Ventriculul III este cavitatea diencefalului si i se descriu 2 pereti laterali, un perete anterior,

un perete inferior, un perete posterior si altul superior. Acest ventricul comunica prin apeductul
cereblar Sylvius cu ventriculul IV si prin orificiile interventriculare (Monro) cu ventriculii
laterali. Fiecare orificiu interventricular Monro este delimitat intre extremitatea anterioara a
talamusului si columna fornixului.

Peretele anterior
-este delimitat in ordine cranio-caudala de:
• Columnele fornixului
• Comisura alba anterioara
• Lama terminala

Peretele inferior
-este delimitat in directie antero-posterioara de:
• Hipotalamus(partea suprachiasmatica, tubercinereul cu infundibulul si partea mamilara)
• Subtalamus-in mai mica masura
-se termina la deschiderea apeductului Sylvius

Peretele posterior
-este format de pediculul epifizar care e impartit de recesul epifizar in 2 lame: una
SUPERIOARA care contine comisura habenulara si alta INFERIOARA care contine comisura
alba posterioara.
-comisura habenulara uneste nucleii habenulari
-comisura alba posterioara are fibre ce unesc coliculii inferiori si nucleii oculomotori accesori

Peretele superior
-este reprezentat de ependimul ventricular cu plexurile coroide.El are forma triunghiulara cu
varful anterior intre orificiile interventriculare, cu baza posterior deasupra epifizei, iar marginile
laterale in dreptul santurilor coroide de pe fata superioara a talamusului.
-deasupra acestui perete se afla fornixul

Peretele lateral
-este format din talamus cu cele 2/3 superioare si hipotalamus in 1/3 inf
-intre talamus si hipotalamus se afla santul hipotalamic care incepe de la orificiul interventricular
si se termina la orificiul de deschidere al apeductului Sylvius
-cavitatea ventriculului III poate fi traversata de o banda nervoasa numita adeziune intertalamica
care uneste foitele mediale ale celor doi nuclei talamici
-cavitatea ventriculului III are o serie de prelungiri numite recesuri:
a) Recesul OPTIC-situat intre lama terminala si chiasma optica
b) Recesul INFUNDIBULAR-coboara la nivelul infundibulului
c) Recesul PINEAL-imparte pediculul epifizar in 2 lame
d) Recesul SUPRAPINEAL-este intre tavanul ventriculului III si pediculul epifizar

DIENCEFALUL

Diencefalul are 5 componente: talamusul, hipotalamusul, subtalamusul,metatalamusul si

epitalamusul.

1. Talamusul - este cea mai voluminoasa componenta

- Se prezinta sub forma a doua mase ovoidale de substanta
nervoasa situate paramedian in ventriculul III
2. Hipotalamusul -este situat inferior fata de talamus si ventriculul III
- este situat anterior de mezencefal
3. Subtalamusul – se afla in continuarea tegmentului mezencefalic
- Se pozitioneaza posterior de hipotalamus, dar si lateral de
partea posterioara a acestuia
4. Metatalamusul – este situat sub extremitatea posterioara a nucleilor talamici
- Este reprezentat de Coligulii cvadrigemeni laterali (CGL) si
coliculii cvadrigemeni mediali(CGM)
5. Epitalamusul - este situat posterior de ventriculul III, intre extremitatile
posterioare ale nucleilor talamici

EPITALAMUSUL
-este format din glanda epifiza si nucleii habenulari.
EPIFIZA are o forma de trunchi de con. Este situata intre corpul calos si tectul mezencefalic,
posterior de cavitatea ventriculului IV ,care trimite un reces ce imparte pediculul sau intr-o lama
superioara si una inferioara. In structura epifizei intra:
• Pianelocite
• Nevroglii
• Vase sanguine
• Fibre nervoase S postganglionare
 → Pianelocitele sunt celule secretoare care emit niste prelungiri la nivelul carora se gaseste
secretia glandulara, prelungiri care se gasesc in vecinatatea vaselor sanguine.
→ Nevrogliile sunt asemanatoare astrocitelor.
→ Vasele sanguine prezinta fenestratii care preiau secretiile.
→ Fibrele nervoase S postganglionare provin din ganglionul simpatic cervical superior si
ajung la epifiza pie perivascular, fie prin leptomeninge, fie prin nervii Conarii.

Rol epifiza:
-secretia epifizara intervine in ritmurile circadiene(melatonina) si are efect de scadere a secretiei
hormonilor glandulotropi, in special cei gonadotropi.

SUBTALAMUSUL
-face tranzitia de la tegmentul mezencefalic la talamus
-in structura sa intra componente mezencefalice, precum partea craniala a substantei negre si
nucleul rosu, respectiv caile sensibilitatii care se indreapta spre nucleul ventral posterior talamic.
1) Componente mezencefalice
2) Structuri proprii subtalamusului
→ Substanta alba organizata in campurile Forell
→ Nuclei, dintre care cel mai important: nucleul subtalamic Louys
Nucleul subtalamic Louys apartine grupului nucleilor bazali ai caror lezare se asociaza cu
hemibalism. Hemibalismul se manifesta prin miscari involuntare bruste, ample, in special ale
membrelor. Miscarile scad in timpul repausului si pot disparea in timpul somnului si cresc cand
se desfasoara activitati motorii intense. Cea mai intenda patologie apare in cazul lezarii nucleului
subtalamic.