Substanța albă a trunchiului cerebral

Este alcătuită din: fibre descendente, fibre ascendente, fibre de asociație

și fibre cerebeloase, care vor fi detaliate la cerebel.
Fibrele descendente
Au originea în scoarța cerebrală și în nucleii trunchiului cerebral
Fibrele corticale
Sunt reprezentate de axonii neuronilor situați în lobii frontal, parietal,
temporal și occipital. Ei se îndreaptă spre motoneuronii medulari, nucleii
motori ai nervilor cranieni și nucleii pontini.
Fibrele corticospinale ocupă la nivelul pedunculilor cerebrali 3/5
mijlocii ale porțiunii bazale. În punte tractul este disociat de fibrele
pontocerebeloase și nucleii pontini în fascicule care redevin compacte la
nivelul piramidei bulbare. La joncțiunea bulbo-pontină, 85 % din aceste
fibre încrucișează linia mediană formând decusația piramidală.
Fibrele cortico-nucleare ocupă la nivelul mezencefalului 1/5 interne a
porțiunii bazale.
Fibrele cortico-pontine : fibrele frontoparietopontine se situează în 1/5
internă a porțiunii bazale a mezencefalului. Firele temporo-pontine
ocupă 1/5 laterală a aceleiași porțiuni.
Fibrele cu originea în nucleii trunchiului cerebral sunt reprezentate de
fasciculele tectospinal, rubrospinal, vestibulospinal și tracturile
resticulospinale, bulbar și pontin.
Fibrele ascendente
Fibrele lemniscusului medianAxonii neuronilor din nucleii gracilis și
cuneat de încrucișează în 1/3 mijlocie a bulbului (decusația senzitivă) și
se inflectează ascendent formând lemniscusul medial. La nivelul
bulbului și punții, cele două tracturi sunt alăturate pe linia mediană
formând lemniscusul median. În mezencefal cele două tracturi se separă
și se îndreaptă spre nucleul talamic corespunzător.
Fibrele spino-cerebeloase
Sunt reprezentate de tracturile spino-cerebeloase direct și încrucișat.
Tractul spinocerebelos direct ajunge pe calea pedunculului cerebelos
inferior la cortexul vermian și paravermian. Tractul spino-cerebelos
încrucișat intră în alcătuirea fascicuclului heterogen. La nivelul
joncțiunii pontomezencefalice încrucișează linia mediană și ajunge la
cortexul cerebelos prin pedunculul cerebelos superior.
Fibrele spino-talamice
La nivelul tegmentului bulbopontin, tractul spinotalamic ventral se
alătură feței dorsale a lemniscusului median. Tractul spino-talamic
lateral intră în alcătuirea fasciculului heterogen. La nivelul tegmentului
mezencefalic cele două tracturi ventral și lateral se unesc formând
lemniscusul spinal care se termină în talamus.
Căilor ascendente provenite de la măduva spinării li se adaugă fibre
ascendente cu originea în nucleii cohleari (lemniscusul lateral) și în
nucleul senzitiv al trigemenului (tracturile trigemino sau cvintotalamice
ventral și dorsal).

Fibrele de asociație sunt reprezentate de:

Fasciculul tegmental central
Este alcătuit din fibre cu originea în nucleul roșu și substanța cenușie
periapeductală (SCP) care se termină în complexul olivar inferior.
Fasciculul tegmental central mai conține și fibre ascendente care leagă
FR a trunchiului cerebral cu subtalamusul.
Fasciculul longitudinal medial
Este principalul tract de asociație al trunchiului cerebral. Fibrele
ascendente provin din nucleii vestibulari pe care îi conectează cu nucleii
motori ai nervilor III, IV și VI și cu nucleul Cajal. Fibrele descendente
sunt reprezentate de tracturile tectispinal, pontoreticulospinal și
vestibulospinal care se termină în laminele VII și VIII din măduvă.
Fasciculul longitudinal dorsal Schutz
Este format din fascicule descendente care conectează hipotalamusul cu
SCP, coliculul superior și, prin intermediul FR cu nucleii parasimpatici
ai trunchiului cerebral.

