorale si a
cardiopatiei ischemice, HTA, migrene, sdr. Raynod.Efectul lor este
deprimant asupra inimii,micsorand consumul de O2 al miocardului p.d. o
parte,iar p.d.alta parte provocand vasodilatatie prin micsorarea nevoilor
de calciu pt. fibrele musculare cardiace.
D)medicatie vasoconstrictoare
_Adrenalina, Noradrenalina,Angiotensina=medicamente antihipotensive.
_Rinofug=actiune vasoconstrictoare locala
_Ergotamina=actiune vasoconstrictoare in teritoriile carotidiene,utila in
tratamentul crizelor migrenoase.
_Cofedol=in migrene
_Vasopresina.
E) medicamente vasodilatatoare antiischemice=prin efectul lor
amelioreaza irigatia deficitara la nivelul membrelor si la nivelul creierului.
Din grupa fac parte:Talazolina, Regitin, Papaverina, Acidul nicotinic,
Vincamina. Aceste medicamente cresc circulatia cerebrala si stimuleaza
metabolismul neuronal.
F)medicamente antihipertensive= sunt medicamente ce scad
presiunea arteriala, ca urmare a micsorarii debitului cardiac sau a scaderii
periferice. Dupa modul lor de actiune ,le clasificam astfel:
a)antihipertensive prin actiune centrala =cuprind o grupa de
medicamente ,care direct sau indirect stimuleaza formatiuni alfaadrenergice centrale,inhiband controlul nervos al circulatiei. Din grupa fac
parte:

_Clonidina=administrata oral in doza terapeutica de 0,1-0,3 mg. de

2 ori /zi,scade TA.dupa cateva zeci de minute pe o perioada de 4 pana la
24 ore. Are ca reactii adverse : uscaciune a gurii,sedare, somnolenta.
_Metildopa= are actiune asemanatoare Clonidinei,fiind recomandata
persoanelor cu HTA. moderata. Se administreaza oral,in doza de 250
mg.de 2 ori pe/zi. Ca reactii adverse,ocazional apar tulburari
hepatice,hipotensiune ortostatica.
b)antihipertensive ce actioneaza ca blocante asupra terminatiilor
nervoase simpatice periferice. Din grupa fac parte:
_Rezerpina(Hiposerpil,Raunervil) extrase din planta Rauwolfia. Se
poate administra oral in doze terapeutice de 0,25-0,50 mg./zi; in acest caz
rolul hipotensiv este moderat ,se instaleaza lent dar se mentine timp
indelungat, cca.1-6 saptamani.in caz de urgenta se va administra im. 0,55mg. la 4-6 ore, cu efect intens, rapid, dar de scurta durata.
_Minipress =este un blocant alfa adrenergic,util in crize de
HTA,provocate de supradozari.
_Propranolol= este un beta adrenergic, cu efect antihipertensiv
moderat;doza este de 80 mg/cp, asociat de obicei cu un diuretic.
c)antagonistii calciului =scad TA. prin vasodilatatie arteriolara . din
grupa fac parte Nifedipina si Verapamilul
d)vasodilatatoare directe=grup de medicamente ce scad TA.
diastolica;efectul lor incepe la 1-2 ore de la administrare si dureaza 6-8
ore. Din grupa amintim Hidralazina(Hipopresol).
e)diureticele= au efect hipotensiv slab si de scurta durata.Efectul
hipotensor,este determinat de scaderea volemiei,depletitia de Natriu si
actiune vasodilatatoare directa.Din grupa fac parte:Nefrix, Furosemid,
Spironolactona.
f)angiotensinele=sunt inhibitori ai enzimei de conversie si impiedica
formarea angiotensinei 2.Din grupa fac parte:Captoprilul=provoaca
vasodilatatie arteriolara si venoasa cu scaderea TA.Totodata se produce
pierdere de Sodiu si retinere de potasiu. Are ca actiune benefica faptul ca
duce la regresia hipertrofiei ventricolului stg. Tot din grupa face parte si
Enalaprilul ,cu efect durabil,bine suportat.

Medicatia hipolipemianta.
Colesterolul organismului are o origine dubla: exogena =cca.2gr. din
lapte, oua, grasimi animale si endogena prin sinteza propie=cca.1,5-2 gr.
provenind din acetilii activati prin coenzima A(acetilii sunt produsi de
grasimi, proteine, zaharuri). Cresterea colesterolului in sange poate fi si un
proces legat de anumite afectiuni independente ca:diabetul zaharat,
nefroza lipoidica, insuficienta tiroidiana, cretinism,etc.

Se descriu 3 grupe principale de medicamente hipocolesterolemiante:

_sitosterolii=medicamente ce scad aportul exogen
_grupa de medicamente care inhiba partial sinteza de
colesterol sau regleaza transportul sanguin
_stimulatoare ale catabolismului sau a epurarii colesterolului si
a metabolitilor sai.
De la Biochimie stim ca lipidele sunt transportate in plasma sub forma de
lipoproteine sau chilomicroni:VLDL; IDL; LDL. Acesti chilomicroni sunt
particule foarte voluminoase , dar cu densitate foarte mica si contin
predominant Trigliceride(doar IDL si LDL contin mai ales colesterol de
origine exogena). Totodata chilomicronii transporta lipidele endogene,
destinate depozitarii sau utilizarii.
HDL=o alta forma de proteine cu dimensiuni mai mici si densitate mare
,care transporta surplusul de colesterol din tesuturi, de aceea este
denumit si colesterolul bun.
VLDL,IDL,LDL=sunt lipoproteine endogene,care favorizeaza procesul de
ateroscleroza si sunt factori de risc pt. boala arteriala
coronariana=colesterol rau .
Hiperlipoproteinemiile pot fi :
a)primare=ereditare
b)secundare =in anumite boli(diabet,hipotiroidism,alcoolici).
Medicamente hipolipemiante:
Clofibratul,Fenofibratul,Bezofibratul(au ca efecte adverse:tulburari
digestive(jena epigastrica,greata,varsaturi)).
Statinele=Lovastina, Simvastatina, Provastatina=sunt substante naturale
produse de unele ciuperci sau pot fi analogi de sinteza;au reactii adverse
minore:cresterea transaminazelor,uneori miozita, dar sunt foarte eficace in
scaderea colesterolului.
Acidul nicotinic =in doze mari scade atat colesterolul cat si
trigliceridele,fiind utilizat in dislipidemii severe; se recurge la el cat mai
rar,datorita efectelor secundare importante(iritatie gastrica,congestia
pielii,bufeuri prin vasodilatatie).

Medicatia sangelui si a organelor hematopoetice

Dupa actiunea lor se clasifica astfel:
1) medicamente cu actiune antianemica:
Fierul= este un constituent esential al materiei vii,fiind larg
raspandit in regnul vegetal si animal (zarzavaturi verzi,legume
uscate boabe,carne,lapte,etc. necesarul zilnic de fier este de 10-12
mg.la barbati si 12-17 mg la femei. In organism Fe. Se gaseste sub 3
forme:
Fe. functional.

Fe. de depozit.
Fe. de transport sau circulant.
Fe. este adus in organism prin aport alimentar.In caz de carente de
Fe. se produc o serie de tulburari din care cea mai importanta este
anemia hipocroma. Cauzele anemiilor sunt diferite (hemoragii
cronice,sindroame de malabsorbtie,ultimile 2 trimestre de sarcina ,
sugari, prematuri) situatii in care este nevoie de un aport
suplimentar de Fe. medicamentos
Fe. se administreaza obisnuit pe cale orala,de obicei sub forma de
saruri feroase,care se absorb bine si sunt mai putin iritante:Sulfat
feros, Glutamat feros, Fe. polmaltozat.
Vitamina B12=Ciancobolamina= este o vitamina adusa in
organism prin aport alimentar,dar poate fi si sintetizata in colon sub
actiunea florei microbiene. Functia ei consta in interventia in
metabolismul nucleoproteinelor.Daca aceasta functie este
perturbata se ajunge la tulburarea hematopoezei si aparitia unei
forme de anemii numita anemie megaloblastica. In aceste situatii se
administreaza vit.B12,im. zilnic 100-1000mg.timp de 14 zile/luna.
Acidul Folic=tot o vitamina antianemica din complexul vit. B.
Carenta sa se manifesta prin anemie megaloblastica; se
administreaza oral 5 mg./zi.
Extractele hepatice=obtinute din ficatul mamiferelor,si contin
ciancobolamina,acid folic si acid folinic.Din grupa fac parte:
Neohepar,
Rovitrat,administrate im. dar care au ca efecte secundare reactii
alergice si dureri la locul injectiei.
Eritropoetina=utila in anemia din insuficienta renala cronica,bolnavii
cu HIV.anemia din tumori maligne.Se administreaza injectabil 40-50
mg./Kg. corp,de 2 ori /saptamana.
2)medicamente cu actiune hemostatica=sunt medicamente
utile in corectarea tulburarilor de coagulare si accidente hemoragice.
Aceasta actiune hemostatica apare: fie prin efect vasoconstrictor
sau de crestere a rezistentei capilare,(deci sunt medicamente
antihemoragice); din grupa fac parte:Adrenalina 150, Trombina
pulbere( in aplicatie locala)
Fibrina umana(burete de Gelaspon), Etampsilat; fie prin efect de
favorizare a procesului de coagulare din grupa fac parte:Vit. K
de sinteza=1fiola =1mg. administrata im; Fitomenadiona=Vit.K1,
naturala,administrata iv.lent; Venostat; Adrenostazinul,administrat in
caz de fragilitate vasculara;Rutozid din grupa vit. P. creste rezistenta
capilara;
Trassylol,administrat in stari de soc, hiperfibrinoliza.

