1.

Sistemul nervos central

Encefalul si maduva spinarii = sistemul nervos central
-adapostit de cavitatile osoase ale cutiei craniene si canalului rahidian
-Nervii si ganglionii asociati nervilor,situati in afara cavitatilor osoase= sistemul nervos
periferic.
-Semnalele senzitive generate in organele de simt sau receptori, sub actiunea stimulilor
externi sau interni,sunt conduse in SNC prin nervii periferici si pot da nastere la raspunsuri
reflexe sau la senzatii constiente.
-Analiza si prelucrarea informatiilor = in receptori si se desavarseste in SNC.
-Multiplele mesaje sosite pe diverse cai nervoase -sunt integrate,armonizate in
formatiile SNC.
-SNC -are capacitatea de a depozita o parte din informatiile primite sub forma de
memorie si de a le utiliza in functiile intelectuale, de invatare,gandire,imaginatie si in
elaborarea unor rationamente abstracte.
-SNC elaboreaza raspunsuri adecvate care sunt propagate spre organele efectoare prin
nervii periferici.
-functional, SN divizat in: -sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie
-sistemul nervos vegetativ sau autonom.
-Sistemul nervos somatic= stabileste legatura organismului cu mediul inconjurator
astfel ca se transmit impulsuri de la receptori la centrii nervosi din SNC si de la centrii la
muschii scheletici.
-Contractia muschilor scheletici se poate desfasura sub control voluntar/con-stient sau
involuntar prin intermediul unor acte reflexe.

2.Functia senzitivo-senzoriala a SNC. Notiuni generale

-tot ce stim despre lume ext.si int. e datorita generarii de potentiale de actiune in
terminatiile nervoase aferente
-procesele senzitivo senzoriale necesita prezenta terminatiilor nervoase aderente si a
cailor aferente, a neuronilor implicati in modularea info.si a ariilor din SNC
responsabile cu identificarea constienta a stimulilor aplicati
-senzatie= recunoastere constienta a unui stimul ce act.asupra organismului
=proces elementar
= a fi constient d eprezenta unui stimul pe tegument
-perceptie=interpretarea senzatiei, care implica si caracterul senzatiei
= proces care reclama compararea, diferentierea si integrarea unor senzatii
-stimularea adecvata a terminatiilor aferente nu da intotdeauna senzatii constiente
-aferent= toate informatiile ce patrund in SNC
-senzitiv, senzorial = doar informatiile ce sunt apreciate constient

3.Sensibilitatea epicritica
Sensibilitatea proprioceptiva si tactila bine discriminativa (epicritica) prin care
sunt conduse informatiile proprioceptive si tactile pot fi precis evaluate si localizate
= cea mai noua sensibilitate din punct de vedere filogenetic.
- este dirijata spre centrii nervosi superiori prin fasciculele ascendente ale lui
Goll si Burdach din cordoanele posterioare ale maduvei.
- Aprox. 40% din suprafata totala de sectiune a maduvei cervicale superioare,o
ocupa la oameni cordoanele posterioare.
Calea epicritica este constituita din trei neuroni:
- proteneuronul
- in ganglionul spinal;
- prelungirile axonice patrund in maduva si trec in cordoanele posterioare
intrand in alcatuirea fasciculului Goll si Burdach unde dispozitia fibrelor este
caracteristica
-fibrele din regiunea inferioara a organismului- situate median
-cele din regiunile superioare lateral
-fasciculele Goll si Burdach contin fibre A-beta cu o viteza de conducere de
30-70 m/s.
- deutoneuronul
- in nucleii Goll si Burdach din bulb;
- fiecare fibra me-dulara face sinapsa cu un neuron bulbar a carui prelungire
intra in alcatuirea lemniscului medial,astfel influxurile sunt transmise nealterate spre
centrii su-periori
- lemniscul medial primeste fibre senzitive si de la nervii cranieni (predominant trigemenul),se incruciseaza si ajunge in nucleul ventero-postero-lateral al
talamusului.
- al treilea neuron -in talamus iar aria corticala de proiectie este in girusul
postcentral.
Prin sistemul lemniscal fasciculele Goll si Burdach se transmit:
- mesaje tactile cu mare capacitate de discriminare care ofera indicii asupra localizarii,formei spatiale si frecventei stimulilor tactili.
- impulsuri declansate de stimuli vibratori
- semnale kinestezice prin care se indica scoartei pozitia unui membru,directia si
viteza lui de deplasare
- aferente de la muschi si informatii asupra gradului de compresiune ce se
exercita asupra organismului.
Impresiile tactile transmise prin fasciculele Goll si Burdach pornesc de la
receptorii cutanati.
Pielea lipsita de par - trei tipuri de mecanoreceptori conectati cu fibre nervoase
A-beta:

- receptorii care se adapteaza lent:

~ discurile lui Merkel dispuse superficial si ce reactioneaza la defor-marea
perpendiculara a suprafetei cutanate;
~ receptorii Ruffini sensibili la intinderea pielii sunt situati in derm
- receptorii ce se adapteaza rapid:
~ corpusculii lui Meissner sensibili la miscarea pielii sau a firelor de par;
- receptori ce se adapteaza foarte rapid:
~ corpusculii Vater-Pacini detecteaza variatiile rapide ritmice de energie,vibratiile;
-Informatiile kinestezice - culese de receptorii suprafetelor articulare,capsulelor
articulare,membranei sinoviale si ligamentelor.
- Receptorii = terminatii senzitive ramificate care se aseamana cu corpusculii tendinosi Golgi.
o sursa importanta pentru informatiile kinestezice = receptorii musculari.