Formația reticulată (FR)

Nucleii rafeului
În bulb se găsesc:
Nucleul raphes obscurus, raphes pallidus și raphes magnus. Nucleii
obscurus și pallidus își trimit axonii descendent care se termină pe
neuronii simpatici din lamina VII, asupra cărora au efect inhibitor.
Axonii neuronilor din raphes magnus coboară pentru a face sinapsă în
laminele I și II, activând sistemul analgezic medular.
În punte se găsesc nucleus raphes pontis, raphes centralis superior și
inferior. Nucleul centralis inferior reprezintă extremitatea rostrală a
nucleului raphes magnus. Raphes pontis este situat dorsolateral
precedentului și se continuă rostral cu nucleul centralis superior.
În mezencefal se găsesc nucleii raphes dorsalis, tegmentali ventral și
dorsal și nucleul linearis. Fibrele ascendente din raphes dorsalis se
îndreaptă spre hipotalamus, aria septală și ariile corticale motorii. Alte
fibre se termină în striat și substanța neagră.Eferențele nucleilor
tegmentali ventral și dorsal se îndreaptă spre hipotalamusul laterala, aria
septală și aria preoptică. Nucleul linearis conține neuroni dopaminergici.
Nucleii paramediani (precerebeloși)
Sunt reprezentați de nucleul reticulat bulbar paramedian (care este
conectat cu vermisul cerebelos printr-un circuit de tip feed-back),
nucleul reticulotegmental pontin (care are conexiuni cerebeloase) și
nucleul reticulat lateral, care primește aferențe de la măduva spinării și
cerebel și trimite eferențe spre cortexul cerebelos, fiind considerat un
nucleu precebelos.

Nucleii centrali
În bulb se găsește nucleul giganto-celular. Aferențele sale provin de la
măduva spinării, de la nucleii senzitivi ai nervilor cranieni cerebel și
cortexul cerebral. Eferențele ascendente se termină pe nucleii laminari ai
talamusului. Eferențele descendente se termină pe motoneuronii
medulai. Segmentul rostral are acțiune facilitantă asupta motoneuronilor
mușchilor extensori ai cefei și trunchiului. Segmentul caudal are acțiune
inhibitorie asupra tuturor motoneuronilor medulari
În punte se găsesc nucleii pontini caudal și oral. Partea dorsomedială a
nucleului caudal și partea caudală a nucleului oral alcătuiesc formația
reticulată paramediană pontină. Eferențele ascendente dorsale se termină
în nucleii liniei mediane și intralaminari ai talamusului. Eferențele
ascendente ventrale se îndreaptă spre hipotalamus, aria nenumită, zona
incerta și cortexul mediofrontal. Alte eferențe pleacă din formația
reticulată paramediană pontină care conține trei tipuri de neuroni:
- Excitatori, care sunt conectați cu nucleul nervului VI homolateral
și cu nucleul mușchiului drept intern al complexului oculomotor
de partea opusă;
- Inhibitori, conectați cu nucleul nervului VI de partea opusă;
- ,,omnipauză’’ care inhibă neuronii excitatori cât timp se privește
un obiect nemișcar în axul frontal.
Eferențele descendente se termină pe interneuronii laminelor VII și
VIII, având rol facilitant asupra tonusului mușchilor posturali.

Nucleii laterali
În bulb se găsește nucleul parvocelular. Aferențele sunt
reprezentate de colaterale ale axonilor deutoneuronului căilor
senzitivo-senzoriale și de fibre cu originea în lama tectală.
Eferențele se îndreaptă spre nucleii centrali.
În punte se găsesc locus coeruleus, locus subcoeruleus și nucleul
parabranhial. Locus coeruleus este situat sub planșeul ventriculului
IV. Ventral se află locus subcoeruleus. Funcțional locus coeruleus
și subcoeruleus sunt implicați în determinarea somnului paadoxal,
facilitarea sau inhibarea neuronilor senzitivi, activarea scoarței
cerebrale pe cale extratalamică. Nucleul parabranhial se găsește la
joncțiunea ponto-mezencefalică. Aferențele provin de la nucleul
solitar. În apropierea sa se găsește nucleul Kölliker-Füse, unde se
presupune că se găsește centrul pneumotaxic.
În mezencefal se găsesc nucleul pedunculo-pontin (care primește
aferențe de la pallidus și substanța neagră și trimite eferențe spre
substanța neagră și pallidus, închizând un circuit mezencefalic),
nucleii cuneiform și subcuneiform care sunt situați dorsal față
nucleul pedunculo-pontin.

Substanța cenușie periapeductală (SCP) înconjură apeductul

mezencefalic. Ea reprezintă extensia rostrală și mediană a FR și
este implicată în mecanismele analgezice centrale, mișcările
conjugate ale ochilor, comportamentul emoțional și funcțiile
viscerale.