3)medicamente cu actiune antitrombotica= sunt medicamente

utile pt. tratamentul si profilaxia afectiunilor tromboembolice.Ele
intervin la nivelul plachetelor sanguine, al proteinelor coagularii si al
sistemului fibrinolitic. Din grupa fac parte:
a)medicamente inhibitoare ale functiilor
plachetare=anticoagulantele plachetare=deci medicamente care
impiedica formarea trombusului.
Inhibarea functiilor plachetare se manifesta prin prelungirea timpului
de sangerare si impiedicarea adeziunii si agregarii
plachetare(perturbata in bolile troboembolice). Au indicatie in
profilaxia trombozelor arteriale . Din grupa fac parte:
_Acidul salicilic=Aspirina=cu actiune antiagreganta
plachetara de lunga durata.Este indicata in profilaxia Infarctului
miocardic si AVC. Doza uzuala este de 0,5 gr. la 2-3 zile;efectele
secundare sunt:iritatie gastrica, reactii alergice, hemoragii.
_Dipiridamol= Persantin
_Dextran 70=folosit ca substituitor de plasma,inhiba functiile
plachetare,prelungeste sangerarea (deci impiedica staza),
amelioreaza circulatia;este utila in profilaxia dupa interventiile
chirurgicale...
_ Ibuprofen
_ Ticlid
b)medicamente anticoagulante=sunt medicamente ce
impiedica procesul coagularii ,actionand la nivelul plasmei. Au
indicatii in :tromboza venoasa pt. profilaxia primara si secundara,
evitand accidentele trombotice(mai ales dupa interventii chirurgicale
la cei cu proteze valvulare cardiace). Din grupa fac parte:
_Heparina=anticoaguland cu actiune imediata si scurta
durata ,asupra unor factori ai coagularii(factor 10.).
_Anticoagulante cumarinice =actioneaza ca antivitamina K.
c)medicamente fibrinolitice=sunt medicamente ce lizeaza
cheagul de sange, favorizand formarea plasminei. Au indicatie in
infarctul miocardic, embolie pulmonara, tromboze venoase si
arteriale. Ca efecte adverse pot apare :hemoragii si reactii alergice.
Din grupa fac parte:
_Streptokinaza=activeaza indirect sistemul fibrinolitic
_Urokinaza=proteina din urina care activeaza plasminogenul.
Medicatia aparatului digestiv
Dupa actiunea lor se grupeaza in:
1)Medicatie antiulceroasa.
Tratamentul bolii ulceroase urmareste corectarea dezechilibrului dintre
factorii agresivi (suc gastric hiperacid,reflux biliar) si factorii protectori ai

mucoasei gastrice(bariera de mucus gastric,capacitatea de reinnoire a

celulelor endoteliale si de cicatrizare a leziunilor mucoasei). Cuprinde
subgrupele:
_ medicamente antiacide=substante care contin cationi
bazici,capabili sa neutralizeze acidul clorhidric, calmand durerea ulceroasa
si grabind vindecarea mai ales in ulcerul duodenal. Se asociaza combinat
intre ele sub forma de comprimate orale,de supt, pulberi sau suspensii.
Unele contin in plus saruri de bismut (protectoare pt. mucoasa) si
beladona care inhiba secretia si intarzie golirea stomacului. Din grupa fac
parte:
=Bicarbonatul de sodiu=cu actiune rapida ,intensa, de scurta
durata (neutralizeaza acidul clorhidric in exces, dar in doze mari si
prelungite poate duce la alcaloza)
=Hidroxidul de aluminiu=are aceeasi actiune dar slaba si lenta
=Hidroxidul de magneziu= Magnezia usta,cu actiune rapida si de
durata medie.
=Carbonatul de magneziu=efect slab,lent
=Carbonatul de calciu=cu efect rapid, intens, de durata medie.
_ medicamente inhibitoare ale secretiei gastrice =cu
urmatoarele subgrupe:
-medicamente parasimpaticolitice=scad secretia gastrica pe cale
nervoasa;din grupa fac parte:
=Atropina=cp. a 0,5 mg.de 3 ori/zi, sau 1mg. seara.
=Neopepulsan=Pro-Bantina=cp. de 0,50 gr.
=Reglan=3cp. /zi in ulcerul gastric si duodenal
=Buscopan=dg. de 100 mg.
=Scobutil
=Lizadon
-blocante histaminergice=sunt substante ce inhiba efectul excitosecretor
al histaminei; din grupa fac parte:
=Cimetidina=Tagamet=este un compus de sinteza cu rol de a
inhiba secretia gastrica,ameliorand simptomatologia, grabind vindecarea
ulcerului si diminua sangerarile in ulcerul gastric; se administreaza oral
400 mg. de 2 ori /zi.
=Proglumida=oral sau injectabil,cu aceleasi efecte.
=Ulcosilvanil=400mg./zi oral.
=Omeprazol=efect de lunga durata,grabeste vindecarea ulcerului
si previne recaderile; se administreaza oral in priza unica.
- protectoare ale mucoasei gastroduodenale=sunt substante ce
actioneaza fie prin formarea unei pelicule protectoare(ex. sarurile de
Bismut) ,fie prin stimularea secretiei de mucus.
-stimulente si substituente ale secretiei gastrice:

=Amarele:substante care stimuleaza reflex secretia salivara si

gastrica:tinctura de China, tinctura de Cola, tinctura de Gentiana.
=Enzimele pancreatice:Triferment, Combyzin, Cotazym.
=Coleretice=Fiobilin, Carbicol,=substante care cresc cantitatea
de bila formata in ficat,dreneaza bila si spala caile biliare de nisip sau
calculi mici.
2)Medicamentele vomitive si antivomitive.
Medicamentele vomitive sunt substante care declanseaza actul vomei. Se
mai numesc emetizante si dupa mecanismul lor de actiune se impart in
centrale(adica declanseaza actul vomei prin excitarea centrului vomei din
creier) si periferice (declanseaza actul vomei prin excitarea receptorilor
emeticosensibili din mucoasa gastrica pe cale reflexa);au indicatii limitate
=provocam varsaturi in cazul intoxicatiilor cu diferite substante (dar numai
daca bolnavul nu este in coma,altfel exista pericolul aspiratie), deasemeni
se mai practica in etilismul cronic.Prin mecanism central actioneaza
Apomorfina(un derivat al Morfinei), iar prin mecanism periferic actioneza
Emetina utilizata in alcoolismul cronic.
Medicamentele antivomitive=sunt substante care calmeaza senzatia
de greata si previn varsaturile si complicatiile acestora.Cele mai eficace
sunt medicamentele din grupa neurolepticelor (actioneaza prin mecanism
central) si anume: Clordelazina, Emetiral,Metoclopramid; pot fi
administrate atat oral cat si injectabil.
3)Medicamentele laxative si purgative
In mod normal tranzitul bolului fecal si evacuarea periodica a acestuia sunt
reglate prin reflexe neconditionate cu punct de plecare continutul
intestinal,peste care intervin reflexele conditionate dobandite in cursul
vietii.In urma tulburarii acestor reflexe apare constipatia.
Laxativele si purgativele sunt substante care provoaca evacuarea
intestinului,atunci cand apar dereglari.
Laxativele=sunt substante care lubrefiaza continutul
intestinului,favorizeaza progresia bolului fecal,usurand evacuarea;din
grupa fac parte:supozitoarele cu glicerina,uleiul de parafina15-30 ml.
administrat seara).
Purgativele=substante ce actioneaza prin marirea continutului
intestinal(retin apa in intestin). Pot fi : obisnuite:Galcorin(un mucilagiu
vegetal=3-6lgt./zi);Sulfat de magneziu,Sulfat de sodiu(purgative
saline=15-30 ml. intr-un pahar cu apa); Lactuloza; Carbocif. Pot fi si
drastice:ulei de ricin, Cortelax, Fenisan,Ciocolax,(produc efect iritant
asupra colonului.)
Folosirea purgativelor in constipatii trebuie sa fie un mijloc ajutator al
tratamentului etiologic,deci nu se va abuza de ele pt.ca vor accentua
constipatia.Mai pot fi indicate in unele enterocolite acute,intoxicatii,in