4.Sensibilitatea protopatica,termica si dureroasa

Sensibilitatea nediscriminativa,termica si dureroasa - condusa prin fasciculul
spino-talamic.
trei neuroni:
- protoneuronul
- in ganglionul spinal,anexat radacinii posterioare
-axonul scurt patrunde in coarnele posterioare si face sinapsa cu deutoneuronul
mai ales in substanta gelatinoasa,situata in varful coarnelor posterioare;
- in substanta gelatinoasa emit colaterale ce au capacitatea de a modifica
aferentele conduse prin sistemul spinotalamic.
- fibrele celui de al doilea neuron dupa ce se incruciseaza:
- formeaza fasciculele spinotalamic lateral si ventral
- senzatiile dureroase -conduse de fibrele superficiale ale fasciculului spinotalamic
lateral
- cele termice de fibrele profunde
- semnalele tactile nediscriminative se propaga prin fasciculul spinotalamic
ventral.
-cele doua fascicule, spinotalamice lateral si ventral,trec prin trunchiul cerebral
lateral fata de lemniscul medial si dau nastere la colaterale care ajung in formatiunea
reticulara mezencefalica.
- al treilea neuron
- in talamus in nucleul ventro-postero-lateral si in nucleii nespecifici ai liniei
mediane si intralaminari;
- prelungirile corticale ale celui de al treilea neuron ajung in girusul postcentral.

Fasciculul spinotalamic transmite informatiile tactile vag localizate,cele de

atingere,mangaiere a tegumentelor,de mancarime,de gadilare,impulsurile sexuale
precum si semnale termice si dureroase
In alcatuirea caii intra fibre A delta si fibre C amielinice cu rol in mentine-rea
starii de veghe si in reactiile vegetative.

5.Talamusul si rolurile lui

Talamusul = formatiune cenusie diencefalica spre care converg semnalele
senzitivo-senzoriale,cu destinatia scoarta cerebrala.
= o masa ovoida, incapsulata, impartita de o lama de substanta alba in doua zone:
laterala si mediana.
-Lama se bifurca rostral si caudal delimitand nucleii talamusului.
-Partea posterioara a talamusului - ocupata aproape in intregime de pulvinar la
care se ataseaza pe extremitatea caudala si ventrala corpii geniculati externi si interni
-exista si nucleii formatiei reticulare: nucleii lamei medulare externe care
invelesc fata externa a talamusului,nucleii intralaminari inclusi in lama medulara
interna si nucleii nespecifici.
ROLURI:
- rol de releu specific pentru caile senzitive si senzoriale
- nucleii cu functia de releu senzitiv si senzorial = nucleul ventro-postero-lateral in
care fac sinapsa caile senzitive spinotalamica si lemniscala
- nucleul ventral median este releu pentru sensibilitatea gustativa si faciala si corpii
geniculati externi si interni prin care sunt conduse impresiile vizuale si auditive;
functia talamusului consta in pregatirea scoartei pentru efectuarea unor analize
minutioase,in orientarea si stimularea luarii unor decizii.
- rol de releu pentru reactiile eferente predominant motorii;
-desfasurarea programelor motorii corticale are loc si sub actiunea mesajelor
provenite din
cerebel,nucleii bazali si hipotalamus;
- circuitul mamilo-talamo-limbic = rol important in memoria recenta si in
emotii.
- rol integrativ,de asociatie;
- nucleii cu functie integrativa primesc informatii de la nucleii de releu talamici si
le proiecteaza in
ariile corticale de asociatie(frontala,parietala,temporala) ;
- nucleul postero-lateral si cel dorso-median in relatie cu lobul frontal au rol in
limbaj.
- rol in modularea activitatii corticale prin intermediul nucleilor nespecifici si
intralaminari
-starea de veghe a scoartei cerebrale este dependenta de talamus.dupa
distrugerea talamusului animalul doarme continuu.

6.Proiectia corticala a somesteziei

Principala proiectie corticala =aria somestezica I, situata in girusul postcentral
care corespunde cu ariile 3,1,2 dupa Brodmann.
Unele segm. ale corpului au :
-proiectie corticala vasta(buze,limba, fata si mana)
-altele o proiectie redusa.
Marimea zonelor corticale= direct proportionala cu densitatea receptorilor pe
unitate de suprfata.
-Cu cat campul receptor conectat cu neuronul cortical are dimensiuni mai
reduse,puterea sa de discriminare creste.
-Neuronii somestezici corticali sunt aranjati n coloane verticale,perpendiculare
pe suprafata creierului,ce se extind prin cele 6 straturi de celule ale scoartei.
Aferentele de la receptorii musculari si tendinosi ajung in aria a treia a lui
Brodmann,imediat inapoia scizurii lui Rolando.
Aria 1 contine coloane de neuroni la care sosesc informatii de la receptorii
cutanati care se adapteaza rapid.
Aria 2- coloane de neuroni in care parvin semnalele de la articulatii,fascii,periost.
Reprezentarea corticala a segmentelor corporale se face rasturnat:
proiectia picioarelor- situata in zona superioara a circumvolutiunii
parietale
proiectia capului nerasturnata la baza ei.
Figura caricaturala disproportionata si rasturnata,obtinuta,se numeste homunculus senzitiv.
Aria corticala somestezica I nu se limiteaza la girusul postcentral ci se intinde si
in cel precentral,deaceea 20% din stimularile postcentrale dau nastere la raspunsuri
motorii asociate sau nu cu senzatii.
Aria corticala somestezica II este situata in portiunea inferioara si posterioara a
girusului postcentral intinzandu-se pana in marginea supe-rioara a scizurii lui
Sylvius.In aceasta arie segmentele nu sunt reprezentate atat de complet si detaliat ca
in girusul postcentral.Proiectia este insa mult mai simetrica,adica dimensiunile
segmentelor corporale proiectate sunt pro-portionale cu cele ale organismului.In aria
somestezica II ajung numeroase aferente ipsilaterale.Aria somestezica I si
somestezica II analizeaza infor-matia in serie si nu in paralel.

