1.

EMBRIOGENEZA GENERALA A SISTEMULUI NERVOS

Neurulația reprezintă un proces complex prin care apar primordiile sistemului nervos: tubul neural
primitiv şi crestele neurale. Pe linia mediandorsală a ectodermului embrionar,celulele neuroectodermale
se divid intens între placa precordală şi nodul primitiv, formând placa neurală (Lamina neuralis). Aceasta
arată ca o bandă întinsă longitiudinal, care la margini se continuă cu câte o bandă ectodermală mai
subțire, apoi are loc un proces de invaginare a plăcii neurale în axul său longitudinal, iar marginile se
înalță, devenind plicile neurale (Plica neuralis), iar între ele apare șanțul neural. La nivelul extremităţii
craniale placa neurală se lăţeşte foarte mult (placa neurală cefalică), şanţul neural devine mai adânc şi
mai larg, iar plicile neurale mai înalte (plici neurale cefalice). În final, după 3 săptămâni, plicile neurale se
apropie prin marginile lor, venind în contact, iar prin fuzionarea lor determină închiderea tubului neural
primitiv (Tubus neuralis).

La început trece prin stadiu de canal neural (Canalis neuralis), abia la încheierea procesului luând formă
de tub neural primitiv. La capătul cefalic, tubul neural are dimensiuni mai mari formand vezicula
celulară primitivă din care va deriva encefalul. Segmentul din mijloc şi cel de la capătul caudal vor forma
măduva spinării. Porțiunile laterale ale plicilor neurale se redenumesc creste neurale.

Tubul Neural primitiv va avea două deschideri (orificii) de comunicare cu cavitatea amniotică:

a. neuroporul anterior sau rostral (Neuroporus rostralis)

b. neuroporul posterior sau caudal (Neuroporus caudalis)

Se închide mai întâi neuroporul rostral, apoi cel caudal, astfel procesul de neurulație se termină

Din extremitatea cranială a tubului neural, inițial, se diferențiază trei vezicule cerebrale primare: ·
Prozencefalul sau creierul anterior;

· Mezencefalul sau creierul mijlociu; ·

Rombencefalul sau creierul posterior

APAR DOUA FLEXURI

1. Flexura cervicală – situată la joncțiunea dintre rombencefal și măduva

spinării;

2. Flexura cefalică – localizată în regiunea mezencefalului.

La embrionul de 5 săptămâni se diferențiază 5 vezicule cerebrale secundare.

1. Telencefalul – alcătuit dintr-o porțiune centrală și două evaginații laterale (emisferele cerebrale
primitive);

2. Diencefalul – care conține veziculele optice din care va genera talamencefalul și hipotalamusul;

3. Mezencefalul – care este separat de rombencefal printr-un șanț profund denumit istmul
rombencefalic;

4. Metencefalul – din care ulterior se formează puntea și cerebelul.

5. Mielencefalul – din care se dezvoltă bulbul rahidian.

2.ORGANIZAREA SUBSTANTEI CENUSII A MADUVEI

 Substanţa cenuşie are forma literei „H”, prezentând două porţiuni antero-posterioare, ce
sunt unite printr-o punte transversală. În porţiunea centrală a acestei punţi putem identifica
canalul ependimar.
Neuronii substanței cenușii se organizează după formă și funcție în coloane nucleare
longitudinale, extinse de-a lungul mai multor segmente medulare. Pe secțiune transversală
au aspect laminar.Au fost descries în substanța cenușie 10 lamine, notate cu cifre romane
de la I la X:
· Laminele I-V – aparțin cornului posterior;
· Lamina VI – corespunde bazei cornului posterior și lipsește în segmentele T4 – L2;
· Lamina VII – corespunde comisurii cenușii și cornului lateral;
· Lamina VIII – este plasată în general la baza cornului anterior;
· Lamina IX – este discontinuă, fiind întreruptă de laminele VII și VIII;
· Lamina X – ocupă comisura cenușie din jurul canalului ependimar.

IN SECTIUNE LONGITUDINALA
Cornul posterior este mai subţire şi ajunge mai aproape de suprafaţa măduvei spre deosebire de cornul
anterior. Acesta este alcătuit dintr-un cap, un gât şi o bază.
La nivelul capului se pot identifica:
• nucleul posteromarginal;
• substanţa gelatinoasă a lui Rolando;
• nucleul capului cornului posterior.
La nivelul bazei se pot identifica:
• nucleul dorsal a lui Clarke;
• nucleul extern a lui Bechterev.
De la nivelul coarnelor posterioare iau naştere fibrele senzitive ce formează rădăcina posterioară a
nervului spinal.
Cornul lateral prezintă doi nuclei: nucleul intermediolateral şi nucleul intermediomedial. Acestea conţin
celule ce stau la baza sistemului nervos simpatic.

Cornul anterior prezintă următorii nuclei:

• nucleul dorsolateral;
• nucleul ventrolateral;
• nucleul retrodorsolateral;
• nucleul dorsomedial;
• nucleul ventromedial central şi cel anterior.
În porţiunea cervicală a măduvii spinării se poate identifica şi nucleul accesor spinal.
3.ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONDUCERE A ETAJULUI SPINAL

3, CORDONUL LATERAL

A. TRACTURI DESCENDENTE
1. tractul corticospinal lateral
- origine în girusul precentral al lobului
frontal- străbate trunchiul cerebral- se încrucişează în bulb formând
decusaţia piramidală
- ajunge în cordonul lateral opus,
împreună cu fibrele tractului homolateral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
2. tractul rubro-spinal
- origine în nucleul roşu din pedunculii cerebrali- fibrele se încrucişează formând
decusaţia lui Forel- ajunge în cordonul lateral, înaintea tractului piramidal lateral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
3. tractul olivospinal- origine în oliva bulbară- situat în cordonul lateral - se termină în neuronii
motori din coarnele ventrale
4. tractul vestibulospinal lateral- origine în nucleul vestibular Deiters- conţine în special fibre
încrucişate- situat în partea ventrală a cordonului lateral- se termină în neuronii motori din
coarnele ventrale
5. tractul reticulospinal lateral
- origine în substanţa reticulată a trunchiului cerebral
- majoritatea fibrelor sunt încrucişate
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
B. TRACTURI ASCENDENTE

1. tractul spinocerebelos dorsal

- origine în ganglionul spinal,

- merge pe rădăcina posterioară a n. spinal,
- pătrunde în cornul dorsal unde face sinapsă cu deutoneuronul în coloana Clarke
- axonii deutoneuronului ajung în cordonul lateral de aceeaşi parte
- trece prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel
2. tractul spinocerebelos ventral
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a nervului spinal,
- pătrunde în cornul dorsal unde face sinapsă cu deutoneuronul în baza cornului
dorsal
- axonii deutoneuronului se încrucişează în comisura albă anterioară
- ajung în cordonul lateral opus
- străbate trunchiul şi prin pedunculii cerebeloşi superiori ajunge la cerebel

4. tractul spinotectal
- conţine fibre care vin din cornul dorsal opus
- străbate măduva prin cordonul lateral
- se termină în coliculii cvadrigemeni
C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
1. tractul intersegmentar lateral profund = fundamental lateral
 4.. CORDON ANTERIOR

A. TRACTURI DESCENDENTE
1. tractul corticospinal ventral
- origine în girusul precentral al lobului frontal
- străbate trunchiul cerebral
- situat în cordonul ventral de aceeaşi parte, lângă şanţul median ventral
- se încrucişează în comisura albă anterioară
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
2. tractul vestibulospinal ventral
- origine în nucleul vestibular lateral
din bulb (Deiters)
- situat în cordonul ventral al
măduvei cervicale
- se termină în neuronii motori
din coarnele ventrale

3. tractul tectospinal
- origine în coliculii cvadrigemeni anteriori
- situat în cordonul ventral, lateral de tractul piramidal ventral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
4. tractul reticulospinal ventral
- origine în substanţa reticulată a
trunchiului cerebral
- străbate trunchiul cerebral
- se termină în neuronii motori din
coarnele ventrale cervicale
B. TRACTURI ASCENDENTE
1. tractul spinotalamic ventral
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a
nervului spinal,
- în cornul dorsal unde face sinapsă
cu deutoneuronul (nucleul capului cornului dorsal)
- se încrucişează în comisura albă anterioară
- ajung în cordonul ventral opus originii
- străbat trunchiul cerebral,
- în talamus fac sinapsă cu al treilea neuron,
- se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal
C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
1. tractul fundamental ventral

5.. CORDONUL POSTERIOR

A. TRACTURI DESCENDENTE - NU
B. TRACTURI ASCENDENTE
1. tractul gracilis = spinobulbar Goll
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a n. spinal,
 - pătrunde în cordonul dorsal, pe laturile
septului median dorsal
- începe în partea inferioară a măduvei,
fibrele noi - lateral (legea Kahler)
- face sinapsă cu deutoneuronul căii în
nucleul gracilis din bulb, pe aceeaşi parte
- se încrucişează în bulb  decusaţia senzitivă
(piniformă),
- alcătuiesc lemniscul medial (banda Reil medială)
- în talamus unde fac sinapsă cu al treilea neuron,
- se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal

2. tractul cuneat = spinobulbar Burdach

- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a
nervului spinal,
- pătrunde în cordonul dorsal,
lateral de tractul gracilis, separate între
ele prin septul intermediar dorsal
- face sinapsă cu deutoneuronul căii în nucleul Burdach din bulb, pe aceeaşi parte
- axonii deutoneuronului se încrucişează în bulb formând decusaţia senzitivă
(piniformă),
- alcătuiesc lemniscul medial
- în talamus fac sinapsă cu al treilea neuron,