completarea medicatiei vermifuge,la bolnavii debili,etc.Sunt contraindicate

in apendicita,peritonite,etc.
4)Medicamente antidiareice= sunt substante care combat diareea in 2
moduri: -fie prin micsorarea peristaltismului=Tinctura de opiu, Loperamid,
Debridat.
-fie cresc vascozitatea scaunului si au totodata propietati adsorbante si
protectoare+Carbune medicinal, Cadiu ,etc.
5)Medicamente antispastice=spasmolitice.
Sunt medicamente ce impiedica spasmul musculaturii netede
(gastrointestinala, biliara, dar si urinara, uterina). Se cunosc 2 grupe
farmacodinamice:
_antispastice parasimpatolitice= anticolinergice= au efect relaxant
asupra musculaturii netede la nivelul organelor inervate motor de catre
parasimpatic.Din grupa fac parte:Atropina, Buscopan, Scobutil,
Neopepulsan, Probantin.
_antispastice musculotrope=actioneaza direct asupra musculaturii
netede, cum ar fi Papaverina.
6)Medicamente antiflatulente=sunt medicamente care usureaza
eliminarea gazelor din stomac si intestin.Din grupa amintim:
Simecotina,Carbunele medicinal, sau vegetale precum menta, anason,etc.
7)Medicamente dezinfectante intestinale=sunt substante care
impiedica multiplicarea germenilor in intestin,fiind indicate in: diaree,
enterocolite, infectii digestive, disbacterioze secundare
antibioterapiei,micoze si parazitoze. Din grupa fac parte:
=Saprosanul=0,100gr/dg si se dau 4-8/zi
=Mexaformul=antimicrobian si antispastic se dau 4-8 cp./zi
=Intestopanul=cel mai activ dezinfectant intestinal se dau 4-8 cp/zi.
8)Medicatia veziculei biliare=cuprinde 2 categorii de substante:
_medicamente coleretice=sunt substante ce cresc cantitatea de bila
secretata de ficat:Fiobilin, Colebil, Carbicol, Anghirol, Rowacol.
_medicamente colecistokinetice=sunt substante care cresc
cantitatea de bila in intestin,stimuland contractia cailor biliare si a
veziculei biliare, fiind utile in hipotonia si staza veziculara,colecistite
cronice,constipatia cronica.Cu rol colecistokinetic sunt unele
alimente(galbenus de ou, smantana,ulei).Mucoasa duodenala secreta un
hormon Colecistokinina ,care este cel mai activ colecistokinetic.
9)Medicamente hepatoprotectoare=sunt substante cu rol in protectia
ficatului. Majoritatea contin vitamine B ,acizi aminati, baze azotate si acizi
nucleici.Din grupa fac parte:
=Aspatofort
=Metasparul
= Purinor
=Farcovit

=Silimarina
=Esentiale
=Liv 52
Medicatia aparatului respirator
Cuprinde urmatoarele grupe:
a)analeptice respiratorii=substante care stimuleaza fie direct fie reflex
centrul respirator bulbar si centrul vasomotor, crescand frecventa si
amplitudinea miscarilor respiratorii si frecventa cardiaca. Din grupa fac
parte:
=Nicetamida =5-15mg/zi im sau iv.
=Pentetrazol= 1fiola de 3 ori/zi
=Karion=sub forma de fiole im. sau iv.
b)antitusivele=sunt substante care calmeaza tusea fie prin
actiune nervoasa bulbara(deprima centrul tusei), fie actioneaza
periferic deprimand functia receptorilor senzitivi de la nivelul
cailor aeriene. Ele sunt medicamente simptomatice si dupa actiunea lor
se clasifica in:
_expectorante
_bronhodilatatoare
_antiinflamatorii
_expectorante mucolitice
_substante ce inhiba mastocitele responsabile de eliberarea de
histamina (cu rol important in patologia astmului)
Expectorantele =sunt substante cu rol in atenuarea iritatiei zonelor
reflexogene endobronsice. Ele favorizeaza expectoratia fie crescand
cantitatea lor ,fie fluidificandu-le ,si in acest sens au fost clasificate in:
.secretostimulente =substante ce activeaza glandele seroase din
mucoasa bronsica si stimuleaza totodata motilitatea celulelor mucoasei si
peristaltismul bronsic, favorizand in felul acesta eliminarea secretiilor.Din
grupa fac parte:
=Iodura de potasiu
=Iodura de sodiu (Trecid, Gaiacol, Sirogal, Tusomag, Patlagina sirop.
.secretolitice=substante ce actioneaza direct asupra secretiilor pe care
le fluidifica,si care la randul lor pot fi:
x.mucolitice=scad vascozitatea secretiilor: Acetil cisteina, Bromhexin,
Bisolvon, Brofimen.
x.enzime proteolitice=fluidifica secretiile vascoase purulente:Tripsina,
chemotripsina ,administrate in aerosoli
x.agenti tensioactivi si hidratanti:Surfactantul
x.vaporii de apa si apa ingerata in cantitati mari ,hidrateaza si
fluidifica secretiile bronsice uscate,umidifica mucoasa si usureaza
miscarile respiratorii.

Surfactantul=este un factor antiatelectazic.Se prezinta ca o emulsie

tensioactiva interpusa intre aer si lichidul alveolar,scade considerabil
tensiunea superficiala la acest nivel,permitand deschiderea alveolelor si
expansiunea pulmonara in inspir,evitand colabarea alveolelor si colapsul
pulmonar in expir.Totodata aceasta substanta impiedica trecerea serozitatii
din interstitiu si capilare in alveolele pulmonare.Un alt rol ar fi de
emulsionare a particulelor straine inhalate ,favorizandu-le fagocitarea. Se
gaseste sub forma naturala obtinut din plamani de mamifere ,dar exista si
surfactant de sinteza(Exosurfneonatal,ALEC).Se foloseste in clinici la nounascutii prematuri,cu defect de surfactant si care fac detresa
respiratorie.In acelasi scop se foloseste in caz de aspiratie de meconiu sau
in insuficienta respiratorie la adulti.
Bronhodilatatoarele=deci produc dilatatie bronsica,fie prin mecanism
vegetativ,(Adrenalina, Efedrina, Salbutamol, Ventolin, Astmopent,
Berotec), fie direct asupra musculaturii netede a bronsiilor(Aminofilina)
Antiinflamatoarele=glucocorticoizii,actioneaza prin efectul lor
antiinflamator dar ramane o medicatie de rezerva.
Substantele care degradeaza mastocitele=se mai numesc si modificatoare
de leucotriene (leucotrienele sunt celule cu rol proinflamator si
brnhoconstrictor).
=Montelukast=Singulaire
=Monkasa
=Cromoglicatul si Ketotifen=sunt substante care pe langa degradarea
mastocitelor inhiba si eliberarea de histamina,(cu rol foarte important in
patogenia astmului).Sunt indicate mai ales la bolnavii cu astm alergic.
Medicatia aparatului renal
Rinichiul reprezinta organul cel mai important care regleaza cantitatea de
apa si electroliti,mentinand constant mediul intern= homeostazia= adica
compozitia in ioni a lichidelor extracelulare. Rinichii elimina selectiv ,cu
ajutorul apei substantele toxice care provin din metabolismul
protidic(uree,acid uric, creatinina),diferite saruri, acizi, baze, hormoni,
medicamente, coloranti ,etc.
Aceasta este functia de epurare a rinichiului si e bine de retinut ca in 24
ore prin ambii rinichi trec 1500 ml. sange ,ceeace inseamna ca intreaga
masa de sange trece prin rinichi la 5-10 minute. Din sangele ce trece prin
rinichi, la nivelul glomerulului si a tubilor renali se elaboreza urina prin
mecanismul filtratiei,resorbtiei si excretiei.
In situatii patologice ,cand aceste procese sunt perturbate,se intervine cu
un grup de medicamente ,numite diuretice.
Diureticele sunt deci medicamente care stimuleaza procesul de formare al
urinei.Se descriu 2 mari grupe de diuretice:
a. Saluretice=diuretice majore