7.Durerea,algoreceptorii si stimularea lor

8.tipurile de stimuli algici, reactiile psihice si vegetative care
insotesc durerea
Durerea = simptom = experienta senzoriala dezagreabila, traita cerebral si
aparuta dupa stimularea unei structuri vii.
Algoreceptia=nocireceptia
Spre deosebire de celelalte senzatii ca cele auditive si vizuale,senzatiile dureroase
tulbura starea de bine a individului.
Durerea se insoteste de reactii psihosomatice si vegetative.
Reactiile psihice= stare de teama, neliniste, disconfort
Limbajul innascut si de exprimare a durerii= lacrimile, strigatele, miscarile involuntare.
Durerea depinde de caile spinotalamice cu anumite zone cerebrale.
In lobotomie frontala (=sectionam legaturile dintre lobul frontal si restul creierului)omul simte durerea dar nu il mai deranjeaza.
Reflexele vegetative= fenomene obiective care insotesc durerea.
-prin masurarea refl.veg se poate stii intensitatea durerii si precizarea cailor d econducere.
Reactiile vegetative ce insotesc durerea:
1. modificari de ritm cardiac si respirator
2. variatiile presiunii arteriale
3. intensificarea motilitatii intestinale si vezicale
4. midriaza (dilatarea pupilei)
5. secretia sudorala etc.
Cand r.vegetative depasesc anumite limite devin nocive.
Durerea poate fi:
- surda , acuta, arzatoare, lancinanta, fulguranta, atroce, exasperanta.
- este cu atat mai puternica cu cat omul este mai dezvoltat intelectual
- se poate astfel diferentia omul stoic de cel emotiv
Algoreceptorii= receptori pt algoreceptie sau nocireceptie= terminatii nervoase libere
-suprafata cutanata are algoreceptori mai multi decat receptori tactili
- TNL: in tegumente, sub mucoase, in periost, in osul spongios, pe suprafetele articulare, in
sinoviala, in ligamentele articulare, peretii vaselor (mai ales artere), coasa creierului,
meninge, cortul cerebelului, muschi, fascii musculare
Stimularea algoreceptorilor
-sunt excitati de fact. exo- si endogeni
-exogeni:- fizici : mecanici, termici si electrici
-chimici: acizii, bazele, solventii organici , dand efecte iritative
-injectarea subcutanata sau intramusculara a solutiilor hipo- sau hipertone e
Dureroasa

-endogeni: -HCl din secretia gastrica

-metabolitii din tesut (in cantitati mici,declanseaza reactii vasomotorii
vasodilatatoare=reflexul de nutritie a lui Hess, dar in cantit mari= durere)
-catabolitii care se acumuleaza mai rapid si dau durerea (in segmentul ischemiant)
Excitarea algorec. Ppoate fi produsa de substante chimice edogene= subst. P (pain). Si ADP
ar putea fi algogen.
Substantele umorale ce produc durerea:
Bradikinina (intradermic sau intraarterial = durere intensa dar trecatoare)
prostaglandinele
Histamina
Serotonina
K+
Enzimele proteolitice etc
Aspirina, indometacinul au si efecte antialgice.
8.tipurile de stimuli algici, reactiile psihice si vegetative care insotesc durerea

9.Mancarimea si gadilarea. Durerea profunda

In stransa legatura cu durerea cutanata este mancarimea sau pruritul.
Mancarimea se produce prin stimularea mecanica cu frecventa redusa a unor terminatii
libere ce apartin fibrelor de tip C, terminatii care nu sunt algoreceptori, deaceea pot sa
apara senzatii de mancarime extrem de severe dar fara durere.
Mancarimea se produce numai la nivelul pielii,ochilor,anumitor mucoase,insa lipseste in
tesuturile profunde si in viscere.
Excitarea terminatiilor libere,responsabile de senzatiile de prurit, provoaca reflexul de
grataj si nu reflexul de flexiune sau evitare.
Mancarimea poate fi provocata si prin stimuli chimici.
Disparitia mancarimii dupa grataj are loc prin :
- inlaturarea fact. iritant
- tulburarea ritmului impulsurilor aferente spre maduva prin golirea depozitelor de kinine
oricand gratajul este suficient de puternic incat sa declanseze durerea.
Durerea suprima transmiterea semnalelor de mancarime in maduva spinarii printr-un
proces de inhibitie.
Senzatia de gadilare apare dupa stimularea simultana a receptorilor tactili si algici.
Senzatia de gadilare se considera agreabila,cea de mancarime suparatoa-re,iar durerea
neplacuta.
Durerea profunda de origine musculara, ligamentara, articulara, periostica este vag
localizata, insotita de greata, transpiratie, bradicardie si de scaderea presiunii arteriale.
Odata cu durerea se produce si contractia reflexa a musculaturii scheletice din
apropiere.Crampele musculare provoaca durerea prin comprimarea vaselor sanguine,urmata
de ischemie locala si acumulare de cataboliti.

Durerea aparuta in criza de angina de piept din timpul efortului, se produce din cauza
inmagazinarii catabolituilor in miocardul insuficient irigat prin arterele coronare ingustate.
Dupa repaus durerea dispare deoarece necesitatile mio-cardului in oxigen se reduc si permit
sangelui sa indeparteze catabolitii.
Arteritele membrelor inferioare determina dureri intense la mers,cand prin vasele
sanguine cu calibru redus nu se poate aproviziona tesutul muscular activ cu suficient
oxigen.Repausul inlatura durerea.