- se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal

C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
- 1. fibre endogene:
- - tractul Schultze
- - bandeleta periferică Hoche
- - centrul oval Flechsig
- - tractul triunghiular Gombault şi Philippe

6.78..FASCIULE SPINO- TALAMICE

Tractul spinotalamic ANTERIOR paleotalamic

I-ul NEURON
- corpul celular - ganglionul spinal
- dendritele - conectate cu receptorii
- axonul

mănunchiul lateral al rădăcinii posterioare

tractul postero-lateral (zona marginală Lissauer)

 se împarte în ramuri ascendente şi descendente, cu traiect de 1-2 segmente

- al II-lea NEURON
- corpul  în cornul posterior:
- lamela I - sensibilitatea termică
- lamelele IV, V şi VI - sensibilitatea dureroasă somatică
- axonii -

se încrucişează în comisura albă anterioară

ajung în cordonul antero-lateral opus  formează tractul spino-talamic ventral
- al III-lea NEURON
- corpul: - talamus: - nucleul ventral postero-lateral
- nucleii reticulaţi intralaminari
- nucleul posterior
- axonul  străbate braţul posterior al capsulei interne

centrul oval al emisferei cerebrale

• - aria somestezică (somatosenzitivă) I  aprecierea intensităţii durerii şi memoria

senzaţiei dureroase pentru a putea fi comparată cu alte senzaţii

Tractul spinotalamic LATERAL neotalamic

cel mai vechi filogenetic
- conduce impulsuri:
- tactile (presiune, atingere)
- dureroase  - senzaţie dureroasă difuză, dezagreabilă
- reacţie de însoţire (grimasă facială, ţipăt, lăcrimare, reacţii vegetative,
gastrointestinale)
- este o cale polisinaptică  “sistem dureros medial polineural”
- este alcătuit din fibre C scurte şi groase  “calea fibrelor C spre talamus”
- I-ul NEURON
- corpul - ganglionul spinal
- dendritele - conectate cu:
- termoreceptorii la cald şi rece
- nociceptori, inegal distribuiţi în corp (pulpa dentară, cornee)
- receptori polimodali = algiogenici numai când pragul e depăşit
- axonul: - merge în mănunchiul lateral al rădăcinii posterioare
- ajunge în tractul dorso-lateral (zona marginală Lissauer) unde se
împarte în ramuri ascendente şi descendente, cu un traiect de 1-3 segmente
pătrunde în cornul posterior şi face sinapsă cu deutoneuronul
al II-lea NEURON

- corpul - lamele I-V din cornul posterior, unde fac sinapsă direct sau prin
intermediul interneuronilor din substanţa gelatinoasă
- axonul - se încrucişează în comisura albă anterioară, la nivelul sau lângă
origine
- formează în cordonul antero-lateral opus tractul spinotalamic
lateral cu aşezare somatotopică (fibrele sacrate - lateral, cervicale – medial, fibrele
termice – mai posterior ca cele dureroase)
al III-lea NEURON
- substanţa cenuşie periapeductală
- talamus: - nucleii intralaminari
- nucleul posterior
- hipotalamus  reacţii vegetative asociate durerii
- cele mai multe fibre se termină în al treilea neuron, fără a ajunge la cortex.
PROIECTIA CORTICALA
- aria somestezică II din operculul frontoparietal

9.FASCICULE SPINO BULBARE

Sensibilitatea kinestezica, adica simtul pozitiei si al miscarii in spatiu utilizeaza calea

cordoanelor posterioare,impreuna cu sensibiltatea tactila epicritica.Receptorii sunt in special
reprezentati de corpusculii neurotendinosi Golgi, corpusulii Ruffini, terminatii nervoase libere si
corpusculii Paccini.
Fasciculul cuneatus (Burdach) începe la mijlocul porţiunii toracice a măduvei. Atat goll cat si
burdach sunt situate la nivelul funiculului posterior al măduvei, fasciculul cuneatus fiind situat
lateral faţă de fasciculul gracilis.. Protoneuronii sunt situaţi la nivelul ganglionilor spinali,
dendritele lor culegând informaţii de la receptori, iar axonii lor pătrund în măduvă, în funiculul
posterior de aceiaşi parte, formând fasciculul gracilis respectiv cuneatus. Axonii se orientează
ascendent şi ajung la nucleul gracilis respectiv cuneatus de la nivelul bulbului. Unii axoni se
rotesc în jurul substanţei cenuşii a bulbului, ca fibre arcuate interne formând decusaţia
lemniscală, apoi urcă, ca lemnisc medial, la thalamus, aici se afla cel de al treilea neuron, iar
proiecţia talamică ajunge la nivelul girusului postcentral (ariile 3,1,2). O altă parte a axonilor,
dau naştere fibrelor arcuate externe posterioare care pătrund în cerebel.
10. FASCIULE SPINO CEREBELOASE

.Tractul spinocerebelos posterior, direct

- I-ul NEURON
- corpul celular  ganglionul spinal
- dendritele - culeg excitaţiile de la receptori:
- proprioceptori - fibre de grosime mijlocie
 - exteroceptori
- axonul  formează mănunchiul medial al rădăcinii posterioare a nervului
spinal

urcă câteva segmente înainte de a face
sinapsă cu deutoneuronul
- al II-lea NEURON
- corpul celular  nucleul toracic Clarke din lamela VII , localizat între T - L
1 3
- axonul
- merge ascendent unilateral, în partea postero-laterală a cordonului lateral
- au aşezare somatotopică ( cele din partea inferioară - superficial, cele din partea
superioară - profund)
- deoarece nucleul Clarke nu este sub L fibrele lombare şi sacrate urcă prin cordonul
3
posterior înainte de a face sinapsă cu nucleul Clarke
- au viteză mare de conducere = 120m/s
- trec prin pedunculii cerebeloşi inferiori
al III-lea NEURON
- paleocerebel (paravermisul lobului anterior, lobulul I şi IV)
- axonii iau numele de fibre musciforme şi fac sinapsă cu celulele granulare din cortexul cerebelos

reprezentare cerebelară somatotopică

homunculus cerebelos

11.Tractul spinocerebelos anterior, încrucişat (Gowers

ROL
- coordonarea generală a posturii
- mişcarea membrului întregime
- controlul sinergic în timpul mişcărilor voluntare
NEURONII DE CONEXIUNE
- I-ul NEURON
- corpul  ganglionul spinal
- dendritele  culeg excitaţiile de la receptori:
- organele tendinoase Golgi
- receptorii articulari
- axonul

ia calea mănunchiului medial al rădăcinii posterioare a nervului spinal

pătrunde în cornul posterior al măduvei

- al II-lea NEURON
- corpul celular = lamele V, VI şi VII din cornul posterior medular, la
nivel lombosacrat

- axonii se încrucişează în comisura albă anterioară, câteva fibre nu

 
merg în cordonul lateral din partea opusă, în partea anterioară, unde au
organizare somatotopică ( cele din partea inferioară - superficial, cele din partea superioară
- profund)
trec la nivelul pedunculul cerebelos superior, ajung la cerebel se încrucişează
din nou  ajung ipsilateral
- al III-lea NEURON
- paleocerebel - fibre musciforme

celulele granulare ale cortexului cerebelos

12.TRACT CUNEO CEREBELOS

= echivalentul tractului spinocerebelos direct (posterior) pentru membrele
superioare, deoarece nucleul Clake nu se găseşte deasupra T1
- I-ul NEURON
- corpul neuronal  ganglionul spinal
- dendritele  culeg excitaţiile de la membrele superioare şi 1/2
superioară a corpului
- axonii

merg pe mănunchiul intern al rădăcinii posterioare a nervului spinal

pătrund în cordonul posterior al măduvei,
alături de tractul cuneat (Burdach) de aceeaşi parte

- al II-lea NEURON
- corpul celular  nucleul cuneat accesoriu (von Monakov) =
echivalentul nucleului Clarke
- axonii

fibre arciforme externe

se alătură tractului spinocerebelos direct (posterior) de aceeaşi parte
 
pedunculii cerebeloşi inferiori
- al III-lea NEURON
- paleocerebel

13.TRACT SPINO CEREBELOS ROSTRAL

ROL
- echivalentul tractului spinocerebelos încrucişat (anterior) pentru membrele
superioare şi jumătatea superioară a corpului.
NEURONI DE CONEXIUNE
- I-ul NEURON
- corpul celular  ganglionul spinal
- axonii  mănunchiul medial al rădăcinii posterioare a nervului spinal
- al II-lea NEURON
- corpul celular - lamela VI de la nivelul umflăturii brahiale
- axonii - NU se încrucişează
- merge pe pedunculii cerebeloşi superiori şi inferiori
- al III-lea NEURON
- paleocerebel - lobul anterior

14.CAILE PIRAMIDALE

DEFINIŢIE= căi descendente cu origine corticală care trec prin piramidele bulbare “căi
piramidale” = “ căi intrapiramidale”
FASCICULELE CORTICO SPINALE
- sunt căi noi din punct de vedere filogenetic, mielinizate numai la om
-au viteză mare de conducere, fără oprire.
- au pe traiect 2 neuroni: - cortical = central = superior
- medular = periferic = inferior ,care este ţinta finală a căilor descendente
ORIGINE
1. corpul neuronilor se afla - 60% - arii motorii- 40% - arii senzitive