b. Diuretice osmotice=diuretice minore

Saluretice=diuretice majore=sunt medicamente ce actioneaza la
nivelul rinichiului,determinand eliminarea unei urini abundente,bogata
in sare.Ele sunt folosite in tratarea edemelor.Din grupa fac parte:
=Furosemid=Furantril=elimina un volum mare de urina ,in acelasi
timp cu o cantitate crescuta de Na, K, Cl. Are urmatoarele indicatii:bolnavii
cu edeme cardiace(40mg.)cu efect rapid de scurta durata,usor
controlabil,administrat po.sau injectabil;in edemul cerebral acut,ascita,
edem pulmonar,si ca tratament de urgenta in insuficienta renala.Poate
avea ca efecte adverse:hiponatremie,, hipokaliemie, hipocloremie,
hipotensiune, tulburari digestive,alergii.
=Acidul Etacrinic=Edecrin=cu structura chimica diferita fata de
Furosemid,dar cu efecte similare si aceleasi indicatii.
=Nefrix
=Ufrix=actiune diuretica puternica
=Spironolactona=Aldactona=actiune diuretica moderata si cruta
eliminarea de K.
Diureticele osmotice=diuretice minore=sunt medicamente ce elimina
predominant apa ,marind volumul urinei si provocand in acest fel o
diureza apoasa.Din grupa fac parte:Aminofilin, Manitol, Izosorbitol.
Putem afirma ca exista 4 mari indicatii ale diureticelor :
1.Insuficienta cardiaca=atat in timpul decompensarii cat si ca tratament
de intretinere(uzual=Nefrix 25-100 mg. in 1-2 prize.)
2.HTA=in functie de forma clinica si de stadiu ,beneficiaza de aportul
continuu al diureticelor (Nefrix, Ufrix, Tertensiv).
3.Ciroza hepatica ascitogena=se foloseste Spironolactona).
4. Sindroamele nefrotice care beneficiaza in principal de corticoterapie.
Ca regula generala !=diureticele nu trebuie prescrise la intamplare, ci in
functie de originea edemelor,de tratamentele anterioare,de analizele de
laborator,deoarece pot aparea accidente precum:sdr. de deshidratare,
hipokaliemie, hiponatremie, alergii, tulburari digestive.
Tot pt aparatul renal ,exista si grupa medicamentelor urologice,cu
urmatoarele subgrupe:
_antiseptice si antiinfectioase urinare:
=Urotropina=dezinfectant urinar=1 cp.de 500 mg.
= Acidul nalidixic=Negram=bacteriostatic pe bacili gram negativi,
la nivelul cailor urinare=cps. 500mg.
=Nolicin,Ciprinol=foarte active in infectiile urinare
=Nitrofurantoin=bacteriostatic si bactericid cu spectrul larg.
_antiseptice si antiinflamatoare in combinatie cu sulfamide si
antispastice:
=Cislerox cp.a 200 mg;
=Mictonorm dg.a 15 mg;

=Rowatinex =in litiaza renala;

=Uricol=in infectii si litiaza renala.
_medicamente folosite in disfunctia erectila:
=Viagra cp. a 25-50 mg;
=Papaverina;
=Apilarnil potent;
_medicamente folosite in profilaxia hipertrofiei de prostata:
=Adenostop, Prostamol, Prosafin, Permixan.
Medicamente ocitocice si medicamente tocolitice.
Medicamentele ocitocice=sunt substante care stimuleaza musculatura
neteda uterina.Principalele ocitocice sunt hormonul hipofizei posterioare si
derivati ai acidului lisergic.
Hormonul retrohipofizar=Ocitocina=mareste forta de contractie si
frecventa contractiilor uterine.Este indicata pt. inducerea si sustinerea
travaliului sau provocarea avortului terapeutic.
Derivat al Acidului lisergic obtinut din secara cornuta=Ergometrina
=efect de crestere a tonusului uterin,folosita pt.prevenirea sau oprirea
metroragiilor post partum.
Medicamentele tocolitice=sunt un grup de medicamente care
provoaca relaxarea si impiedica contractiile uterine,fiind utile pt.
profilaxia si tratamentul iminentei de avort si a nasterii premature.
Medicamente anticanceroase.
Sunt substante folosite in scopul ameliorarii starii clinice, a prelungirii
supravietuirii si uneori sa produca vindecare in unele forme de cancer cum
ar fi:leucemia acuta limfoblastica la copii, limfomul Burkitt, coriocarcinom,
boala Hodgkin, cancer testicular,etc.Deasemeni au rezultate bune cam in
50% din cazuri in:leucemii cronice, cancer de san, ovar, pulmonar, bronsic.
Se descriu urmatoarele grupe:
A.Chimioterapice anticanceroase= Citostatice =Antimitotice
B. Antibiotice anticanceroase
C. Izotopi radioactivi
Citostaticele= sunt substante care la inceput produc oprirea mitozei
celulare si apoi dezintegrarea acesteia. Deci efectul lor citostatic se
datoreste interventiei lor asupra biochimismului celular,mai ales asupra
acizilor nucleici si proteinelor.Unele citostatice afecteaza celulele intr-o
anumita faza a diviziei celulare si se numesc citostatice dependente de
faza, iar altele intervin pe tot parcursul ciclului celular si se numesc
ctostatice depende de ciclu. Tratamentul anticanceros trebuie sa tina
seama de incarcatura de celule tumorale. La inceput scopul este inducerea
remisiunii prin omorarea unui numar cat mai mare de celule , apoi de
consolidare a remisiunii cu un tratament de intretinere. Trebuie tinut
seama ca remisiunea obtinuta cu ajutorul citostaticelor este un fenomen

clinic si nu biologic,pt.ca o singura celula maligna ,poate genera din nou

boala canceroasa. Actiunea oncostatica (citostatica) poate fi limitata in
urma dezvoltarii rezistentei celulare la actiunea citostatica ,din mai multe
motive:
a)medicamentul nu mai poate trece prin membrana celulara pt. ca se
inhiba mecanismul transportor,asa cum se intampla in cazul unor
medicamente precum Metotrexat, Daunorubicina etc.
b)existenta unui deficit enzimatic care nu mai permite activarea
medicamentului,asa cum se intampla in cazul folosirii de Citarabina,
Tiouracil.
c)medicamentul este inactivat in tesuturi =Mercaptopurina.
In tratament de multe ori asociatiile de medicamente sunt mai
avantajoase,facand posibila omorarea unui nr. mai mare de celule
canceroase si micsoreaza probabilitatea unei clone mutante. Aceste
medicamente se pot administra oral sau parenteral,in mod continuu sau
intermitent. Reactiile adverse uneori sunt severe: deprima maduva
hematogena, toxicitate la nivelul mucoasei gastro-intestinale( stomatita,
gastrita, ulcer, diaree, hemoragii),ataca foliculii pilosi producand alopecie,
afecteaza gonadele ducand la steriolitate si mutatii, actioneaza toxic
asupra fatului producand avort si malformatii, favorizeaza dezvoltarea
infectiilor prin inducerea leucopeniei si scaderea imunitatii.
Ca si grupe de medicamente :
=agenti alchilanti=Ciclofosfamida,Clorambucil
=chimioterapice=care afecteaza moleculele ADN=Cisplatina
=antibiotice care afecteaza moleculele de
ADN=Dactinomicina,Bleomicina.
==chimioterapice care inhiba sinteza acizilor
nucleici=Mercaptopurina9Purinetol), Imuran, Fluorouracil, Metrotexat,
Tioguanina.
=hormoni=Testosteron, Estrogenii, Progestativele
=glucocorticoizii=prednisonul
=Asparginaza.
Medicatia sistemului musculo-scheletic
Acest grup de medicamente este reprezentat de antiinflamatoare
nesteroidiene(AINS). Au efect predominant antiinflamator si sunt folosite in
acest scop. Se clasifica in:
1)AINS de prima valoare =Fenilbutazona, Indometacina.
2)AINS majore =Piroxicam, Acid acetil salicilic, Diclofenac, Naproxen.
3)AINS minore+Paracetamol, Algocalmin,etc.
Dupa durata lor de actiune ,pot fi clasificate in:
_AINS cu durata scurta de actiune, aprox. 8ore=Ketoprofen, Diclofenac,
Levoprofen