10.Durerea viscerala si durerea raportata

Intre anumite limite aferentele viscerale dau nastere la perceptii constiente.
Activitatea reglatoare inconstienta initiata de receptorii viscerali, poate sa dea nastere
unor senzatii placute si neplacute.
Viscerele propriu zise sunt insensibile la durere.
Durerea viscerala se aseamana cu durerea somatica dar este mai difuza.In viscere nu
exista receptori tactili, termici sau proprioceptori. Receptorii algici din viscere sunt
reprezentati de terminatiile libere localizate in mezouri, seroase, submucoase si pe traiectul
arterelor. Stimularea receptorilor algici viscerali se face prin ischemie,datorita catabolitilor
ce se acumuleaza sau prin bradikinina formata.In timpul spasmelor sau a distensiei
excesive a organelor cavitare, sunt de asemenea excitati algoreceptorii. Datorita activitatii
ritmice a musculaturii netede viscerale, durerile au caracterul de colici, adica intensitatea
lor creste periodic.
Impulsurile algice de la receptorii viscerelor abdominale si toracice sunt conduse
aproape exclusiv prin fibrele simpatice.Ca urmare,simpatectomia suprima durerile
cardiace, gastrice si intestinale.
Din faringe,e sofag si trahee mesajele algice sunt transmise prin fibrele
parasimpatice apartinatoare nervilor cranieni iar de la organele profunde ale bazinului prin
fibrele parasimpaticului sacral. Fibrele aferente simpatice sunt amielinice de tip C.
In afara de durerea viscerala directa se descrie si o durere proiectata pe o suprafata
cutanata,durerea raportata.Exemplul clasic de durere viscerala raportata constituie
ischemia miocardului in care durerea iradiaza in umarul,bratul,antebratul stang si ultimele
doua degete.Durerile viscerale sunt raportate la dermatomerul in care organul sa dezvoltat
in perioada embrionara.
Teoria convergentei considera ca in coarnele posterioare ale maduvei,pe acelasi
deutoneuron se termina atat fibre aferente viscerale cat si cutanate. Astfel in deutoneuron
se produce o mare convergenta de fibre.
Teoria facilitarii presupune ca algoreceptorii viscerali si superficiali utilizeaza cai
ascendente separate, insa ca impulsurile viscerale produc un fenomen de facilitare.Ca

urmare spre creier se propaga semnale dureroase somatice neinsemnate, care in mod
normal, sunt oprite in maduva spinarii.
Unele tipuri de durere raportata sunt determinate in mod secundar de contractia
musculara scheletica din apropierea viscerului.

11.inhibitia durerii.semnificatia fiziologica a durerii.

Sensibilitatea termica
- se poate produce in subst. gelatinoasa a lui Rolando, alc. Din neuroni din zona
posterioasa a coarnelor dorsale
-impulsurile ajung in calea spinotalamica laterala
-fb.senzitive se articuleaza cu deutoneur in subst.gelatinoasa
Inhibarea propagarii durerii prin subst. Gelatinoasa - si prin impulsuri de la scoarta.
Stimularea repetitiva stereotaxica a nucleului dorsal al rafeului sau a subst.cenusii din
trunchi produce analgezie intregului organism
In nucleul dorsal al rafeului= rec.chimici prin stimularea carora inhiba calea de
conducere a durerii. (morfina e mediata de aceeasi receptori)
Receptorii pt morfina mai sunt si in: portiunea mediana a talamusului,
subst.gelatinoasa din maduva de pe calea transmiterii durerii, in nucleii caudat si
amigdalian.
Encefalinele= inhibitie presinaptica, blocand canalele de Ca++ din membrana
protoneuronului caii spinotalamice.
Dinorfina= analgezic mai puternic decat morfina
Analgezia pron acupuntura se explica prin eliberarea de endorfine si encefaline.
Administrarea de naloxon (antagonist al morfinei)- inlatura actiunea anlgezica a
acupunturii.
Durerile viscerale apar in cond. Patologice, de obicei.
Durerea cutanata- si fiziologic, fiind un mecanism indinspensabil de aparare
organismului fata de fact. Nocivi din mediu
- rolul; protector se vede la bolnavii cu sclerodermie (piele mult
ingrosata), care au numai cicatrici, pt ca nu se sesizeaza fact.nocivi
durerea=dezvaluie pericolul.
Expunerea la doze nocive de raze X sau UV nu porduc durere, doar cand apar
reactiile inflamatorii acute.
Inflamatiile cronice si tumori pot cauza distructii tisulare fara durere.
Senzatiile dureroase- invata organismul sa evite viitorul contact cu agentul nociv. Si
ajuta la diagnosticare.
Durerea= pretul de rascumparare a integritatii noastre corporale

Sensibilitatea termica
-variatiile temp.stimul.receptorii pt cald si rece = sunt excitati de 2 nivele distincte ale
energiei calorice (caqldura si frigul)
-receptorii pt frig din piele = de 4-10 ori mai > p decat cald
-receptorii = asemenea termin.nerv. libere, ce se continua cu fibre A delta pt frig si
fibre timp C pt cald
- la temp 20-47 C descarca receptorii pt cald
-in rec.pt frig apar salve de impulsuri intre 10-35 C
-peste 45 grade incep distructiile tisulare si se stimuleaza algoreceptorii