- aria premotoare (aria 6), din lobul frontal, girusul precentral  unde se afla homunculusul
motor
 Rol: - identifică obiectul - stabileşte planul de desfăşurare al mişcării
- programează mişcarea
- aria motoare principală (aria 4) = trimite comenzile spre motoneuronii medulari
- arii senzitive 3, 1, 2 şi 5 din lobul parietal
2. axonii strabat - emisferele cerebrale - pedunculii cerebrali - puntea lui Varolio
Ajung la bulb unde trec prin piramidele ventrale si aici are loc subdiviziunea în
mănunchiuri de fibre:

I.- lateral = 15%  constituind tractul corticospinal ventral = direct

II.- medial = 85%  tractul corticospinal încrucişat

La nivelul măduvei sunt:
- situate în centrul cordonului lateral - fibrele mănunchiului medial
- situate în cordonul ventral, de o parte şi alta a şanţului median ventral al măduvei -
fibrele mănunchiului lateral
1.- tractul corticospinal încrucişat face sinapsă cu neuronii α şi γ din lamella9 lateral:

a. -in mod direct (cele mediale)  controleaza muşchii degetelor şi mâinii

 cortexul cerebral controlează musculatura care execută mişcări fine

B .-in mod indirect (cele laterale)  prezinta interneuroni, majoritatea din lamela VII,
lateral  facilitează sau inhibă comanda primită de la neuronul cortical
- fibrele se termină etajat: - 50% cervical
- 20% thoracic - 30% lumbosacral
2.- tractul homolateral
- merge în cordonul lateral de aceeaşi parte, alături de tractul piramidal încrucişat
- fibrele fac sinapsă cu neuronii din:
- baza cornului posterior, zona intermediară
- cornul anterior

15.COLOANA MOTORIE SOMATICA

Coloana somatomotorie ventrală care derivă din capul cornului anterior cuprinde:

- la nivelul bulbului: nucleul ambiguu în care își au originea reală fibrele motorii ale nervilor accesor XI,
vag X și glosofaringian IX;

- la nivelul punții: nucleul (motor) nervului facial VII și nucleul motor al nervului trigemen V
Coloana somatomotorie dorsală care derivă din baza cornului anterior cuprinde:

- la nivelul bulbului: nucleul nervului hipoglos XII (Nucleus nervi hypoglossi);

- la nivelul punții: nucleul nervului abducens (Nucleus nervi abducentis);

- la nivelul mezencefalului: nucleul nervului trohlear IV (Nucleus nervi trochlearis), nucleul nervului
oculomotor III (Nucleus nervi oculomotorii).

* Pedunculi:
- nucleul motor al n. trohlear  nervul IV  m. oblic superior al globului ocular.
Are acţiuni diferite după cum prinde ochiul, mişcări coordonate de nucleul
interstiţial:
- în abducţie  ridică ochiul
- în adducţie  coboară ochiul
- nucleul motor al n. oculomotor  nervul III  restul muşchilor extrinseci ai
globului ocular
Format din 4 grupe nucleare coordonate de nucleul comisural posterior
- ventral  m. drept medial
- dorsal  m. drept inferior
- intermediar  m. oblic inferior
- median  m. drept superior
17.COLOANA MOTORIE BRAHIALA

Coloana motorie brahiometrica formata din urmatorii nuclei: Nucleul ambiguu, nucleul motor al VII,
nucleul motor al V. Nervul V este nervul arcului branhial I, nervul VII nervul arcului branhial II ,iar
nervii IX, X, XI,nervii arcurilor branhiale 3,4,5

Nucleul ambiguu – se afla In profunzimea substantei reticulate a bulbului si prezinta 3 segmente:

Cranial – de unde pleaca fibrele nervului IX care vor inerva stilofaringianul

Mijlociu - de unde pleaza fibrele nervului X care vor inerva restul muschilor faringelui, muschiul
cricotiroidian si musculature esofagului

Inferior/ nucleul laringian care inerveaza muschii laringelui si ai valului palatin prin intermediul
radacinii bulbare a nervilor spinali

Eferente pe calea IX X XI se distribuie muschilor laringelui faringelui etc

Nucleul motor al VII

Neuronii sai inerveaza muschii cutanati ai mimicii, stapedius, stilohioidian si pantecele posterior al
digastricului

Aferente:

De la nucleul senzitiv al V realizand reflexe trigemino faciale (corneean de suctiune)

De la nucleii caii acustice relizand reflexe acusticofaciale

De la thalamus realizand mimica durerii

De la globus palodus realizand imobilitatea facial in boala Parkinson

Nucleul motor al nervului V este responsabil de inervarea muschilor maseteri.

18.COLOANA VEGETATIVA MOTORIE

Coloana visceromotorie care derivă din porțiunea anterioară a zonei intermediolaterale

cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul dorsal al nervului vag X ,nucleul salivator inferior  este delimitat ȋn
porţiunea inferioară de nucleul dorsal al vagului şi ȋn porţiunea superioară de nucleul salivator
superior. Este alcătuit din neuroni preganglionari parasimpatici ai căror axoni merg pe traiectul
nervului glosofaringian (nervul IX), apoi pe traiectul nervului timpanic, al nervului pietros mic,
până la nivelul ganglionului otic. De aici fac sinapsă cu neuronii postganglionari a căror axoni
merg spre:- Nervul auriculotemporal şi de la acesta spre glanda parotidă; sau spre - Nervul
bucal şi de la acesta spre glandele salivare mici vestibulare.
- la nivelul punții: nucleul salivator superior atașat nervului intermediar al lui Wrisberg străbat
ganglionul geniculat, ȋşi continuă traseul pe nervul facial, după care merg pe nervul coarda
timpanului şi pe nervul lingual până ajung la nivelul ganglionului submandibular. La acest nivel
realizează sinapsa cu neuronii postganglionari a căror axoni merg către glandele salivare
submandibulară şi sublinguală. Si Nucleul lacrimal atașat nervului facial VII;
- la nivelul mezencefalului: nucleii accesori ai nervului oculomotor III (Nuclei accessorii nervi
oculomotorii), respectiv nucleul lui Edinger-Westphal cu rol irido-constrictor și nucleul lui Perlia
care controlează convergența globilor ocular

19.COLOANA SENZITIVA SOMATICA NUCLEII COHLEARI SI NUCLEII VESTIBULARI

Coloana somatosenzitivă dorsală care derivă din capul cornului posterior cuprinde:
- la nivelul bulbului: nucleul tractului solitar care primește aferențe senzoriale gustative ale
nervilor intermediar al lui Wrisberg, glosofaringian IX și vag X; nucleii cohleari anterior (Nucleus
cochlearis anterior) și posterior (Nucleus cochlearis posterior); nucleii vestibulari, inferior
Schwalbe și medial
NUCLEII COHLEARI Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral de pe fata
ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si cohlear dorsal situat pe fata dorsala a
pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza
tuberculul acustic.
a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a
cohleei.
b) Nucleul cohlear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la
nervul cohlear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale neuronilor fusiformi.
.NUCELII VESTINULARI

 deutoneuronul sistemului vestibular

laterali:

inferior = Roller

lateral = dorsal extern Deiters

superior = Bechterev

medial = Schwalbe

Aferentele nucleilor vestibulari sunt:

- fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele
ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente provenite de la macule
- fibre cerebelo-vestibulare directe si incrucisate
- fibre interstitio-vestibulare spre nucleul medial
Eferntele nucleilor vestibulari sunt:
a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo-spinale:
- tractul vestibulo-spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce
impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului extensorilor si
activitatii reflexe medulare
- tractul vestibulo-spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial
incrucisat
b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul
fasciculului longitudinal medial (FLM) in nucleii interstitial, comisural si nucleii oculomotori.

20.Coloana senzitiva brahiala

1. Coloana senzitivă branhială
- nucleul fascicolului solitar (în bulb)  n. VII’ , IX şi X
- porţiunea rostrală  n. VII’ , IX, mai puţin X = nucleul gustativ
- 2/3 mijlocii  de la aparatul cardiovascular, respirator
- 1/3 inferioară  de la tubul digestiv
Ultimele 2 părţi sunt vegetative  nucleul este considerat de unii vegetativ
 conexiuni centrale:
- talamus,
- FR a trunchiului cerebral,
- nucleul dorsal al vagului
- nucleul senzitiv al nervului V
- segmentul bulbar = nucleul spinal
 sensibilitatea termoalgezică
 fasciculul trigeminotalamic (lemniscul trigeminal)
- pontin = principal
 sensibilitatea tactilă a feţei
 fasciculul trigeminotalamic (lemniscul trigeminal)
- mezencefalic = neuroni pseudounipolari
= protoneuronul fibrelor proprioceptive din muşchii masticatori
 colaterale spre nucleul masticator
 nucleul senzitiv principal

21.NUCLEII INTERSEGMENTARI AI TR. CEREBRAL

 Nucleii intersegmentari pot fi clasificaţi astfel:
- Nuclei bulbari;
- Nuclei pontini;
- Nuclei mezencefalici;
- Nuclei ai formaţiunii reticulate a trunchiului cerebral.

Nucleii bulbari sunt reprezentaţi de:

- Nucleul gracilis sau Goll;
- Nucleul cuneat sau Burdach;
- Nucleul cuneat accesor sau von Monakow;
- Nucleul olivar inferior;
- Nucleii olivari accesorii;
- Nucleii arcuaţi.

Nucleii pontini sunt reprezentaţi de:

- Nucleii pontini;
- Complexul olivar superior;
- Nucleul trapezoid;
- Nucleul lemnisculului lateral.