_AINS cu durata medie de actiune=Indometacin, Naproxen

_AINS cu durata lunga de actiune=Indometacin retard, Dclofenac,
Ketoprofen.
Au ca reactii adverse:greturi, varsaturi, diaree, hemoragii digestive, ulcer
gastro-duodenal, eritem, eruptii, cefalee, ameteli.
Tot la nivel musculo-scheletic , cationeaza si urmatoarele grupe de
medicamente:
=miorelaxante periferice=Clorzoxazona;
=antigutoase=Alopurina, Colchicina;
=pt. afectiuni osoase=Osteogen in osteoporoza.
=alte medicamente:Acid hialuronic(intraarticular), Boicil, Voltaren etc.
Medicamente antibiotice, chimioterapice, antiseptice
dezinfectante
Antibioticele sunt medicamente cu actiune asupra germenilor. la
inceputul descoperirii lor au fost considerate ca substante produse de
microorganisme(ciuperci, spori) sau extrase din plante.Astazi,majoritatea
pot fi sintetizate in laborator.
Chimioterapicele sunt tot substante ce actioneaza asupra germenilor
patogeni,dar obtinute prin sinteza in laborator.In prezent,termenul de
antibiotic si chimioterapic sunt sinonime.
Antisepticele=sunt substante care isi exercita actiunea la suprafata
organismului sau in interiorul cavitatilor naturale,actiunea lor fiind de
denaturare a proteinelor microbiene.
Dezinfectantele=sunt substante ce actioneaza in afara
organismului(aplicare pe pansamente, pe suprafete, etc.
In ceeace priveste antibioticele sau chimioterapicele,dupa modul lor de
actiune se clasifica in:
_Bacteriostatice=antibiotice care inhiba temporar multiplicarea
germenilor.
_Bactericide=antibiotice care omoara germenii.
In administrarea antibioticelor ,vom tine cont ca eficacitatea lor
terapeutica este strans legata de o serie de factori:
1)concentratia plasmatica=se exprima prin 2 valori:
-concentratia minima inhibitorie(CMI)=care reprezinta concentratia cea
mai mica de medicament, necesara pt. a inhiba cresterea
microorganismului.
-concentratia minima bactericida (CMB)=care reprezinta concentratia
cea mai mica de medicament care omoara microorganismul.
2)rezistenta microbiana=reprezinta insensibilitatea unuia sau mai multor
microorganisme patogene la tratamentul antibiotic folosit. Aceasta
rezistenta poate fi: naturala,spontana si fixata genetic si este
caracteristica bacteriilor din afara spectrului de actiune al antibioticului(ex.

bacilii gram-negativi au in structura lor o membrana externa fosfolipidica

care impiedica patrunderea unor antibiotice beta-lactamice ,cum ar fi
Benzil Penicilina ); rezistenta poate fi si dobandita ,prin unele procese de
selectie cu aparitia de mutatii cromozomiale.
3)spectrul de actiune=se refera la sensibilitatea microorganismelor la un
antibiotic. Din acest punct de vedere ,antibioticele se clasifica in:
_antibiotice cu spectrul limitat=de tip Benzil-Penicilina,grupa in care
sunt cuprinse:Penicilina G, Eritromicina, Vancomicina, Clindamicina, cu
actiune asupra cocilor gram pozitivi, coci gram negativi, si bacili gram
pozitivi; sau de tip streptomicina , grupa in care sunt cuprinse
:Streptomicina, Gentamicina, Polimixinele, cu actiune asupra cocilor gram
pozitivi, coci gram negativi si mai ales bacili gram negativi.
_antibiotice cu spectru larg de actiune , de tip Tetraciclina, grupa
din care fac parte: Tetraciclina, Cloramfenicol, Ampicilina, Cefalosporinele,
Sulfamidele,cu actiune asupra cocilor gram pozitivi,coci gram negativi,
spirochete, micoplasme, rickettsii, chlamidii.
Un dezavantaj important al antibioticelor este aparitia rezistentei
microbiene. Pt. prevenirea acesteia se recomanda prescrierea justificata a
antibioticelor, dozaj optim, evitarea tratamentelor prelungite nejustificat,
evitarea tratamentelor de rutina, folosirea asociatiilor de antibiotice
nemotivat.
4)cunoasterea sensibilitatii la antibiotice a unui germen,reprezinta una din
regulile de baza ale antibioterapiei. In acest scop se cere
antibiograma,test care identifica germenele si sensibilitatea acestuia la
antibiotice.
5)utilizarea clinica a antibioticelor ,trebuie diferentiata cat mai riguros,
tinand seama de mai multi factori:felul infectiei (conform antibiogramei);
farmacocinetica antibioticelor(pt. ca eficacitatea lor sa fie cat mai buna
,trebuie sa ajunga la locul de actiune si sa realizeze o concentratie
activa.); particularitatile organismului gazda (se refera mai ales la
epurarea medicamentului:ex.suferinzii hepatici sau renali,care au o
incetinire a epurarii medicamentului); posibilitatea aparitiei reactiilor
adverse, creand asa numita patologie iatrogena(rectii alergice,toxice,etc.)
6)asociatiile antibioticelor=in anumite situatii ,tratamentul cu 2 sau mai
multe antibiotice simultan,poate avea multiple avantaje(in infectii grave
de origine necunoscuta, in infectii mixte, in infectii cu germeni care devin
rapid rezistenti la un antibiotic(ex.bacilul Koch); in vederea evitarii sau
intarzierii dezvoltarii rezistentei bacteriene.
Chimioprofilaxia=este o metoda folosita pt. profilaxia recidivelor sau
complicatiilor unor afectiuni de etiologie bacteriana(ex. profilaxia RAA cu
Penicilina,sau profilaxia endocarditei bacteriene).
Principalele antibiotice si chimioterapice

A) Antibiotice betalactamice=grupa penicilinelor

Sunt antibiotice cu efect bactericid degenerativ.

Sensibili la peniciline sunt:cocii gram pozitivi, cocii gram negativi si
bacilii gram pozitivi.
Rezistenti la peniciline sunt:unele tulpini de stafilococ, tulpini de
Haemophilus influenzae, Klebsiella, Neisseria gonorhaeae.
In ceace priveste proprietatile farmacocinetice, sunt 2 feluri de
peniciline:
a)acido rezistente=care se administreaza numai pe cale orala,avand
o biodisponibilitate optima cand se administreaza pe stomacul gol cu o
ora inainte sau dupa mese,pt. ca altfel se leaga de proteinele
alimentare; din grupa fac parte:Penicilina v , Ospen, Eritromicina,
Azitromicina, etc.
b)peniciline active doar parenteral (injectabil) caz in care absorbtia
este rapida si completa,exceptie facand preparatele retard.Din grupa
face parte Penicilina G.
Repartitia tisulara a penicilinelor este buna,realizand niveluri eficace in
seroase(lichidul pleural, peritoneal, sinovial), mai putin in LCR.
Se excreta(elimina) 90% pe cale renala, mai putin pe cale biliara sau
lapte.
Toxicitatea lor este minima in comparatie cu alte antibiotice, iar
majoritatea efectelor adverse mai severe sunt de natura alergica,pt. ca
Penicilina G este foarte antigenica,fata de celelalte peniciline
semisintetice. Aplicarea locala este cea mai alergizanta, iar parenteral
pot declansa reactii alergice grave.
Deasemeni, penicilinele au actiune iritanta la nivelul SNC. crescand
excitabilitatea neuronala, mai ales la doze mari(stari de confuzie,
fasciculatii musculare, uneori convulsii).Administrate parenteral in
concentratii mari au actiune iritanta locala determinand durere locala,
inflamatii,uneori tromboflebite. Cele sintetice (Ampicilina, Amoxicilina,)
pot provoca greata, voma, diaree. Pot determina si aparitia rezistentei
unor microorga nisme(Stafilococ, Proteus, Candida) generand enterite.
O reactie adversa particulara, intalnita mai ales in tratamentul sifilisului
florid, este reactia Herxheimer,care apare in primele ore de tratament
datorita eliberarii masive de endotoxine microbiene, prin distrugerea
unui numar mare de Treponeme. Aceasta reactie se manifesta
prin:febra, frison, cefalee, mialgii, artralgii. De aceea tratamentul se va
incepe cu doze mici de penicilina.
In grupa penicilinelor sunt incluse urmatorele subgrupe:
1)Benzil-Penicilina + peniciline asemanatoare:
_Penicilina G= activa pe : pneumococi, streptococi, meningococi,
treponeme.
_Moldamin

