CURS 7 – ANATO

DIENCEFALUL

Este o regiune care face legatura intre TC si emisferele cerebrale. Este o structura
formata din:
1. Talamus
2. Metatalamus – intervine in activitatea senzoriala.
3. Subtalamus
4. Epitalamus – reglarea viscerala si secretia hormonala
5. Hipotalamus – zona de integrare a activitatii viscerale, mentinerea
homeostaziei, raspunsuri emotionale, unele comportamente sociale.

In centrul diencefalului este ventriculul 3 care comunica inferior cu ventriculul 4

prin apeductul lui Sylvius si superior cu ventriculii laterali prin orificiile Monroe.
Nucleii talamici sunt conectati cu intreg cortexul cerebral si intervin in activitatile
senzitivo-senzoriale, motorii, PS.

TALAMUSUL
Reprezinta 2/3 din masa diencefalului, fiind cea mai mare componenta. Este
alcatuit din mase de substanta cenusie si mai putin substanta alba de forma ovoidala.
Axul lung este de aproximatic 3cm, are o despartitura oblica dinspre A-M spre P-L,
avand forma unui ovoid usor turtit. Prezinta o extremitate anterioara, una
posterioara si 4 pcte: S, I, M, L.
Extremitatea anterioara – rostrum talamic (tubercul talamic) delimiteaza cu
columnele fornicale orificiul interventricular Monroe (comunicarea intre V3 si V
laterali).
Extremitatea posterioara – pulvinar talamic. Este mai columinos decat tuberculul
inferior si lateral de el se gasesc corpii geniculati, iar intre cele 2 extremitati mediale
se gaseste epifiza/epitalamusul.

Fetele talamusului
1. Superioara
Este acoperita de o lama subtire de subst alba = strat zonal. Acest strat
zonal este strabatut A->P de un sant coroidian in care se gaseste plexul coroid
al V3.
Acest sant imparte fata superioara in 2 regiuni:
 Mediala – vine in raport cu plexul coroid al V3, separand fata
superioara de columnele fornicale.
 Laterala – mai mare, mai intima, limitata de santul talamo-striat care
separa talamusul de ncl caudal. In acest sant se gaseste vena talamo-
striata si stria terminala.
 2. Inferioara
Are raporturi cu:
 Anterior – cu hipotalamusul, de care e separat prin santul hipotalamic
 Posterior – cu subtalamusul

3. Mediala
Este cea care participa la delimitarea peretelui lateral a V3. La unirea 1/3
posterioara cu 2/3 anterioara se gaseste o proeminenta formata din subst
cenusie si subst alba, care uneori se uneste cu cea de parte opusa, formand
adezio-hipotalamici.
Nu contine fibre comisurale!!!

4. Laterala
Este fata convexa, acoperita de o lama subtire de subst cenusie care
constituie nucl reticular talamic si prin intermediul acestei lame de subst
cenusie vine in raport cu bratul posterior al capsulei interne, care separa
talamusul de ncl ventricular (corp striat).

Configuratie interna
Intreg talamusul e strabatut de 2 lame subtiri de subst alba (lama medulara
externa si interna).
Lama medulara externa separa talamusul de nucl reticular talamic.

Lama medulara interna este o banda de subst alba bifurcata in partea ventrala,
avand aspectul literei Y si care separa talamusul in 3 grupe nucleare:
 Anterior – la nivelul tuberculului intre bratele de bifurcatie ale lamei medulare
interne si cuprinde nucleii:
o Antero-ventral
o Antero-dorsal
o Antero-medial

 Lateral – impartiti in 2 subgrupe:

o Ventrala
 Ncl ventral anterior
 Ncl ventral lateral (intermediar)
 Ncl ventral posterior, care la randul lui e impartit in
 Ncl ventral P-L = VPL
 Ncl ventral P-M = VPM

In partea inferioara, la jonctiunea intre VPL si VPM se gaseste nucl ventral P-I (VPI).
Partea din ncl VPM care e asezata spre medial se numeste VPM parvocelular.
 o Dorsala
 Ncl lateral dorsal
 Pulvinaculul talamic – posterior de primul; are atasati corpii
geniculati metatalamici. In partea cea mai de jos a pulvinaculului
este descrisa aria talamica post (cuprinde o parte din ncl
suprageniculat??)

 Medial – format din:

o Nucl medial dorsal
o Nucleii liniei mediane:
 Ncl para-terminal
 Ncl para-ventricular
 Ncl reuniens
 Ncl romboidal

In aceasta lama mediala interna se gasesc 5 formatiuni nucleare mici separate in 2

grupuri, per ansamblu formand nucl intralaminari:
 Grup posterior intralaminar – 2 nuclei
o Ncl antromedian – mai mare
o Ncl parafascicular – mai mic

 Grup anterior intralaminar – 3 nuclei

o Ncl central medial
o Ncl central lateral
o Ncl paracentral

Clasificare functionala a ncl talamici

Fiecare ncl talamic (exceptie – ncl reticular) trimite conexiuni la nivel cortical fie
intr-o zona bine delimitata, fie cu dispozitie difuza. La randul lui, fiecare ncl talamic
primeste fb din aria corticala unde s-a proiectat => conexiune dubla.

1. NCL SPECIFICI – conexiuni directe cu arii corticale specifice; se impart in 4 grupuri

dupa functia pe care o indeplinesc:

a. Ncl de releu cu fctie senzitiva – reprezinta ultima statie pe traiectul cailor

sensibilitatilor, cu exceptia celei olfactive.
 Ncl ventral post
 Primeste informatii exteroceptive si proprioceptive de la ½ de parte opusa a
corpului cu dispunere somatotopica, fb din partea inf se dispun lateral si apoi
treptat dinspre medial pana in partea sup.
Lezarea acestui nucleu determina sindromul talamic senzitiv care determina:
hipostezie cutanata si hiperpatie (exagerarea durerii) de parte opusa.