Nucleii mezencefalici sunt reprezentaţi de:

- Nucleul roşu;
- Substanţa neagră;
- Nucleii oculomotori accesori: nucleul interstiţial a lul Cajal, nucleul interstiţial rostral, nucleii
comisurii posterioare, nucleul lui Darkschewitsch;
- Aria pretecală alcătuită din: nucleul tractului optic, nucleul sublentiform, nucleul olivar
pretecal, nucleul ariei pretecale, nucleul pretecal principal;
- Nucleul interpeduncular a lui Gudden;
- Aria tegmentală ventrală.
Nucleii formaţiunii reticulate sunt reprezentaţi de\- Dorsal;lateral,central si medular
nucleul roșu (Nucleus ruber) al lui Stilling est situat la nivelul tegmentului mezencefalic.
Primește aferențe de la cortex prin fibrele corticorubrice, de la nucleii striați prin fibrele
striorubrice și de la nucleul dințat al cerebelului prin fibrele dentorubrice și trimite efernțe
spre măduva spinării prin tractul rubrospinal, spre nucleul olivar bulbar prin tractul
rubroolivar (Tractus rubroolivaris), spre talamus prin fibrele rubrotalamice și prin fibrele care
intră în alcătuirea tractului tegmental central;
- substanța neagră (Substantia nigra) a lui Sommering, situată în mezencefal, anterior de
nucleul roșu, primește aferențe de la cortexul frontal, putamen și globus pallidus și trimite
eferențe spre talamus, coliculii cvadrigemeni superiori, bulbul rahidian și măduva spinării;
22.NUCLEII SUPRASEGMENTARI AI TR CEREBRAL
Sunt reprezentati de coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori
- coliculii superiori (Colliculus superior), drept și stâng, sunt situați în partea superioară a laminei
cvadrigeminale (Lamina tecti; Lamina quadrigemina). Sunt interconectați între ei prin comisura
coliculilor superiori (Commissura coliculi superioris). Fiecare colicul superior este conectat cu corpul
geniculat lateral de partea respectivă prin brațul coliculului superior (Brachium colliculi superioris). Sunt
alcătuiți din 7 lamele (alternanță între corpi neuronali și axoni) și reprezintă centrii reflecși vizuali;

!!!!Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului geniculat lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.
!!!!Eferenţele merg către:
- Nucleul pupilar;
- Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral;
- Cerebel;
- Motoneuronii bulbari şi medulari
- coliculii inferiori (Colliculus inferior), drept și stâng, sunt situați în partea inferioară a lamei
cvadrigeminale, prezintă mai mulți nuclei (Nuclei colliculi inferioris) și sunt interconectați între ei prin
comisura coliculilor inferiori (Commissura coliculi inferioris). Sunt situați pe calea auditivă, fiecare colicul
inferior fiind conectat cu lemniscul lateral și cu corpul geniculat medial de aceeași parte prin brațul
coliculului inferior (Brachium colliculi inferioris).

Aferenţele sunt de la nivelul:
- Corpului geniculat medial;
- Lemnisculul lateral;
- Tractului spinotecal;
- Scoarţei cerebrale.

Eferenţele sunt către:
- Corpul geniculat medial;
- Scoarţa cerebrală;
- Scoarţa cerebeloasă;
- Motoneuronii bulbari şi medulari.
23..ORGANIZAREA FUNCTIOANALA A SUBSTANTEI ALBE A TR

Este constituită din căi ascendente, descendente și de asociație care conectează măduva
spinării cu etajele superioare ale sistemului nervos central.
Căile ascendente: - calea sensibilității tactile epicritice și proprioceptive conștiente ajunge prin
fasciculele gracilis și cuneat la nucleii, Goll sau gracilis din bulb. De la nucleii gracilis și cuneat
pleacă axoni sub forma fibrelor arcuate interne care trec de partea opusă formând decusația
lemniscală sau senzitivă și au un traiect ascendent spre talamus sub forma lemniscului
medial .Axonii de la nucleul cuneat accesor, formează fibrele cuneocerebeloase , străbat
pedunculii cerebeloși inferiori și se îndreaptă spre cerebel;
-calea sensibilității tactile protopatice și a sensibilității termoalgezice urcă spre talamus pe calea
fibrelor spinotalamice anterioare, respectiv laterale.
-calea sensibilității proprioceptive inconștiente urmează tracturile, spinocerebelos anterior sau
încrucișat Gowers și spinocerebelos posterior sau direct Flechsig
-fibrele spino-mezencefalice reprezentate de fibrele spino-tectale și fibrele
spinoperiapeductale
-tractul olivo-cerebelos pleacă de la nucleii olivari, nucleii arcuați și nucleii rafeului și prin
pedunculii cerebeloși inferiori ajunge la cerebel;
- tractul solitar vehiculează spre nucleul solitar informațiile gustative de la nivelul limbii pe
calea nervilor cranieni VII bis (intermediar al lui Wrisberg), glosofaringian (IX) și vag (X);
- tractul spinal al nervului trigemen (Tractus spinalis nervi trigemini) vehiculează informații
legate de sensibilitatea exteroceptivă tactilă protopatică de la nivelul feței spre nucleul spinal al
nervului trigemen și de aici pe calea lemniscului trigeminal
-calea vestibulară, are protoneuronul în ganglionul vestibular Scarpa atașat nervului vestibulo-
cohlear (VIII). Axonii acestuia ajung la deutoneuronul localizat în nucleii vestibulari de la nivelul
trunchiului cerebral și apoi la cerebel;
- calea cohleară are protoneuronul în ganglionul Corti, axonii acestuia ajung la deutoneuronul
de la nivelul nucleilor cohleari ai trunchiului cerebral, apoi se orientează transversal la nivelul
corpului trapezoid (Corpus trapezoideum) de la nivelul punții, trec de partea opusă și urcă spre
talamus în cadrul lemniscului lateral;
CAILE DESCENDENTE- tractul pyramidal vehiculează motricitatea voluntară și cuprinde: fibrele
corticospinale , dintre care 75% se încrucișează în bulb la nivelul decusației piramidale și
coboară sub forma tractului corticospinal lateral, încrucișat, restul de 25% nu se încrucișează și
coboară spre măduva spinaării sub forma tractului corticospinal anterior, direct;
fibrele corticopontine, tractul rubrospinal,tractul tectospinal,tractul reticulospinal
anterior,vestibulospinal lateral si olivospinal
Căile de asociație:
- tractul tegmental central traversează trunchiul cerebral spre olivele bulbare și vehiculează
impulsuri de la scoarța cerebrală, scoarța cerebeloasă și hipotalamus prin intermediul a 3 tipuri
de fibre, rubroolivare (Fibrae rubroolivares), anuloolivare (Fibrae anuloolivares) și
cerebeloolivare (Fibrae cerebelloolivares);
- fasciculul longitudinal medial este constituit din fibre ascendente și descendente care fac
legătura între nucleii cerebrali și între aceștia și măduva spinării.
24. STRUCTURA SUBSTANTEI CENUSII A CEREBELULUI
Substanţa cenuşie Este dispusă la suprafaţa cerebelului, unde formează cortexul cerebelos, şi în
interiorul cerebelului, sub formă de nuclei cerebeloşi.
Cortexul cerebelos (Cortex cerebelli) este format din trei straturi celulare
- stratul granular
- stratul Purkinje
- sratul molecular
Nucleii cerebelului (Nuclei cerebelli)
Nucleii cerebelului reprezintă originea eferenţelor erebeloase.
Cortexul cerebelos are rol inhibitor asupra nucleilor cerebelului, prin intermediul axonilor
neuronilor din stratul Purkinje, Nucleii cerebelului sunt în număr de patru
- nucleul dentat sau lateral , are rol în programarea şi sincronizarea mişcărilor. Trimite eferenţe
la nucleii talamici şi nucleul roşu, prin intermediul pedunculilor cerebeloşi superiori. Infero-
medial, substanţa cenuşie a nucleului dentat este uşor distanţată, formând hilul nucleului
dentat .
- nucleul emboliform sau interpositus anterior este situat medial faţă de nucleul dentat, are rol
de corectare a mişcărilor locomotorii. Trimite eferenţe la nucleii talamici şi nucleul roşu, prin
intermediul pedunculilor cerebeloşi superiori.
- nucleul globulos sau nucleul interpositus este situat medial faţă de nucleul emboliform, are rol
de corectare a mişcărilor locomotorii. Transmite eferenţe către nucleii talamici, nucleul roşu şi
măduvă prin intermediul pedunculilor cerebeloşi superiori.
- Nucleul fastigial sau nucleul medial este situat medial, la nivelul vermisului, deasupra
ventriculului IV, are rol în menţinerea posturi şi a echilibrului, precum şi în mişcările reflexe
oculare. Trimite eferenţe la nucleii vestibulari şi la formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral,
prin intermediul pedunculilor cerebeloşi inferiori.
 25.SUBSTANTA ALBA CEREBEL
Substanţa albă
Realizează în interiorul cerebelului, corpul medular cerebelos, care la nivelul tavanului
ventriculului IV dă naştere la două lame de substanţă albă-vălul medular superior şi vălul
medular inferior
- la exterior formează trei perechi de pedunculi cerebeloşi (Pedunculi cerebelli), prin
intermediul cărora se realizează conexiunile cerebelului. Pedunclul cerebelos inferior ,care este
format dintr-un tract de fibre dispuse dorso-lateral, care constituie corpul restiform şi un tract
de fibre dispuse medial, care constituie corpul juxtarestiform .
Corpul restiform este aferent, conţinând fibre ale tracturilor spinocerebeloase,
trigeminocerebelos, cuneocerebelos, reticulocerebelos şi olivocerebelos.
Corpul juxtarestiform este, în principal, eferent, conţine, însă şi fibre vestibulocerebeloase.
Pedunculul cerebelos mijlciu este cel mai mare şi mai lateral peduncul. Este format, în
majoritate, din fibre provenite de la nucleii bazali ai punţii şi câteva fibre provenite de la nucleii
porţiuni tegmentale.
Pedunculul cerebelos superior conţine toate eferenţele nucleilor dentat, emboliform şi globulos
şi o mică parte a fibrelor provenite de la nucleul fastigial. Câteva fibre spinocerebeloase, ajung
la cerebel prin pedunculul cerebelos superior. Fibrele care se încrucişează în substanţa albă
reprezintă comisura cerebeloasă .Comisura este formată dintr-o porţiune eferentă, conţinând
fibre încrucişate din nucleul fastigial şi o porţiune aferentă, care conţine fibre din corpul
restiform şi din pedunculul cerebelos mijlociu
26. VESTIBULOCEREBELUL
1. CIRCUITUL VESTIBULO-CEREBELO-VESTIBULAR = VESTIBULO-ARHICEREBELOS
ROL: orientarea în spaţiu, postură, echilibru, mişcările globilor oculari şi capului
- input: tractul vestibulocerebelos (1) (aparatul vestibular  lobul floculonodular)
- output: arhicerebel  n. vestibulari = tracturile cerebelovestibulare:
- prin pedunculul cerebelos inferior = tractul fastigiobulbar direct (2)
- prin pedunculul cerebelos superior = tractul uncinat Russel (3)
- outputul nucleilor vestibulari:
 măduvă:
- tractul vestibulospinal ventral (4)
- tractul vestibulospinal lateral (5) corn ant. măduvă  muşchi
 nucleii nervilor oculomotori (III, IV, VI)  muşchii extrinseci ai globului ocular (6)
 talamus  tractul longitudinal medial (7)  scoarţa cerebrală