_Retarpen
_ Extenciline
Toate 3 sunt preparate retard, care se administreaza o data la 7 zile.
_Procain Penicilina G = Efitard=se administreaza o doza la 12
ore.
_Penicilina V si Ospen sunt forme orale,administrate in infectii
usoare sau in scop profilactic.
2)Peniciline antistafilococice= utile in infectiile cu stafilococ
_Oxacilina
_Cloxacilina
_Meticilina
3)Peniciline cu spectru larg:
_Ampicilina si Amoxicilina=sunt peniciline semisintetice,eficace
in infectiile cu Haemophilus, Klebsiella, Salmonella, Schigella,
Pseudomonas.
Ca efecte adverse pot da :eruptii cutanate, disbacterioze
intestinale,candidoze.
_Unasyn(este o asociere de Ampicilina cu Sulbactam,un
inhibitor al penicilinazelor,adica enzimele care produc rezistenta
bacteriana) .
_Augmentin=(o asociere de Amoxicilina cu Clavulanat de
K,care inhiba beta lactamazele).
4)Peniciline active pe Pseudomonas aeruginoza (Piocianic):
_Carbenicilina
_Mezlocilina
5)Cefalosporinele=antibiotice asemanatoare penicilinelor,cu
efect bactericid. Sunt impartite in 4 generatii:
-prima generatie=compusi semisintetici,au spectru larg de tip
Penicilina+Oxacilina+Ampicilina ,toate la un loc.Au eficacitate asupra
Pneumococului, Streptococului, Stafilococ auriu, Meningococ.Din grupa fac
parte: -Cefazolina
-Cefalotina
-Cefopirina
-Cefazedona
-a 2-a generatie=cu specru mai larg (o asociere de Penicilina G+
Oxacilina+ +Gentamicina+Metronidazol+Ampicilina) fiind active pe cocii
gram pozitivi: gonococ, ecsherikia coli, klebsiella, piocianic. Din grupa fac
parte:
-Cefaclor, Cefuroxina, Cefoxitina.
-a 3-a generatie= cu spectru ultralarg, include in plus fata de celelalte
tulpini multirezistente proteus si serratia marcensis.Din grupa fac
parte:Cefotaxim, Ceftriaxon, Cefoperazon.

-a 4-a generatie=superioara celor din generatia 3,in spectrul lor foarte larg
incluzand enterobacteriacee, bacterii grampozitive(enterococ), unele
tulpini de stafilococ.Din grupa fac parte:Cefepima si Cefepirona,active doar
administrate parenteral.
Efectele adverse ale cefalosporinelor in general sunt de tip alergic si
uneori dau fenomene alergice de tip incrucisat cu penicilinele(deci se vor
evita la cei cu alergie la Penicilina)
B) Aminoglicozidele=sunt o grupa de antibiotice cu efect bactericid
(inhiba
sinteza proteica microbiana),se absorb putin in tubul digestiv si se elimina
aproape in totalitate prin rinichi. Sunt ineficace total pe cale orala. Au un
indice terapeutic mic si dau reactii adverse importante:nefrotoxicitarte,
ototoxicitate, neurotoxicitate. Nu se asociaza intre ele deoarece isi
insumeaza efectele toxice.
Se descriu 3 generatii:
_prima generatie cuprinde: Streptomicina, Kanamicina, Neomicina; au
spectru bacterian ingust, toxicitate relativ mare si creeaza rezistenta
multor germeni.Sunt utilizate frecvent prin aplicatii locale pe tegumente si
mucoase.
_a 2-a generatie cuprinde:Gentamicina, Tobramicina, Sistomicina; se pot
folosi singure sau in asociere cu alte antibiotice,mai ales in unele infectii
severe sau complicate cu germeni gram negativi(Enterobacter, Serratia,
Proteus, klebsiella).
_a 3-a generatie cuprinde:Amikacina, Netilmicina, Dibekacina; au un
spectru mai larg ce include o serie de tulpini de enterobacteriacee
rezistente la Gentamicina si Tobramicina. Toxicitatea lor este mai mica si
se utilizeaza mai ales in infectiile cu bacili gram negativi.
C)Tetraciclinele
Sunt antibiotice bacteriostatice cu spectrul larg. Pot fi naturale (de
extractie) si de sinteza (Clortetraciclina, Oxitetraciclina, Doxiciclina).De
asemeni au fost clasificate in 2 generatii:
_prima generatie din care fac parte :Tetraciclina, Clortetraciclina,
Oxitetraciclina .
_a 2-a generatie din care fac parte:Doxiciclina, Mivociclina.
Desi au spectru larg de actiune, (bacterii gram pozitive,spirokete,
micoplasme, chlamidii, riketsii ) se utilizizeaza rar si nu ca antibiotice de
prima alegere, deoarece s-au selectat multe tulpini rezistente , mai ales la
cele din prima generatie. Cele din generatia a 2-a sunt mai bine folosite si
realizeaza concentratii mari in bila,sputa, plamani, saliva, organele
genitale.
Asocierea cu peniciline sau cefalosporine este interzisa deoarece
sunt antagoniste.

Absorbtia digestiva este buna, mai ales pe nemancate, si se administreaza

de obicei pe cale orala. Se acumuleaza in oase, dinti ,lapte, si se elimina in
proportie mare prin scaun, realizand disbacterii intestinale.
Ca
reactii
adverse
amintim:
iritatii
gastrointestinale,
hepatotoxicitate, nefrotxicitate, sunt fototoxice, pot afecta dentitia
de lapte si cea definitiva daca se administreaza in timpul sarcinii sau
la copii pana la 8 ani (provoaca colorarea bruna a dintilor,hipoplazia
smaltului dentar, sau se depune in oase si inhiba cresterea).
D)Cloramfenicolul =antibiotic produs de o specie de
Streptomices, dar poate fi realizat si sintetic.Este un antibiotic
stabil ,numai cu actiune bacteriostatica si spectru larg, in special pe
enterobacteriacee,dar si pe germeni anaerobi, pe Haemophilus
inflluaenzae,Naiseria meningicidis, etc. Frecvent se administreaza pe
cale orala,absorbtia digestiva fiind buna(sub forma de Cloramfenicol
palmitat), dar in infectii severe ca salmoneloze, meningite, febra
tifoida,, se va administra injectabil (sub forma de Cloramfenicol
sodic).
Reactiile adverse severe sunt cele hematologice:anemie aplastica cu
leucopenie si agranulocitoza. Administrata la nou-nascuti in primele zile
de de viata, poate determina o reactie adversa foarte severa
Sindromul cenusiu,aceasta reactie fiind legata de incapacitatea
ficatului la aceasta varsta de a inactiva Cloramfenicolul prin
glucuronoconjugare, ceeace poate duce uneori la deces.
E) Macrolide antibacteriene=sunt antibiotice cu proprietati
antibacteriene si antifungice. Se descriu 3 grupe:
a) macrolide adevarate=Eritromicina +derivati
semisintetici(Claritromicina)
b)azolide=Azitromicina(Eritromicina cu spectru larg)
c)sinergistine=Pristanimicina.
F) Antibiotice lincosomidice=Polimixinele.
Sunt antibiotice cu o structura chimica si spectru ca al Eritromicinei. Din
grupa fac parte:
_Lincomicina
_Clindamicina
_Colimicina
_Bacitracina
_Rifampicina=un tuberculostatic major,dar si cu actiune pe stafilococ;se
administreaza im. sau iv.
_Sinerdolul este o Rifampicina cu spectru larg (pe bacili gram pozitivi dar si
pe bacili gram negativi); se administreaza numai oral.
G)Antibiotice glicopeptidice=sunt un grup de antibiotice cu spectru
ingust de actiune,in special pe gram pozitivi; se utilizeaza la bolnavii cu