12.Sistemul somatomotor. Controlul medular al

motricitatii
Mesajele senzitive somatice- integrate in toate segm.sist.nervos si formeaza:
- reactii efectorii de tipul reflexelor simpla in maduva
-raspunsuri mai complexe in trunchi
-activitati complicate in creier
~ 99% din semnalele senzitive si senzoriale sunt indepartate de scoarta ca fiind
nesemnificative
Controlul medular al motricitatii
- Unele mesaje senzitive determin reacii motorii medulare
-reactiile motorii- au caracter segmentar
-intre terminatiile medulare a neur.senzitivi si org.efectoare exista:
-motoneuroni alfa si gama
-neuroni intercalari
Motoneuronii Alfa - in coarnele ant
- prelungire axonica groasa
- intra in categoria fibrelor de tip A alfa
-alcatuiesc o unitate motorie
Gama - mici
-trimit spre periferie prelungiri subtiri
-apartin fibrelor A gama
Neuronii intercalari (de asociatie),datorita sinapselor pe care le determina, apar
anumite particularit ale reactiilor motorii medulare:
a) Fenom de divergen: impulsurile senzitive se pot propaga la mai multe metamere,
datorita ramificatiilor n Maduva Sp. a axonilor protoneuronului pe mai multi neuroni
intercalari
- fenomen de convergenta = pe un motoneur fac sinapsa prelungirile mai multor
neuroni
b) Reacia de rsp, efectorie, poate fi uneori mai lung, ca durat, dect timpul de
aplicare a stimulului, prin circuitele reverberante

c) fenomenul de facilitare si ocluzionare

Fenomenul de facilitare: aplicarea unui stim subliminal, faciliteaza prin sumarea
spaial
Fenomenul de ocluzionare: 2 fibre senzitive nvecinate fac sinaps cu 3 neuroni
efectori, stimularea simultan determinand o reacie, iar stim. succesiv determ.
alt reac

13.Fusurile neuromusculare
Fusurile neuromusculare= receptori ce alaturi de corpusculii tendinosi Golgi
initiaza reflexe miotatice.
Fusurile neuromusculare la mamifere - raspandite in toti muschii dar mai ales in
muschii de dimensiuni reduse.
Un fus neuromuscular este alcatuit din:
- manuchi de 7-10 fibre muscu-lare,cuprinse intr-o capsula conjunctiva.
- Fibrele se deosebesc de cele striate, contractile prin:
-sunt mai scurte, mai subtiri, striate numai la capete cu o aglomerare de
nuclei in portiunea centrala.
In interiorul fusului neuromuscular se disting doua tipuri de fibre intrafusale:
1.fibrele sacului nuclear care sunt groase,lungi si cu o portiune centrala plina cu
nuclei
2. fibrele lantului nuclear care sunt subtiri, scurte si cu nucleii dispusi in sir indian.
Fusul neuromuscular este inzestrat cu terminatii nervoase senzitive si motorii.
In jurul portiunii centrale a fusului se infasoara o fibra senzitiva care se continua cu o
fibra de tip A alfa ce conduce stimulii cu o viteza de 120 m/s.
Terminatia centrala a fibrei face sinapsa direct cu motoneuronul alfa iar
colateralele fibrei urca pana in cerebel.
Fibra care inconjoara fusul neuromuscular poarta numele de receptor anulospiral sau receptor primar.De o parte si de alta a receptorului primar, pe fibrele
lantului nuclear sunt terminatii senzitive ramificate conectate cu o fibra senzitiva de
tip A beta ce alcatuiesc receptorul eflorescent sau secundar.
Fusul neuromuscular contine si terminatii motorii de tip A gama,dispuse la
extremitatile fusului.Fibrele sacului nuclear sunt inervate de fibre gama1 care
formeaza o placa neuromotorie la contactul cu fibrele intrafusale,iar pe fibrele lantului
nuclear si pe cele ale sacului nuclear se termina ramificat fibrele gama2 care
determina o contractie foarte lenta a fibrei intrafusale.
Fibrele fusului neuromuscular sunt asezate paralel cu fibrele musculare
scheletice;capetele fibrelor se prind de tecile muschilor sau de tendoane.In de-

clansarea reactiilor motorii medulare proprioceptive,un rol important detin si

receptorii Golgi din tendoane.

14.Rolul motoneuronilor gama. Circuitul Renshaw

Motoneuronii gama primesc impulsuri descendente de la sistemul reticulo-spinal pe
care le transmit extremitatii fusului neuromuscular.
Contractia extremitatilor fibrelor intrafusale produce o excitatie care va fi transferata la
motoneuronul alfa ce determina stimularea fibrelor musculare extrafusale.
Impulsurile motoneuronilor gama mentin tonusul muscular prin care se intelege
rezistenta muschiului la intindere sau o stare de semi-contractie a musculaturii.
In perioadele de somn descarcarile prin motoneuronii gama se raresc si tonusul
muscular scade.
Prin motoneuronii gama se propaga un numar mare de impulsuri in timpul starilor de
anxietate,ceea ce explica prezenta reflexe-lor miotatice hiperreactive la astfel de persoane.
Motoneuronii gama exercita efecte facilitatoare asupra reflexelor miotatice deoarece
maresc sensibilitatea receptorilor intrafusali.
Exista si un circuit medular cu actiune inhibitorie asupra reflexelor miotatice, circuitul
Renshaw. Din axonii motoneuronilor alfa se desprind colaterale recurente ce fac sinpsa cu un
neuron intercalar din coarnele anterioare ale maduvei numit celula Renshaw.Prelungirile celulei
Renshaw se termina prin sinapse inhibitorii pe motoneuronul alfa. Efectul inhibitor se produce
prin hiperpolarizarea motoneuronilor alfa.Mediatorul chimic dintre colaterala motone-uronului
alfa si celula Renshaw este acetilcolina iar intre celula Renshaw si motoneuronul alfa este
acidul gama-amino-butiric (GABA).
Circuitul Renshaw are rolul de a limita descarcarile excesive de impulsuri in
motoneuronii alfa evitanduse o ''ambalare'' a activitatii neuronale. Astfel sunt prevenite
oscilatiile necontrolate ale activitatii neuronale.Neuronul Renshaw reduce ritmul descarcarilor
mai ales in motoneuronii statici, care determina contractiile izometrice.
In al doilea rand celulele Ranshaw impiedica difuziunea excitatiei la motoneuronii
invecinati,ameliorand astfel precizia miscarilor.