27.SPINOCEREBELUL
2. CIRCUITUL SPINO-CEREBELO-MEDULAR = SPINO-PALEOCEREBELOS
ROL: coordonează prin intermediul sistemului extrapiramidal funcţiile motorii involuntare (locomotia
trunchiului ;I membrelor, manualitatea)
- input
1.- tractul spinocerebelos ventral
2.- tractul spinocerebelos dorsal
 3.- cuneocerebelos von Monakov
4.- tractul tectocerebelos
5.- tractul olivocerebelos
Toate fascicolele se proiectează pe paleocortex  nucleii paleocerebeloşi (fastigiali şi
interpozitus)
- output
6.- tractul cerebelo-olivar  tractul olivospinal (7)  motoneuronii medulari  muşchi
8.- tractul cerebelorubric  tractul rubrospinal (9)  motoneuronii medulari  muşchi
10.- tractul cerebeloreticular (FRD)  tractul reticulospinal (11)  motoneuronii medulari 
muşchi

28.CORTICOCEREBELUL
3. CIRCUITUL CEREBELO-CORTICO-CEREBELOS = NEOCORTICO-CEREBELOS
Rol:
- asigură controlul cortical al cerebelului
- informează cortexul în vederea programării şi sincronizării mişcărilor voluntare.
- input: - tractul corticopontocerebelos (toţi lobii emisferelor cerebrale  nucleii pontini  neocerebel)
- output:
- tractul dentatotalamocortical (nucleul dentat  nucleul ventral lateral al talamusului  ariile 4 şi
6  tracturile corticospinale  corn anterior măduvă  muşchi)
- tractul dentatorubrotalamocortical (partea parvocelulară a nucleului roşu)

29.ORGANIZAREA FUNCTIOANALA A NUCLEILOR TALAMICI

A. NUCLEI CU FUNCŢII MOTORII reglează tonusul şi motilitatea automată, mişcările distale ale
membrelor
1. ventral anterior (VA) 2. ventral lateral (VL) 3. centromedian (CM)
INPUT:1. nucleii corpului striat: palidus şi nucleul caudat 2. cerebel: 3. formaţiunea reticulată 
nucleul centromedian
OUTPUT:1. cortex (ariile 4 + 6) 2. corpul striat 3. formaţiunea reticulată descendentă (FRD) 4.
Motoneuronii din coarnele anterioare
B. NUCLEI DE RELEU AI CĂILOR SENZITIVOSENZORIAL
1. ventral posterolateral cu input: fibrele sensibilităţilor: - proprioceptivă conştientă - tactile
epicritice - termice, dureroasa - tactilă difuză si output: aria somestezică I (ariile 3, 1, 2)
2. ventral posteromedial 3. ventral posteroinferior 4. complexul nuclear talamic posterior
C. NUCLEI CU CONEXIUNI LIMBICE1. nucleii anteriori2. medio-dorsal (MD)3. lateral dorsal (LD)
D. NUCLEII DE ASOCIAŢIE
1. Pulvinar - urmărirea obiectelor în mişcare  înţelegerea sensului cuvintelor si coordonarea
mişcărilor voluntare ale ochilor
2. nucleul lateral posterior (LP) - memoria de scurtă durată, - edificarea stărilor emoţionale
E. NUCLEI CONECTAŢI CU FORMAŢIUNEA RETICULATĂ A TR: 1. nucleii reticulaţi rol imprecis (ar
modula activitatea viscerală)

30.NUCLEII HIPOTALAMICI CU FUNCTIILE LOR

1. NUCLEII ANTERIORI
- aria preoptică medială: - în partea rostrală a ventricolului III
- nucleul periventricular - nucleul medial
- aria supraoptică - deasupra chiazmei optice
- nucleul supraoptic - paraventricular - hipotalamic anterior -suprachiazmatic
2. NUCLEII MIJLOCII
- nucleul arcuat = infundibular - centrul sexual al hipotalamusului
- nucleul ventromedial = ventral al tuberului - centrul saţietăţii
- nucleul dorsomedial = dorsal al tuberului
- nucleul hipotalamic posterior - rol în sensibilitatea somatică din zonele erogene
3. NUCLEII POSTERIORI- nucleul mamilar lateral - nucleul mamilar medial -premamilar
- nucleul supramamilar
4. NUCLEII LATERALI- aria preoptică lateral - nucleul hipotalamic lateral
HIPOTALAMUSUL ARE CONEXIUNI CU:1. HIPOFIZA 2. EPIFIZA
3. SISTEMUL LIMBIC- rol în memorie şi stările emotive
4. RETINA - rol în menţinerea ritmului circadian
5. TALAMUSUL - rol în stările emoţionale, memorizare
31.HIPOTALAMUS CONEXIUNI
1. HIPOFIZA

locul de formare al produsului de secreţie = celulele neurosecretoare din nucleii hipotalamici din
partea magnocelulară

hormonii sunt:

antidiuretic (ADH) = vasopresina  stimulată de deshidratare, hipovolemie, stress

oxitocina  stimulată de creşterea cantităţii de estrogeni, supt

nucleii hipotalamici în care sunt secretaţi:

- supraoptic

- paraventricular – conţine osmoreceptori

2. EPIFIZA

3. SISTEMUL LIMBIC

- stria terminală (nucleul amigdalian  hipotalamusul lateral)

- fibrele longitudinale ale fornixului (cornul lui Ammon  hipotalamusul lateral şi corpii mamilari) - rol
în memorie şi stările emotive

4. RETINA

- fibre retinohipotalamice  nucleii suprachiazmatic, paraventricular

- rol în menţinerea ritmului circadian

5. TALAMUSUL

-  nucleii anteriori ai talamusului

- rol în stările emoţionale, memorizare

6. TRUNCHIUL CEREBRAL ŞI MĂDUVA SPINĂRII

7. INTERHIPOTALAMICE - comisurale

35. C. ORGANIZAREA VERTICALĂ A SCOARŢEI CEREBRALE (COLUMNARĂ)

Coloanele verticale = unităţile funcţionale ale scoarţei de formă cilindrică cu diametrul de 200-500 μ,
cuprinzând toate cele 6 lamine.

Se dezvoltă în timpul vieţii fetale, dar numărul circuitelor neuronale locale creşte sub acţiunea stimulilor
cu care vine în contact individul, în special în primii ani de viaţă.

TIPURI DE COLOANE CORTICALE

Sunt 2 teorii privind organizarea columnară:

 Coloane bazate pe impulsul aferent talamic

- fibrele aferente talamice intră în cortex şi se termină prin arborizaţii în lamina IV şi porţiuni din
lamina III.
- O coloană este activată de numai unul şi acelaşi stimul, în final impulsul ajungând, prin
numeroase circuite neuronale locale, la un neuron piramidal efector.
 Coloane bazate pe impulsul corticocortical (de asociaţie)
- interesează tot neocortexul, toate regiunile primind impulsuri corticocorticale şi toate regiunile
proiectându-se în alte regiuni corticale.
- Impulsul se termină în toate laminele

34.SCOARTA CEREBRALA -ORGANIZAREA ORIZONTALA

Are structură laminară, cu 6 straturi care, de la suprafaţă în profunzime sunt:

- lamina I = stratul plexiform = molecular

 celule orizontale Cajal
 fibre orientate paralel cu suprafaţa
- lamina II = stratul granular extern, cu celule granulare şi piramidale mici:
 dendrite în lamina I
 axoni  laminele V şi VI
- lamina III = stratul piramidal extern, cu celule piramidale mijlocii şi mari, cu:
 dendrite în lamina I, dar şi cu colaterale în lamina II
 axoni  laminele V şi VI
- lamina IV = stratul granular intern, cu celule stelate mici şi piramidale, cea mai mare densitate
 dendritele – fac sinapsă cu fibrele talamice (aferente) = “centru aferent principal al scoarţei”
 axonii  laminele V şi VI
- lamina V = stratul piramidal intern, cu celule piramidale mari
 dendrite – în lamina I, colaterale recurente în lamina II, cu spini
 axoni  căile piramidale = “centrul eferent principal al scoarţei”
- lamina VI = stratul multiform = fuziform, cu celule fuziforme (celule piramidale modificate) şi celule Martinotti