alergie la celelalte antibiotice. Din grupa fac parte :Vancomicina si

Teicoplamina.
H)Tuberculostatice=sunt un grup de antibiotice active in tratamentul si
profilaxia tuberculozei.
Tuberculoza este o boala cronica cu un tratament de lunga durata care
necesita asocierea mai multor chimioterapice . in functie de efectul lor
terapeutic ,se grupeaza in :
_chimioterapice antituberculoase majore (primare sau de prima alegere)
din care fac parte:Izoniazida, Rifampicina, Etanbutol, Streptomicina,
Pirazinamida.
_chimioterapice antituberculoase minore(secundare sau de rezerva), din
care fac parte:Etionamida, Protionamida, Acid aminosalicilic, Cicloserina,
Kanamicina, Ofloxacina, Ciprofloxacina.
Chimioterapicele antituberculoase au efect bactericid sau bacteriostatic
asupra bacilului Mycobacterium tuberculosis si a unor mycobacterii
atipice. Tuberculoza se trateaza in functie de forma clinica, dupa regimuri
speciale prezente in Programul National Anti TBC, intr-un sistem bine
supravegheat,cu administrarea medicatiei sub stricta supraveghere a
personalului medico-sanitar.
I)Sulfamidele=sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica. Sunt de
sinteza. Au spectru de actiune larg:bacterii gram+ si gram-, chlamidii,
micoplasme, toxoplasmoza, Pneumocistis carinii, etc. Sunt indicate
in:infectii urinare acute, infectii genitale, infectii digestive, trahom, infectii
biliare,infectii respiratorii, dermatita herpetiforma, sinuzite. Se folosesc rar
pt. efectele lor toxice si alergice,precum si a creerii rezistentei microbiene.
Actioneaza bacteriostatic. Absorbtia intestinala este buna.Eliminarea se
face predominent prin filtrare glomerulara. Ca reactii adverse , pot
apare:greturi, varsaturi, precipitare in tubii renali, tulburari hematologice
(hemoliza, anemie aplastica, agranulocitoza, purpura,) si alergice. Se iau
cu cantitate mare de lichid. Dupa viteza de epurare ,se clasifica astfel:
_sulfamide cu durata scurta de actiune, cu timp de injumatatire de 1-6 ore.
Din aceasta grupa fac parte:Sulfizoxazolul, Neoxazolul.
_sulfamide cu durata de actiune intermediara, cu timp de injumatatire de
8-24 ore, grupa din care fac parte:Sulfametoxazolul, Sulfadiazina.
_sulfamide cu durata lunga de actiune,timp de injumatatire >de 24 ore,
grupa din care amintim Sulfadoxina=Fanasil.
Trimetoprimul este tot o sulfamida dar cu potenta superioara.Actioneaza
bacteriostatic pe majoritatea bacililor gram -.Se administreaza oral 200
mg. la 12 ore.
Co-trimoxazolul=este o asociere de Trimetoprim+Sulfametoxazol(in
farmacii se gaseste sub denumirea de Biseptol=Septrin=Sumetrolim). Se
administreaza oral, are efect bactericid pe germeni gram- (Streptococ,

Escherichia coli, Enterobacter, Proteus).Se administreaza 2 cp. la 12 ore

,fiind indicat in infectii urinare, infectii pulmonare, gonoree, septicemii.
J)Chinolone=sunt substante de prima generatie, cu concentratie mare in
urina,cu spectru bacterian pe bacterii gram- (Escherichia coli, Klebsiella,
Enterobacter, Proteus, Salmonella.) Din grupa fac parte:Acidul
nalidixic=Negram, Norfloxacin. Sunt indicate in infectii urinare si infectii
digestive.
=substante de generatia a 2-a :Ciprofloxacin, Ofloxacin, Floroxacin.
Acestea realizeaza concentratii mari atat in urina,cat si in diferite tesuturi
si lichide din organism, fiind indicate atat in infectii urinare cat si in infectii
sistemice. Spectrul lor de activitate cuprinde:bacterii gram-, gram +,
mycoplasme, chlamidii, rickettsii.,avand actiune bactericida.
Nitrofurantoin=sulfamida cu actiune bacteriostatica si bactericida,pe
germeni gram- si gram +
Metenamina=tot din grupa chinolonelor, substanta inactiva ca atare,dar la
Ph acid(in stomac) se transforma in formaldehida activa,cu actiune
bactericida asupra bacteriilor si fungilor de la nivelulvezicii urinare.Este
indicata in tratamentul infectiilor urinare cronice, in special la bolnavii cu
sonda vezicala sau cu disfunctie vezicala neurogena.
K)Antivirotice
Virusii sunt paraziti intracelulari a caror multiplicare depinde de ADN-ul,
ARN-ul si procesele de sinteza ale celulei gazda.Sunt foarte greu de atacat.
Exista mai multe grupe de antivirotice:
1)antivirotice active fata de virusul gripal si virusul sincitial respirator:
_Amantadina=Viregit. Actioneaza asupra virusului gripal A, virusului
rubeolei si a unor virusuri tumorale, prin impiedicarea transferarii
materialului genetic viral in celula.Are si proprietati antiparkinsoniene. Se
administreaza oral in timpul meselor.
_Ribavirina=inhiba replicarea virusului sincitial respirator, a virusurilor
gripale A si B si a virusului herpetic. Este utilizata in aerosoli.
2)antivirotice active fata de virusul herpetic, varicelo-zosterian, si
citomegalic.
_Aciclovir =activ fata de virusul herpetic tip 1 si 2, virusul varicelozosterian, virusul Ebstein-Barr si in mica masura asupra virusului
citomegalic.
_Valaciclovirul=un ester al Aciclovirusului,inactiv ca atare ,dar in timpul
absorbtiei si a trecerii prin ficat se transforma in Aciclovir, avand o durata
ede actiune mai lunga decat a acestuia.
_Idoxuridina=activ in terapia locala a herpesului cornean.
3)antivirotice active pe HIV(virusul imunodeficientei umane).
_Zidomedina= antivirotic de prima alegere la bolnavii cu HIV, la care
produc ameliorari trecatoare si reduce mortalitatea in primul an de

tratament. Are o toxicitate mare ,putand provoca anemie, leucopenie,

trombocitopenie.
4)interferonii si gamaglobulinele=sunt un grup de glicoproteine produse si
secretate de celulele injectate cu virusuri , dar si de catre limfocite in
cursul raspunsului imun. Au actiune antivirotica, antiproliferativa si imunomodulatoare. Au un spectru antivirotic larg incluzand virusurile herpetic,
varicelo-zosterian, citomegalic, virusul hepatitei B si papiloma virusul.
Actiunea antiproliferativa se realizeaza prin prelungirea ciclului de
multiplicare al celulelor tumorale.Se utilizeaza limitat in :leucemii, SIDA,
hepatita B si C.
Gamaglobulinele =sunt un complex de proteine ce contin anticorpiimunoglobuline, cu actiune asupra antigenilor virusali, impiedicand
patrunderea acestora in celule.Se pot administra curativ sau profilactic in
special la bolnavii cu deficit de imunoglobuline.
L) Chimioterapice active in boli produse de protozoare .
1)chimioterapice antimalarice=au actiune electiva asupra parazitilor din
genul Plasmodium, care provoaca malaria si anume actioneaza in diferite
faze ale dezvoltarii si inmultirii parazitului. Cuprind grupele:
a)Clorochina, Meflochina, Chinina care au actiune schizontocida
hematica
b) Primakina, Pirimetamina care au actiune schizontocida tisulara
c)Primakina, Pirimetamina, Clorokina cu actiune gametocida.
2)chimioterapice active in amebiaza,tricomoniaza, giardiaza.
_Metronidazolul=principalul chimioterapic in dizenteria amebiana
acuta,dar si in trichomonoza vaginala,in giardioza, in infectiile cu
Helicobacter pylori, in diareile produse de Clostridium difficile.
_Paramomicina=antibiotic aminoglicozidic eficace in amebioza
intestinala.
_Mepacrina=un colorant de sinteza util in giardioza, mai ales in
cazurile rebele la tratament.Se acumuleaza in tesuturi, de unde se
elibereaza lent si se elimina prin urina.Poate colora pielea si unghiile in
brun ,dar sunt efecte reversibile.
M)Antihelminticele=sunt chimioterapice active fata de diferiti viermi ce
paraziteaza intestinul,precum si diferite organe si tesuturi...
_Albendazolul=are spectru larg fata de nematode si cestode(Taenia
saginata siTaenia solium).
_Mebendazolul=activ pe nematode(Trichuris trichuria, Acyclostoma
duodenale, Ascaris lumbricoides, Oxiuri).
_Piperazina=activa pe limbrici,oxiuri,carora le provoaca o paralizie
flasca.
_Levamisolul, Niclosamida=vermicid activ pe cestode(Taenia,
Botriocefal, Hymenolepis nana).
N) Vitamine