15. Corpusculii tendinosi golgi. Reflexele de flexiune

Fac parte dintr-un circuit feed-back cu rol n reglarea forei musc
Formeaz reflexele miotatice inversate, cu rol protector, mpiedic rupturile musculare,
La declanarea unui reflex miotatic are loc o inhibiie a m antagoniti
Reflexele de flexiune, exteroceptive sau nociceptive

1.
2.
3.

Sunt declanate de stim dureroi aplicai pe tegum, es subcutan sau m

Sunt reflexe plurisinaptice
Particulariti: perioada de laten lung
Stim dureroi care declaneaz reflexul flexor difuzeaz n MSp i la ali motoneuroni
dinafara zonei excitate
Dator neuronilor intercalari, sub aciunea stim dureroi, musc flexoare se contract, iar
cea antagonist, extensoare, este inhibat
Dureaz mai mult timp dect durata aplicrii stimulului, din cauza unui fenomen de
postdescrcare, realizat de circuitele reverberante
Sunt reflexe puternice, infl cile spinale angajate n alte activ reflexe care au loc n
acele momente
Legile iradierii reflexelor n MSp au fost descrise de Pflger, demonstrate pe broasca
spinal
Legea localiz, unilater, simetriei, iradierii, generalizrii
n somn sunt exagerate
La om se exploreaz 3 categorii de reflexe
Cutanate abdominale
Cremasterian
Cutanat plantar

16. Controlul cortical al motricitatii. Caile piramidale

SC are rolul de a adapta motricitatea la condiiile schimbtoare ale mediului i de a
coordona activ intenionale
Cile prin care comenzile corticale ajung la periferie sunt:
1. C piramidale
2. C extrapiramidale
Cile piramidale, originea fasc piramidal i geniculat (cortico-nuclear, se termin n
nucl motori ai nervilor cranieni)
60-80% din fb au origine precental, ariile 4 i 6
20-40% din ariile 1, 2, 3, 5, 7
Sunt formate din fibre emise de cel piramidale gigante Betz
1 fasc piramidal are aprox 1 mil fibre, iar nr de cel mari piramidale dintr-o emisfer este
de 34000
3% din fb piramid sunt groase, mielinice, iar 97% sunt subiri, 60% mielinice, 40%
amielinice
Ac structur heterogen determin comenzile rapide i cele lente
Dau numeroase colaterale recurente, ac ajung napoi la SC unde antreneaz sau inhib
ali neuroni
Ajung i la nucl bazali, nucl roii, T, FR, Cb

 Fasc piramidal ncruciat ajunge n cordoanele laterale ale MSp

Fasc piramidal direct coboar prin cordoanele anterioare, se ncrucieaz n segm
medular unde transmit comenzile
Fasc piramidal direct i cile mediale desc din TC (fasc tecto-, reticulo-,
vestibulospinal), coordoneaz musc proximal i postura
Fasc piramidal ncruciat i rubrospinal coordon musc distal a mb, mic fine, de mare
ndemnare
Fasc direct este mai vechi filogenetic, se termin n cea mai mare parte pe neuronii
intercalari care fac sinaps cu motoneuronii din partea medial a coarnelor anterioare
medulare
Fasc ncruciat este mai nou filogenetic, se termin direct pe motoneuronii situai
lateral n coarnele anterioare ale MSp
Fasc direct exercit un control cortical asupra musc de aceeai parte
Rolul fiziologic al fasc piramidal:
Controlul motricitii voluntare, prin aciune asupra motoneuronilor i
Prin colaterale se pot modifica mesajele senzitive n reg coarnelor post medulare sau n
zona nucl Goll i Burdach, se activ FR
Prin fasc piramidal este facilitat activ musc, crete tonusul musc n tot organismul

17. Reprezentarea corticala a motricitatii. Caile extrapiramidale.

Etajele nucleilor bazali
Zona motorie primar, aria 4, cu prag sczut de excitabilitate
Homunculus motor, proporional cu diversitatea, complexitatea i fineea micrilor

Zona motorie suplimentar este situat n regiunea interemisferic a lobului frontal

Stimularea se face cu un curent mai puternic i o durat mai lung de aplicare
Prin stimulare se realizeaz micri mai complexe i de durat mai lung
Micri coordonate ale membrelor cu inhibarea activ voluntare, dac este stare de
veghe
Distrugerea ariei 4 determin paralizie contralateral flasc
Cile extrapiramidale
Sunt multineuronale
Pericarionii neuronilor sunt situai n scoara cerebral, nucleii bazali, nucleii
supraoptici
Cile extrapiramidale au 3 etaje: cortical, al nucleilor bazali i suboptostriat