32.CITOARHITECTONICA SCOARTEI
Sunt 5 tipuri de neuroni:
1. celulele piramidale – sunt cele mai caracteristice cortexului, în laminele III şi V
 corpul celular – piramidal, 10-50 μ, cele mai mari 100 μ (neuronii Betz)
 dendritele:
apicale – se întind spre suprafaţa pială
bazale – se desprind orizontal de la nivelul corpului
 axonul  de la baza corpului celular  substanţa albă
2. celulele stelate = granulare – în laminele II şi IV
 corpul celular – poligonal, cu puţină citoplasmă, 4-8 μ
 dendritele – numeroase, merg în toate direcţiile
 axonul scurt  în profunzime
3. celulele fuziforme – în laminele profunde (VI)
 corpul celular – fuziform, cu axul mare vertical, perpendicular pe suprafaţă
 dendritele – se desprind de la cei doi poli:
superioare, merg spre suprafaţă,
inferioare – se ramifică în stratul respectiv
 axonul – se desprinde de la partea inferioară  substanţa albă
4. celulele orizontale Cajal – se găsesc în stratul superficial
 sunt fuziforme mici, cu axul mare paralel cu suprafaţa
 prelungirile sunt paralele cu suprafaţa  rol asociativ
5. celulele Martinotti – se găsesc în toate straturile, dar mai multe profund
  corpul celular – triunghiular, mic
 axonul ascendent  se extinde spre suprafaţă pe distanţe variabile
rol asociativ se trimite spre suprafaţă impulsurile primite

33.MIELOARHITECTONICA SCOARŢEI CEREBRALE

După dispoziţia topografică sunt fibre:

 radiare – aşezate în fascicule delicate, dispuse vertical, radiar dinspre substanţa albă spre
suprafaţa cortexului, în axa circumvoluţiei
- includ:
- axoni ai celulelor piramidale, fuziforme şi stelate  părăsesc cortexul = fibre de
proiecţie sau de asociaţie
- proiecţiile aferente şi fibrele de asociaţie care se termină pe cortex
 tangenţiale – sunt paralele cu suprafaţa
- cuprind:
- ramurile terminale ale proiecţiilor aferente şi de asociaţie
- axonii celulelor orizontale şi granulare
- ramuri colaterale ale celulelor piramidale, fuziforme
- porţiunea terminală a fibrelor radiare
Acestea nu sunt dispuse uniform în cortex, ci sunt concentrate la diverse nivele în benzi:

 lamina I – plexul tangenţial

 lamina II – lamina disfibroza
 lamina III – stria Kaes Bechterew
 lamina IV – stria Baillarger externă
 lamina V – stria Baillarger internă
 lamina VI – lamina infrastriată
Striile Baillarger se pot observa cu ochiul liber pe preparatele proaspete

34.NUCLEII STRIATI
Nucleul lenticular și nucleul caudat sunt denumiți corpi striați, datorită aspectului caracteristic
conferit de benzile de substanță albă a capsulei internă care îi străbat.

Nucleul lenticular
Prezintă o fata laterală, care vine în raport cu clastrumul prin intermediul capsulei albe
externe,
o fata medială separată anterior de capul nucleului caudat prin brațul anterior al capsulei
albe interne și posterior de talamus prin porțiunea talamo-lenticulară a brațului posterior al
capsulei albe interne,
și o fata inferioară pe care comisura albă anterioară lasă un șanț, anterior de care nucleul
lenticular vine în raport cu substanță nenumită și posterior de care se INTERPUNE
porțiunea sublenticulara a brațului posterior al capsulei interne.
Două lame de substanță albă ajută la delimitarea subdiviziunilor componente ale nucleului
lenticular. Lama medulară externă separă globus pallidus situat medial de putamen, situat
lateral.

Globus pallidus la rândul sau este împărțit de lama medulară internă în globus pallidus
medial și globus pallidus lateral. Acesta primește aferente de la nucleul caudat și putamen
și trimite eferente către substanță neagră. Substanță neagră localizată în mezencefal se
colorează astfel datorită neuromelaninei, similara melaninei elaborate de melanocitele din
epiderm sau stratul pigmentar al retinei. O porțiune din substanță neagră (parș compacta)
contine neuroni dopaminergici care trimit semnale striatumului, iar boala Parkinson derivă
din distrugerea acestor neuroni dopaminergici. În cealaltă porțiune a substanței negre (pars
reticulata) predomină neuronii GABA-ergici, funcționează în controlul mișcărilor oculare și
este implicată în boala Parkinson sau epilepsie.

Putamen este situat dedesubtul și înapoia segmentului anterior al nucleului caudat și pare

a fi implicat în coordonarea comportamentelor automate, precum conducerea unui
autovehicul sau mersul pe bicicleta. Leziuni în zona putamenului ar putea fi responsabile de
simptomele sindromului Tourette. [4] [2]

Nucleul caudat
Este o structura în forma de virgula, căruia i se descriu trei segmente, cap, corp și coada.
Capul nucleului caudat, cel mai voluminos segment, reprezintă extremitatea rostrală a
nucleului și este localizat pe peretele lateral al cornului anterior al ventriculului lateral.
Ventral, capul nucleului caudat se continuă cu putamen prin benzi de substanță cenușie ce
traversează brațul anterior al capsulei albe interne. De la nivelul foramenului interventricular
Monro, capul nucleului caudat se continuă cu corpul nucleului caudat, care se îndreaptă
către posterior pe planșeul porțiunii centrale a ventriculului lateral. În apropierea extremității
posterioare a talamusului, corpul scade în diametru și se continuă cu coada nucleului
caudat, situată în plafonul cornului temporal al ventriculului lateral. Coada nucleului caudat
se incurbează către anterior până la nivelul nucleului amigdaloid.
Nucleul caudat trimite impulsuri nervoase lobului frontal, care ajung în special în cortexul
orbital, iar un nucleu caudat hiperactiv poate fi asociat cu tulburarea obsesiv-compulsiva.
Pe de altă parte, o activitate redusă a nucleului caudat poate fi semnalată într-o tulburare cu
deficit de atenție, depresie, letargie sau în unele forme de schizofrenie. De asemenea, este
implicat în akinezia fizică, un sindrom neurologic rar caracterizat prin pasivitate și pierdere
marcată de automotivatie.

Nucleul caudat și putamen au aceeași derivație embriologică, precum și caractere

morfologice similare. Împreună alcătuiesc neostriatul. Paleostrialul este reprezentat de
globus pallidus, iar arhistriatul de clastrum.
Aferente neostriat
 Fibre corticostriate (de la cortexul cerebral)
 Fibre talamostriate (de la talamus)
 Fibre nigrostriate (de la substanță neagră)
 Fibre tegmentostriate (de la tegmentul mezencefalic)
  Eferente neostriat
 Fibre caudopallidale și fibre putaminopalidalle (la globus pallidus)
 Fibre strionigrice (la substanță neagră)
 

35.SISTEMUL LIMBIC-PARTEA NON OLFACTIVA

I. lobul limbic
 girusul pericalos
 formaţia hipocampică:
 girusul dentat
 hipocamp (corn Ammon):
- rol: - olfactiv
- stările emoţionale:
- senzaţia subiectivă
- expresia interioară şi exterioară  hipotalamus
- memoria de scurtă durată
- leziuni: epilepsie, Alzheimer, schizofrenie, rabie
 marea circumvoluţie limbică cu 4 porţiuni: pre-, supra-, retro- şi subcomisurală
II. nucleii limbici: amigdalian (cel mai important) grup nuclear mare, neomogen, situat în partea rostrală
a lobului temporal,sub putamen, înaintea cozii nucleului caudat şi a hipocampului
ROL-.- reacţii comportamentale şi răspunsul emoţional conştient la un eveniment pozitiv sau negativ
(frică): comportament sexual, alimentar, de apărare, de integrare în mediu
2.- reacţii autonome, somatice şi endocrine
- Controlează centrii foamei şi saţietăţii. Lezarea  hiperoralitate (mănâncă orice)
- Frânează erecţia prin control asupra ariei septale.