Vitaminele sunt cofactori obligatorii pt. metabolism si crestere, deci atat

excesul cat si carentele pot influenta negativ procesul cresterii si
dezvoltarii.
Necesarul de vitamine este asigurat de o alimentatie echilibrata,insa
creste proportional cu varsta si este in functie de compozitia alimentelor.
Vitaminele descoperite in prima jumatate a secolului XX, au fost clasificate
in 2 categorii:
A) Vitamine liposolubile
B) Vitamine hidrosolubile
Vitaminele liposolubile sunt solubile in grasimi si sunt reprezentate de: vit.
A, D, E, K.
Vit. A=are rol in metabolismul bazal, dar si la nivelul tesuturilor epitelioide
(mucoase, piele), in procesul vederii, in reglarea functiilor digestive,
hepatice, renale si a SN.
Hipovitaminoza A , se manifesta prin tulburari de crestere in lungime si
greutate, anorexie, tegumente uscate cu tendinta la descuamare, scad
rezistenta la infectii, tulburari oculare importante: hemeralopia(scaderea
acuitatii vizuale in amurg) si Xeroftalmia (congestia conjunctivei,
lacrimare, fotofobie, edem al pleoapelor, pete pe cornee) . Profilaxia si
tratamentul tulburarilor amintite mai sus se face printr-o alimentatie
bogata in retinol si caroten,eventual prin administrare de vit. A 5000-10
000 U/zi in formele latente si 50 000 U/zi in formele manifeste.
Necesarul de vit. A este: sugar=1000 U/zi; 1-6 ani =2500 U/zi; 7-12
ani=4000 u/zi; 13-19 ani = 5000u/zi.
Vit.A se gaseste in alimente de origine animala(ficat, unt, margarina,
galbenus de ou , sub forma de retinol, direct utilizat in ficat si in alimente
de origine vegetala(morcov, spanac, varza, salata verde, fasole verde,
caise, piersici) , sub forma de caroten.
Vit. E =Tocoferol= are rol in functionarea normala a glandelor sexuale, in
procesul reproducerii si totodata asigura dezvoltarea SN. Si a muschilor.
Hipovitaminoza (carenta ) vit. E produce : pubertate intarziata, amenoree
tranzitorie, dismenoree, avort spontan, sterilitate, azoospermie, tulburari
ale nervilor si muschilor, tulburari ale permeabilitatii capilare cu anemie si
edeme.
Se gaseste in alimente de origine animala si vegetala, precum:germeni de
cereale, lapte , unt, galbenus de ou, ulei vegetal proaspat. Este distrusa
prin caldura. Tratamentul carentei cu o alimentatie echilibrata+vit. E 5 mg.
/zi.
Vit. K=vitamina antihemoragica,avand rol in formarea protrombinei in
ficat,favorizand procesul de coagulare al sangelui. La nou nascuti exista o
avitaminoza K fiziologica datorita lipsei de sinteza in intestin prin absenta
florei microbiene la aceasta varsta, iar laptele matern este foarte sarac in
vit. K.

Clinic avitaminoza K la nou nascuti determina boala hemoragica a nou

nascutului, manifestata prin hemoragii spontane la nivelul
viscerelor(hematemeza, melena, hemoragii ombilicale, epistaxis,
gingivoragii). De aceea se face tratament preventiv imediat dupa nastere
cu Fitomenadion= (vit. K1) 1 mg./kg.corp sau 5 mg. in caz de hemoragie.
Aportul de vit. K in organism poate fi exogen(din alimente:spanac, varza,
rosii, morcov, ficat, galbenus de ou, carne de porc), si endogen (sintetizata
de bacterii in intestinul gros ;pt. a fi absorbita este necesara integritatea
mucoasei intestinale si prezenta sarurilor biliare.)
Vit. D =vitamina liposolubila indispensabila cresterii si reglarii
metabolismului fosfocalcic, deci osificarii. Sindromul clasic al carentei de
vit. D este rahitismul.
Sursa principala de vit. D se afla in piele sub forma de provitamina D( 7
dehidrocolesterol) ,furnizat de alimente de origine animala(peste, ou,
unt);aceasta provitamina D , sub actiunea razelor ultraviolete se
transforma in vit. D3(colecalciferol). Laptele de mama contine o cantitate
mica de vit.D ,dar rahitismul este rar la aceasta varsta, la sugarul
alimentat natural,pt. ca contine un raport adecvat de Ca/P.Necesarul de
vit. D pt. toate varstele este de 400 u/zi.
Vitaminele hidrosolubile=vitamine solubile in apa.
Vit. B1=Tiamina
Hipovitaminoza se manifesta prin:nervozitate, oboseala, insomnii, ameteli,
tulburari in metabolismul glucidelor si al SN. , tulburari cardiace,
circulatorii, scaderea rezistentei la infectii.
Avitaminoza B1 produce boala Beri- Beri , raspandita in asia unde hrana de
baza este orezul decorticat.
Aportul exogen este adus de:cereale(necojite), paine neagra, carne slaba
de porc, legume uscate, nuci, alune, fulgi de ovaz, galbenus de ou, carne
slaba de vita, pasare, peste, lapte, rosii.Aportul endogen este reprezentat
de sinteza in organism dar in cantitati mici.
Tratamentul consta in regim alimentar adecvat, sau medicamentos cu vit.
B1 10 mg./zi po.
Vit. B2=Riboflavina.
Are rol in cresterea organismului prin participare la metabolismul general
si in special al proteinelor si fierului, in sinteza hemoglobinei, metabolismul
corneii, cristalinului si retinei.
Avitaminoza se manifesta prin leziuni cutanate de tip cheilita comisurala
zis si zabaluta, glosita(inflamatie a mucoasei bucale) cu senzatia de
arsura la nivelul limbii care devine uscata si descuamata pe margini avand
aspectul de limba geografica, dermatita seboreica, eczeme, hiperemie
conjunctivala, tulburari nervoase, oboseala, scaderea imunitatii.
Tratamentul consta in aport alimentar adecvat,bogat in proteine sau
medicamentos:vit. B2 5-10mg./zi po, 2-5 mg/zi im.sau vit. B complex.Se

gaseste in:frunze verzi tinere, drojdie de bere, lapte, ou, ficat,

rinichi,inima.
Vit. PP=Niacina.
Are rol important in respiratia celulara , metabolismul glucidelorsi al
proteinelor, este vasodilatator. Avitaminoza produce inrosirea pielii,
pigmentarea si uscarea pielii, tulburari digestive si psihice:este boala celor
3 Dsi anume:dementa + dermatita + diaree. Este termostabila. Se gaseste
in drojdia de bere ,lapte, carne de pasare, vita, ficat, mazare verde, varza,
cereale, fructe.
Tratamentul consta in alimentatie corecte sau medicamentos cu vit. PP 1-2
cg./zi po. timp de 8-10 zile.
Vit. B6= Piridoxina.
Are rol in metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, in buna
functionare a SN,in sanatatea pielii si a ficatului.
Hipovitaminoza produce leziuni iritative la nivelul pielii, parul cade, apar
tulburari nervoase, ameteli, slabire musculara.
Avitaminoza nu se intalneste la om, ea fiind adusa prin alimentatie, dar
este si sintetizata in intestin.
La sugarul alimentat preponderent cu lapte de vaca poate produce
convulsii si anemie.
Se gaseste in:grau, tarate, varza, sfecla, spanac, mere, drojdie de bere,
galbenus, carne, lapte. Este rezistenta la caldura si este distrusa la
lumina.0
Vit. B9=Acidul folic.
Are rol in procesele hematoformatoare si de crestere. Carenta provoaca
anemia megaloblastica.Segaseste in cantitate mare in frunzele verzi, ficat,
rinichi.
Vit. B12=Ciancobolamina.=contine cobalt+fosfor +azot.
Are rol important in procesele hematoformatoare, in functia celulelor, in
sinteza acizilor nucleici.
Avitaminoza produce anemia pernicioasa, manifestata clinic prin:limba
rosie, dureroasa,tulburari nervoase, megaloblasti in periferie.
Se distruge prin fierbere.
Se gaseste in:ficat, ou, branza, peste, morcovi, spanac, orez
nedecorticat.Poate fi si sintetizata de flora intestinala.
Vit. C=Acidul ascorbic.
Are rol in;procesele de oxido-reducere ca factor esential in metabolismul
celular, creste rezistenta peretilor vasculari, creste imunitatea.
Este usor distrusa de caldura.
Avitaminoza C produce boala numita Scorbut manifestata clinic
prin:hemoragii gingivale, dureri si hemoragii sub periostale,anemie
hipocroma.
Se gaseste in laptele matern, legume si fructe crude.

Tratament:alimentatie bogata in fructe si legume proaspete si

medicamentos cu vit. C.

Vitamina B12.=Ciancobolamina