Etajul cortical este aria 6, 8 din SC premotorie

5, 7, 21 din lobul parietal i temporal
Prin stimulare, apar reacii asemntoare sistemului piramidal

 i reacii mai tardive, durabile i complexe

Etajul nucleilor bazali, nucleii bazali i cerebelul au rol important n reglarea actelor
motorii complexe
Nucleii bazali sunt: caudat, lenticular cu nucleul putamen i globus pallidus
Nucleul caudat i putamen formeaz neostriaii, iar globus pallidus formeaz
paleostriatul
Conexiunile nucleilor bazali
Neostriaii primesc informaii de la aria 4, 6, 8, 4S a SC
Neostriaii primesc de la T, Cb, TC
Fibrele corticale, din cile SC, colinergice se rspndesc n neostriat, au efecte
excitatorii,
Neostriaii primesc informaii periferice proprioceptive i tactile
Cile eferente realizeaz 3 circuite extrinseci, care leag nucleii bazali de SC, HT, MSp
i un circuit intrinsec
Circuitele extrinseci pornesc de la nucl lenticular, nucl ventral anter i lateral ai T spre
SC, susinui de Cb,
Circuitul 2 de la HT prin ansa lenticular
Al 3-lea, de la nucleii suboptostriai, ajunge la MSp cu rol n controlul motoneuronilor
i
Circuitul intrinsec face conexiunea ntre substana neagr i corpii striai
Neuronii din substana neagr sunt dopaminergici, i transmit prelungirile n nucleii
neostriai, unde fac sinaps cu neuronii intercalari, colinergici, pe care i inhib prin
hiperpolarizare
Neuronii intercalari, colinergici excitatori, se articuleaz cu neuroni ai cror axoni revin
n substana neagr, au ca Mch GABA, cu rol inhibitor
Toate fibrele de la neostriat la globus pallidus sunt inhibitorii, au ca MCh GABA
Din nucl caudat sunt fb care trec direct la subst neagr, au ca Mch subst P, cu rol
excitator
Rolul i modul de fc al nucl bazali sunt o enigm

18.Rolurile cerebelului
Are rol n meninerea staticii i coordonare micrilor
Cerebelul reprezinta o masa nervoasa de 150 g,alcatuit dintr-o zona centrala
numita vermis si doua emisfere situate lateral,ce intervine in mentinerea staticii si in
coordonarea miscarilor.
Din punct de vedere filogenetic cerebelul prezinta trei portiuni:
a) arhicerebelul - strans legat de aparatul vestibular si cu rol in mentinerea
echilibrului;
b) paleocerebelul - primeste aferente proprioceptive,auditive,viscerale si influenteaza tonusul muscular;

c) neocerebelul - are conexiuni cu scoarta cerebrala si este implicat in misca-rile

voluntare.
Cerebelul functioneaza ca si un circuit comparator si stabilizator care face
comparatie intre intentie si performanta.
Pe langa faptul ca stabileste eroarea pe masura ce se desfasoara miscarea,da
comenzi de corectare a ei.In timpul miscarii, cerebelul receptioneaza in fiecare moment
semnalele pornite de la proprioceptori asupra pozitiei membrului.Din informatiile primite
cerebelul calculeaza viteza si momentul in care urmeaza sa se opreasca miscarea.
Cerebelul contribuie la integrarea aferentelor vizuale si auditive cu functia
motorie,astfel ca dupa zgomote sau impresii vizuale,el calculeaza viteza cu care
organismul se apropie de sursa sonora sau luminoasa.
Cerebelul intervine in coordonarea miscarilor succesive deoarece prin informatiile primite,prevede pozitia unui membru la un anumit moment dat.In lipsa
cerebelului dispare cooperarea armonioasa intre muschii in miscare.
Cerebelul joaca un rol important in controlul miscarilor rapide cum sunt
alergatul,batutul la masina de scris,cantatul la pian si chiar vorbitul.Cerebelul poate
pastra in memorie imaginea unei miscari voluntare invatate.Daca in tim-pul unui act
motor voluntar rapid,cerebelul detecteaza o diferenta intre desfa-surarea miscarii si
imaginea memorizata,solicita scoartei o corectare a executiei.
La invatarea anumitor acte motorii si in amelioararea gestului motor,are
deosebita insemnatate cerebelul.Invatarea unei noi reactii motorii consta in tre-cerea ei de
la activitatea neprogramata la cea preprogramata.
Extirparea cerebelului nu determina paralizii,insa distrugerea cerebelului prin
procese patologice duce la manifestari,tulburari motorii multiple.

19. formatia reticulara. Sistemul activator ascendent

Veche filogenetic, ocup p medio-ventral a TC, se extinde dl niv decusaiei piramidale
B, prin P, Mz spre HT posterior i T
n TC ocup locul dintre c asc i desc, dintre nucl proprii i nucl de origine ai n
cranieni
n alc FR intr fb verticale i orizontale, form o reea care conine 2 tipuri de cel, mici
cu rol de Rp sau de asociaie i cel mari asem motoneuronilor, cu rol de cel efectoare
Are nucl vegetativi de importan vital, resp, cardio-inhib, vasomotori, salivari, ai
vomei,
Aferene dl toate c senzitive i senzoriale, SC motorie prin colaterale din c piramidale,
nucl bazali, sist limbic, Cb
Eferenele sunt asc cu 2 ci, talamic i subT, se proiecteaz difuz pe SC
Eferenele desc se rspndesc prin fasc RtSp spre MSp
Sistemul activator ascendent determ st de veghe i de somn,

 FR este ca un acumulator, se ncarc prin impulsurile nervoase care i parvin i prin

unele subst chimice
Stim cu un curent slab determ st de alert, curent m puternic, st de alert i emoional,
iar un curent mai puternic, st de panic
Starea de trezire apare ma prin stim dl exteroceptori, ma dureroi
Fact umorali care ntrein st de trezire sunt A i NA, scad pragul de excitab
Are rol n proc de atenie, prin activarea difuz a SC, c T i extraT
Trezirea cel corticale se realiz prin stim simultan a SAAsc i prin impulsuri dl SC pe
ci specifice
ncordarea ateniei are loc prin activ SC i prin nlturarea unor impulsuri neeseniale
Rol n proc de nvare, de form a reflexelor condiionate, modularea impulsurilor
senzitive, adaptarea secr endocrine
C reticulare asc sunt polisinaptice, spre deosebire de c asc specifice, oligosinaptice
Narcoticele produc pierderea cunotinei prin mpiedicarea conducerii impuls prin
SAAsc
Narcoticele sunt liposolubile, neuronii n tp narcozei sunt hiperpolariz, iar
transmiterea S este inhib