INPUT = impulsuri senzoriale care să fie procesate corect pentru a recunoaşte elementele unei scene
periculoase
 olfactive
 gustative
 senzitive somatice
 nucleii trunchiului cerebral
 nucleii diencefalici
 cortexul cerebral

OUTPUT - trebuie să fie capabil să controleze sistemul autonom ca să provoace un răspuns instantaneu
 nucleul dorsomedian al talamusului  cortexul orbitofrontal
 striatul dorsal şi ventral  cortexul orbitofrontal
 hipotalamus – în dublu sens, prin 3 fascicule:
- fasciculul ventral amigdalofug
- stria terminalis
- fasciculul median al telencefalului
 trunchiul cerebral: substanţa cenuşie periapeductală, nucleul parabrachial pontin, nucleii
autonomi din trunchiul cerebral (vagali)
 hipocampul
cortexul cerebral vizual şi auditiv
-la hipocampul uman se descriu 4 câmpuri care încep deasupra fisurii hipocampice, în sens dorsomedial:
CA1, CA2, CA3 şi CA4
 - ROL HIPOCAMP: OLFACTIV - prin conexiunile cu aria entorinală
- STĂRILE EMOŢIONALE
 senzaţia subiectivă a emoţiei
 expresia exterioară şi interioară a emoţiei
- MEMORIA DE SCURTĂ DURATĂ

CIRCUITUL LUI PAPESZ

CATRE formaţiunea hippocampică converg informaţii de la ariile corticale senzoriale de

asociaţie, respectiv de la cortexul prefrontal şi amigdală prin intermediul ariei entorinale.
Percepţiile complexe, care îşi au originea în mediul extern organismului sau în mediul intern,
sunt asociate între ele şi de asemenea primesc cu ajutorul amigdalei o anumită semnificaţie
biologică. Aceste asocieri pot fi învăţate prin proiectarea lor în formaţiunea hippocampică şi mai
departe într-un circuit de reintrare numit circuitul lui Papez. Din aria entorinală, informaţiile
ajung la girusul dinţat şi de aici la hippocamp. Neuronii hippocampici se pot proiecta în circuitul
lui Papez prin fornix, sau în subiculum (circuitul intern). Din subiculum informaţia se poate
reîntoarce în aria entorinală (circuit de reintrare în interiorul formaţiunii hippocampice) sau poate
accesa fornixul şi circuitul lui Papez. Acest circuit are rolul de a recircula informaţia de învăţat
(fixat) între hippocamp, corpi mamilari, nucleu talamic anterior, girus cingular şi de aici prin
intermediul cingulum-ului înapoi în aria entorinală.
36.SISTEM LIMBIC-PARTEA OLFACTIVA

I.Receptorii olfactivi
 neuroni bipolari
- detector chimic, transductor al stimulului, transmiţător al impulsului nervos
- durată de viaţă de zile,
- se refac în totalitate
 celule de susţinere  secretă fluidul cu rol de solvent
 celule bazale capabile de diviziune mitotică  formează primele 2 tipuri de celule
II. Nervii olfactivi:
 nervii olfactivi = axonii neuronilor receptori
 nervul vomeronazal
feromoni = substanţe chimice diferite pe sexe  OVN (organul vomeronazal)  nervul
vomeronazal  hipotalamus  reacţii ale corpului  stabilesc o comunicare interumană
 nervii terminali – rol în detecţia feromonilor sau vegetativ
III. Bulbul olfactiv - considerat analog talamusului
- nu este un simplu releu care transmite pasiv semnale, ci conţine glomeruli unde se intervine
asupra informaţiei
- prezintă organizare laminară radiară:
 celule mitrale = deuroneuronul olfactiv
 neuroni “în pămătuf”
 celule granulare interne
  celule periglomerulare = granulare externe
IV. Tractul olfactiv
- se întinde de la polul posterior al bulbului olfactiv la spaţiul perforat anterior
- are pe traiect neuronii tractului olfactiv, care formează şi nucleul olfactiv anterior
- este alcătuit din:
 axoni centripeţi = eferenţi, reprezentaţi de:
- axoni ai celulelor mitrale
- axoni ai celulelor “în pămătuf”
 axoni centrifugi = aferenţi, provin de la:
- bulbul olfactiv opus
- nucleul olfactiv anterior
V. Striile olfactive:
 stria olfactivă laterală = girusul olfactiv extern  cortex olfactiv primar
 stria olfactivă medială = girusul olfactiv intern
 nucleii şi cortexul ariei septale
 bulbul olfactiv opus
 stria olfactivă mijlocie  tuberculul olfactiv din spaţiul perforat anterior
VI. Cortexul olfactiv:
 primar: - tuberculul olfactiv
- aria septală
- cortexul prepiriform
- cortexul periamigdalian
• secundar: - aria entorinală

72.NUCLEUL CLAUSTRUM
Claustrumul (Claustrum) Este o bandă de substanță cenușie situată lateral de capsula externă. Este
considerat a fi o porțiune de substanșă cenușie detașată din insula lui Reil, față de care este separat de
capsula externă

26.CORPUL CALOS

Este un strat de fibre nervoase dispuse transversal care conectează cele două hemisfere
cerebrale. Corpul calos prezintă o porţiune anterioară, curbă, genunchiul corpului calos care se
continuă inferior cu rostrumul . Posterior şi uşor superior genunchiul se continuă cu trunchiul
corpului calos , care se termină printr-o extremitate rotunjită curbată în jos – spleniumul .
Suprafaţa sa superioară prezintă pe linia mijlocie o depresiune longitudinală mărginită lateral
de o bandă longitudinală numită stria longitudinală medială . Lateral de aceasta există stria
longitudinală laterală . Porţiunea corpului calos care se curbează înainte de la nivelul
genunchiului în lobul frontal şi acoperă porţiunea anterioară a cornului anterior a ventriculului
lateral poartă numele de forceps minor sau frontal .Porţiunea care se curbează înapoi de la
nivelul spleniumului în lobul occipital poartă numele de forceps major sau occipital .Între aceste
porţiuni, fibrele suprafeţei superioare a corpului calos se extind lateral în lobul temporal şi
acoperă ventriculul lateral, formând tapetumul .
FUNCTII
 Comunicarea între emisfere ale creierului si
 Mișcarea ochilor si acuitatii
 Menținerea echilibrului de excitatie si Atenție
 Localizare tactile

27.TRIGONUL CEREBRAL SAU FORNIXUL

Este o bandă de substanţă albă dispusă cu convexitatea superior, situată inferior faţă de corpul
calos cu care vine în raport posterior, dar de care este separată, anterior, prin intermediul
septumului pelucid. Există un fornix la nivelul fiecărei hemisfere, acestea fiind unite la nivelul
porţiunii lor mijlocii, astfel încât, văzut în ansamblu, fornixul prezintă anterior doi stâlpi care
poartă numele de coloane (Columna), care conţin fibre precomisurale şi fibre postcomisurale
iar posterior prezintă două braţe (Crus) care se orientează inferior spre cornul inferior al
ventriculului lateral. Marginea laterală se îngustează formând tenia fornixulul (Taenia fornicis).
Porţiunea mijlocie, comună, reprezintă corpul fornixului. Are formă triunghiulară cu vârful
orientat anterior. Suprafaţa sa superioară vine în raport cu septul pelucid (anterior) şi cu corpul
calos (posterior). Lateral, formează podeaua ventriculului lateral, iar medial vine în raport cu
plexul coroid.
Pilierii anteriori se indeparteaza unul de altul in unghi ascutit,inconjoara polul anterior al
talamusului cu catre delimiteaza orificiul lu Monro si apoi trec la marg ant a ventr 3.
Pilierii posteriori ocolesc polul posterior al talamusului si se duc antero inferior, patrunzand in
cornul temporal al ventricului lateral,unde se continua cu fimbria si hipocampusul.

73. CAPSULA ALBA INERNA

Este o bandă de substanță albă formată din fibre care provin din pedunculul cerebral, cărora li
se adaugă fibre provenite de la corpul striat și talamusul optic. Porțiunea sa proeminentă spre
medial poartă numele de genunchiul capsulei intene și este situat între nucleul caudat și
talamusul optic. Porțiunea situată anterior de genunchi poartă umele de braț anterior și separă
nucleul caudat de nucleu lentifiorm. Porțiunea situată posterior de genunchi poartă numele de
braț posterior și separă nucleul lentiform de talamusul optic.
Capsula internă se compune din: 1) fibre ascendente de la talamus spre cortexul cerebral care
compun radiația talamică anterioară, radiația talamică posterioară, radiația talamică
superioară și radiația talamică inferioară. Printre fibrele ascendente se numără radiațiile optice,
auditive și senzoriale somatice.
2) fibre descendente de la cortexul cerebral spre talamus, regiunea subtalamică, mezencefal,
rombencefal și măduva spinării. Capsula internă este principala cale prin care cortexul cerebral
este conectat cu trunchiul cerebral și măduva spinării. Lateral și superior se continuă cu coroana
radiată care constituie o parte majoră a substanței albe a emisferelor cerebrale, caudal și
medial se continuă cu piciorul cerebral (pedunculul mezencefalic), mult mai redus în
dimensiuni, care conține și fibre corticospinale.