 VPL primeste informatii extero si proprioceptive de la nivelul

trunchiului si membrelor prin intermediul:
o Lemniscului spinal pt spinotalamic ant si cel lateral.
o Lemniscul medial pt spino-cervico-talamic.
 VPC este conectat cu aria somestezica 1.
 VPM primeste info extero si proprio de la nivelul capului. Acestea
ajung pe calea fb trigemeno-talamice anterioare sau post. Este
conectat cu partea inf a ariei somestezice 1.
 VPM parvocelular – informatii de la ncl gustativi; conectat cu aria de
proiectie gustativa (43).
 VPI primeste info de la ncl ventricular; conectat cu girusul temporal
superior sau cu lobul parietal.
 Corpi geniculati
o MEDIAL – informatii auditive bilateral prin intermediul bratului coliculului
inferior; conectat cu aria auditiva primara din lobul temporal.
o LATERAL – informatii de la retina prin tractul optic; conectat cu aria vizuala
din locul occipital.

 Aria talamica post

Informatii polisenzoriale prin fasciculele spinotalamice sau trigemino-
talamice. Este conectata cu aria somestezica secundara de pe peretele
posterior al santului lateral.

b. Ncl de releu cu fctie motorie

 Ncl ventral lateral – care participa la circuitul cortico-ponto-cerebelo-
talamo-cortical
 Ncl ventral anterior – care participa la circuitul cortico-strio-palido-talamo-
cortical.
La ei ajung fb: palidotalamice, nigrotalamice, cerebelotalamice (ncl dintat al
cerebelului). Lezarea circuitelor determina sd talamic motor:
 Miscari dezordonate, involuntare
 Adrenezia fetei (fata inexpresiva) si a membrelor
 Nu poti strange pumnul
 Mana talamica – mana in gat de lebada:
 o Flexia si pronatie antebrat
o Flexia mainii
o Flexia primei falange
o Extensia ultimelor 2 falange

Principalele conexiuni sunt cu:

 Globus palidus: fb provin din ncl ventral ant
 Cerebel: fb provin din ncl ventral lateral
 Aria motorie primara: fb provin din ncl ventral lateral

c. Ncl de releu ai sistemului limbic

1. Nucleii din grupul anterior - 3
 Aferente de la nivelul hipocampului si corpilor mamilari.
 Conectat in dublu sens cu girusul cingular si ariile corticale 23, 23,
32.
 Implicati in circ. Papez: Hipocampo-mamilo-talamo-cingulo-
hipocampic; important pt memoria recenta.
2. Ncl lateral dorsal
Primeste aferente de la hipocamp si este conectat in ambele sensuri cu
girusul cingular.
3. Ncl medial dorsal
Este conectat cu:
 hipotalamusul,
 corpul amigdalian,
 aria **** a sistemului limbic,
 cortexul prefrontal.
Este implicat in reglarea fctiilor viscerale si somatice, precum si in
memorie. Lezarea lui duce la tulburari e personalitate, anxietate si
indiferenta la stimuli durerosi ??.

d. Ncl de asociatie
1. Ncl lateral posterior – dublu sens cu cortexul de asociatie.
2. Ncl pulvinari talamici – conectat cu ariile de asociatie din lobii parietal,
temporal si occipital (peri si para striate? din jurul ariei vizuale principale).
Sunt conectati cu ariile corticale asociative.

2. NCL NESPECIFICI
 Rol in mentinerea tonuslui cortical
  Majoritatea au proiectie corticala difuza
 Componente ale SRAA

a. Ncl reticular talamic

Este singurul ncl talamic fara proiectie corticala. El trimite eferente spre
ceilalti ncl talamici sau spre subst reticulata.
Are rol important in ritmul nictemeral si primeste colaterala din fibrele
talamo-corticale sau cortico-talamice.
FUNCTIILE TALAMUSULUI
1. Transmiterea si integarea informatiilor senzoriale
2. Participarea talamusului in sistemul motor prin intermediul a 2 cai:
a. Cortico-ponto-cerebelor-talamo-corticala
b. Cortico-strio-palido-talamo-corticala

3. Controlul talamusului in vigilenta corticala care se realizeaza in principal prin

nucleii intra-laminari sub influenta modulatorie a formatiunii reticulate.
4. Intervine in comportamentul emotional afectiv
5. Intervine in elaborarea unor activitati motorii prin legaturile pe care le are cu
corpii striati sau cu hipotalamusul.
6. Selectioneaza si integreaza impulsurile inainte de a fi transmise spre centrii
superiori corticali sau centrii inferiori din diencefal sau TC.

VASCULARIZATIA TALAMUSULUI
Exista 4 surse arteriale:
 A comunicanta post – formeaza poligonul arterial de la baza creierului
 A cerebrala post
 A coroidiana ce da a. pulvinarului
 Ramura din a. cerebrala medie prin a anticulo-optica ????

Avem 3 teritorii distincte:

 Laterala – ramuri din a. talamo-geniculata si din a talamo-perforanta
(ambele ramuri din a. cerebrala post)
 Medial – a. talamo-mamelara, ramura din ACP (a. comunicanta post)
 Pulvinar tlamic – a. coroidiana, a. talamo-geniculara din ACP

Drenaul venos se face in marea vena cerebrala a lui GALIN.