74.CAPSULA EXTERNA SI CAPSULA EXTREMA

Capsula extremă (Capsula extrema) este un strat de substanță alba care separă claustrul de
cortexul insulei și reprezintă probabil fibre corticopetale și corticofugale ale cortexului insular.
Capsula externă (Capsula externa) este un strat subțire de substanță albă care
separă claustrul de putamen. Ea se alătură capsulei interne la fiecare extremitate a
putamenului, formând o capsulă de materia alba aflată extern de nucleul lenticular.
75.COMISURI ALBE ANTERIOARA SI POSTERIAORA
Comisura alba anterioara - cea mai veche din punct de vedere filogenetic. Se prezinta ca un
cordon alb de grosimea nv optic cu directive trasversala si usor concave posterior
.Are un segment median plasat la marg anterioara aventricului trei,intre ciocul corpului calos si
lamella terminala, anterior de columnele fornixului.
Doua segmente antero externe,care trec desupra spatiului perforat anterior si a nucleului
amigdalian, intra in regiunea sublenticulara si se disociaza in evantai spre girusurile lobilor
temporali, insula si hipocamp.Spre extremitatile ei, fibrele se impart in doua manunchiuri:
Unul anterior, ale carui fibre sfarsesc in bulbul olfactive, spatial perfrat anterior, cortexul fontral
Si unul posterior, al caror fibre se indreapta spre cortexul insular, temporal, parahipocampic,
hippocampus si nucleul amigdalian.
Comisura alba posterioara- cordon ingust cu directive transversala, localizat pe marg post a
ventric 3,intre epifiza si deschiderea apeductului mezencefalic.S au identificat in structura ei
fibre cu rol in reflexele vizuale, precum: fibre intercoliculare superioare, fibre care unesc aria
precentrala cu nucleul nv oculomotor.
VENTRICUL 3
Este o cavitate mediană și impară, situată la nivelul diencefalului, care comunică cu ventriculul
IV prin orificiul apeductului mezencefalic denumit și apeductul lui Sylvius și cu ventriculii laterali
prin orificiile interventriculare sau orificiile lui Monro.
I se descriu șase pereți:
- peretele superior sau tavanul, este format de un strat ependimar care unește marginile
superioare ale pereților laterali și se inseră la nivelul talamusului pe tenia talamică (Taenia
thalami). Inserția talamică a peretelui superior al ventriculului III este însoțită de un fascicul de
fibre nervoase, striile medulare talamice . Peretele superior este acoperit de pânza coroidiană
( și de plexul coroid ;
- peretele inferior sau planșeul are forma unui unghi diedru deschis spre superior și este
alcătuit de infundibul, tuber cinereum, chiasma optică, corpii mamilari, substanța perforată
posterioară și tegmentul pedunculilor cerebrali;
- pereții laterali, drept și stâng sunt formați de cele două treimi anterioare ale feței mediale a
talamusului și de hipotalamus și sunt adesea uniți printr-o lamă de substanță cenușie,
adeziunea intertalamică (Adhesio interthalamica). La nivelul peretelui lateral al ventriculului III
se observă relieful șanțului hipotalamic (Sulcus hypothalamicus), care descrie o curbă cu
concavitatea superior și unește orificiul apeductului mezencefalic cu orificiul interventricular;
- peretele anterior prezintă comisura anterioară (Commissura anterior), coloanele fornixului
(Columna fornicis) și lama terminală (Lamina terminalis). Dedesubtul peretelui anterior, între
coloanele fornixului, se află organul ependimar al ventriculului III, organul subfornical (Organum
subfornicale);
- peretele posterior este alcătuit din corpul pineal, comisura posterioară (Commissura
posterior; Commissura epithalamica) și orificiul apeductului mezencefalic. Cavitatea
ventriculului III conține lichid cefalorahidian și prezintă mai multe recesuri: - recesul suprapineal
(Recessus suprapineales), diverticul situat deasupra glandei pineale; - recesul pineal (Recessus
pinealis), diverticul al peretelui posterior, situat anterior de glanda pineală, între comisura
habenulară (Commissura habenularum) și comisura posterioară; - recesul infundibular
(Recessus infundibuli; Recessus infundibularis), diverticul al peretelui superior al ventriculului
III, legat de neurohipofiză;

VENTRICUL 4
Ventriculul IV .Este o cavitate cuprinsă între trunchiul cerebral și cerebel, care comunică
superior prin apeductul cerebral cu ventriculul III și inferior, la nivelul obexului (Obex) cu canalul
central al măduvei spinării. Prezintă un perete anterior, planșeul sau fosa romboidă, un perete
posterior sau tavanul ventriculului IV, patru margini și patru unghiuri.
Fosa romboidă (descrisă la trunchiul cerebral).
Tavanul ventriculului IV (Tegmen ventriculi quarti) Este reprezentat de doi versanți
triunghiulari, respectiv vălul medular superior și vălul medular inferior, cu vârful spre partea
centrală a cerebelului, care acoperă ca un cort fosa romboidă. Vălul medular superior sau
valvula lui Vieussens, este o lamelă triunghiulară de substanță albă, întinsă între pedunculii
cerebeloși superiori, aderentă la lingula cerebelului și al cărui vârf se prelungește prin frâul
vălului medular superior , până la șanțul vertical dintre coliculii cvadrigemeni, frâu care separă
emergența nervilor trohleari. Vălul medular inferior sau valvula lui Tarin, est o lamă epitelială
întinsă între pedunculii cerebeloși inferiori, aderentă la flocculusul și nodulusul cerebelului.
Partea sa inferioară este formată de membrana tectoria dublată de pânza coroidiană (Tela
choroidea), plică a piei mater între foițele căreia se află plexurile coroide . Plexurile coroide,
pereche, sunt ghirlande vasculare de forma literei T, cu o porțiune verticală și o porțiune
transversală, aceasta din urmă îndreptându-se spre unghiurile laterale ale ventriculului IV
(Recessus lateralis) și herniind prin orificiile laterale ale acestuia . Vălul medular inferior este
perforat în porțiunea sa mijlocie de orificiul median , sau orificiul lui Magendie, prin care
ventriculul IV comunică cu spațiul subarahnoidian. Unghiul format între vălul medular superior
și vălul medular inferior, corespunzător vârfului tavanului ventriculului IV, poartă numele de
fastigium (Fastigium)

VENTRICULII LATERALI
= lumenul primitiv al veziculelor telencefalice;
Descriere:
3 coarne: frontal, temporal si occipital;
Raspântie ventriculara = locul in care toate cele 3 prelungiri se deschid;
CORNUL ANTERIOR SAU CORNUL FRONTAL
• Cornul frontal:
• prez 2 portiuni sep printr-un plan ce trece prin orif Monro
 segm ant – aflat in lobul frontal; se mai numeste capul corn frontal/cornul frontal
propriu-zis;
 segm post – aflat in lobul parietal; se mai numeste corpul V lat;
 Segm ant:
 perete sup – form de f. inf corp calos;
  perete inf – 2 versante – ext=capul nc caudat şi int=corespunde genunchiului corp
calos;
 perete int – form de septum pelucidum care-l separa de opusul;
 marg ext – corespunde jonctiunii corp calos cu nc caudat;
extremit ant – corespunde genunchiului corp calos
 Seg post:
 perete sup – form de f.inf a trunchiului corp calos;
 perete inf – form de corp nc caudat, ş talamo-striat, talamus si f.sup fornix;
 perete int – form de septum pelucidum; se gaseste orif Monro;
 marg ext – corespunde unirii corp calos de nc caudat;

CORNUL POSTERIOR SAU OCCIPITAL

• Cornul occipital:
• perete sup-ext: form de fascicole de subst alba: forcepsul mare al corp calos, tapetum,
fascicolul sup al radiatiilor optice si fasc.longitudinal inf;
• perete inf-int: prez 2 proeminente sep de un şant:
o bulbul cornului post – sit sup-int; reprezinta relieful intraventricular a portiunii interne
a forceps post;
o calcar avis – sit inf-ext; este expresia intraventriculara a fisurii calcarine;
• 2 margini: sup-int si inf-ext;
• extremitate post – acop de forcepsul post;

• Cornul temporal:
• perete sup-ext – form de tapetum, coada nc caudat si stria terminalis;
• perete inf-int – cu 3 reliefuri:
• eminenta colaterala a lui Meckel(prod de fundul şantului ce sep circumvol
temporo-occipit ext si int);
• hypocampul;
• fimbria;
 • marg ext – dublata de fascicolul logit inf;
• marg int – priveste spre fanta cerebrala transversa; se gaseste ş choroidian(invagin
ependim ventricular de catre plex choroide);
• extremit ant – la 15-20 mm de polul temporal;

PLEXURILE COROIDE ALE VENTICULILOR

Plexul coroid este structura de la nivelul ventriculilor creierului unde lichidul cefalorahidian (LCR) este produs.
Se disting 4 plexuri coroide la nivelul creierului, cate unul corespunzator fiecarui ventricul. Pe langa productia
de LCR, plexurile coroide indeparteaza reziduurile metabolice, substantele straine si neurotransmitatorii in
exces din LCR. In acest fel, plexurile coroide participa la mentinerea mediului extracelular necesar functionarii
optime a creierului.

 Pia mater vasculara din plafonul ventriculilor III si IV si din peretele medial al ventriculului lateral,este intim
aplicata pe ependimul ventriculilor, fara alt tesut nervos interpus intre acestea. Se formeaza
astfel panza coroidiana,  care constituie plexurile coroide, bogat vascularizate, ce secreta LCR in ventriculii
lateral, al treilea si al patrulea.

In ventriculul lateral, plexul coroid se intinde anterior pana la nivelul foramenului interventricular, prin care se
continua peste ventriculul al treilea cu plexul ventriculului lateral de partea opusa. Din foramenul interventricular,
plexul trece posterior, vine in contact cu talamusul, inconjoara aspecul posterior al acestuia, patrunde in cornul
inferior al ventriculului si ajunge la hipocamp

Plexul coroid al ventriculului al treilea corespunde panzei coroidiene, ce reprezinta plafonul subtire al acestui
ventricul, in timpul perioadei fetale. Pe sectiune coronala a emisferelor cerebrale, plexul coroid al ventriculului al
treilea poate fi observat in continuarea plexului coroid al ventriculilor laterali.

 Plexul coroid al ventriculului al patrulea are forma literei „T”, cu brat orizontal si unul vertical, insa poate varia
mult de la un singur brat vertical pana la un „T” alungit, care se extinde prin orificiile Luschka in unghiul
cerebelopontin. Bratul vertical (longitudinal) este dublu, flancheaza linia mediana si este aderent la tavanul
ventriculului. Bratele fuzioneaza la nivelul marginii superioare a aperturii mediane (foramenul Magendie) si se
prelungesc deseori pe aspecul ventral al vermisului cerebelului.Vascularizatia  plexului coroid de la nivelul
ventriculilor laterali si al treilea este asigurata, de obicei, de un singur vas din ramul coroidal anterior al arterei
carotide interne si de numeroase ramuri coroidiene din artera cerebrala posterioara. Din capilare sangele se
scurge prin plexuri venoase in vena coroidiana. Vascularizatia plexului coroid de la nivelul ventriculului al patrulea
este asigurata de arterele cerebeloase inferioare