20.Somnul.Invatarea si memoria
Somnul = fenomen fiziologic care se extinde pe o peroada de aproxi-mativ 1/3
din viata omului.U
Un om care a atins varsta de 60 de ani a dormit 20 de ani din viata.
Somnul se defineste ca o pierdere naturala, periodica si reversibila, mai mult
sau mai putin completa,a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior.
In timpul somnului pragul de excitabilitate pentru toate tipurile de stimuli
senzitivi si senzoriali este ridicat,mootricitatea voluntara inhibata, reflexe miotatice
modificate, modificari in activitatea vegetativa traduse prin diminuarea tonusului simpatic
cu scaderea metabolismului,reducerea temperaturii centrale , rarirea ritmului cardiac si a
celui respirator.
Dupa aspectul EEG inregistrate in cursul noptii s-au diferentiat doua tipuri de
somn:
1.somn lent cu unde lente delta pe traseul EEG si un somn paradoxal cu unde mai rapide
pe EEG.Perioadele de somn paradoxal alterneaza cu cele de somn lent,astfel ca pe durata
unei nopti exista 4-6 perioade de somn parado-xal ce persista 15-20 de minute.Somnul lent

se caracterizeaza prin miscari oculare lente,mioza,scadere a tonusului muscular,rarirea

ritmului cardiac si respirator.
2. In somnul paradoxal pe langa atonia musculara,apar miscari oculare iuti.Datorita atoniei
musculare sunt favorizate procesele de refacere metabolica.
Somnul paradoxal este necesar pentru mentinerea sanatatii mintale si recuperarea starii de oboseala. Somnul paradoxal reprezinta somnul cu vise.Visele atesta ca
somnul nu este o stare total lipsita de constiinta ca narcoza sau coma. Fiziologic,visele
reprezinta o trezire corticala spre lumea interioara asupra expe-rientei proprii.Visele pot fi
influentate de evenimentele anterioare adormirii.
Somnul este un proces pasiv datorat oboselii neuronilor care mentin starea
vigila, astefel somnul ar constituii o perioada de odihna a creierului.In creier exista centrii
care induc in mod activ starea de somn prin inhibarea sistemului acti vator ascendent din
formatia reticulara.Somnul lent poate fi obtinut prin stimu-larea a cel putin trei regiuni
subcorticale,in schimb somnul paradoxal este dictat de o formatiune nervoasa situata
retropontin,mai precis de portiunea rostrala a nucleului reticular pontin caudal.
Invatarea reprezinta facilitarea unor circuite neuronale,cu stabilirea pe baza
experientei anterioare sau a abservatiei,a unui nou tip de raspuns sau com-portament.Fara
invatare si memorie nici indivizii,nici speciile n-ar putea supravietui.Invatarea necesita in
primul rand interventia unui mecanism de selectare a informatiei, adica compararea
informatiilor recente cu cele castigate anterior. Sunt retinute doar acele informatii care n-au
mai fost stocate in creier.
Memoria,adica capacitatea sistemului nervos de a fixa,inmagazina,recunoaste si evoca
informatia,constituie etapa finala a invatarii.
Zonele SNCu rol in depozitarea informatiei:
- Zona prefontala- in fata ariei motorii piramidale si extrapiramidale
- Zona temporala- intre zona somestezica I si II

21.forme de memorie. Mecanismele de depozitare a informatiei

de lunga durata. Speciaizarea emisferelor cerebrale
Memorie:
1. senzoriala- stimulii senzoriali sunt depoziatti cateva sute de milisecunde, und eare
loc examinarea si evaluarea lor, dupa care sunt transmisi mai departe sau uitati
-uitarea incepe imediat
2. primara= declarativa= de scurta durata
-stocarea temporara a informatiei codificata verbal (ex. Memorarea unui nr
de tel)
-durata medie- cateva secunde
-uitarea se produce prin noi informatii
Practica face trecerea de la memoria de scurta durata la cele de lunga durata. Ca memoria
de scurta durata sa fie lunga, informatia trebuie sa circule cca 1-4 ore in lanturi neuronale.

3. secundara=de lunga durata= nedeclarativa

-cateva minute sau ani
- forme simple de invatare nedeclarativa= obisnuita la un stimul si
sensibilizarea
-informatia poate fi evocata dupa un timp indelungat
-uitarea apare datorita interferentiei dintre procesul de invatare si lucrurile
invatate anterior
4. tertiara- exista engramari care datorita unor ani si ani de practica, nu se uita
niciodata, de ex: numele propriu, capacitatea de a citi si a scrie
mecanisme de depoziatare a informatiei de lunga durata:
-conceptia fizica= memoria apare dat. modificarilor dimensiunilor si nr. De sinapse dintre
neuroni
-conceptia chimica- 20mg de ARN sunt suficiente pt depozitarea tuturor informatiilor unui
om de cultura medie
Memoria de lunga durata nu dispare o data cu socurile, refrigerarea.
Depozitarea depinde si de asocierea factorilor emotionali, afectivi. Ea necesita participarea
unor portiuni distincte din creier,
Specializarea emisferelor cerebrale
-functiile corticale implicate in comunicarea cu alte pers.si exprimate in limbaj sau scris,
depidn de emisfera dominanta
-prin em.dom.are loc intelegerea cuvintelor vorbite sau citite sau redarea ideilor in cuvinte
sau scris
-cealalta emisf= specializata in perceptia senzoriala si artistica
- intervine in recunoasterea persoanelor dupa fizionomie, a oboectelor dupa
forma etc.
exista o specializare complementara a emisferelor cerebrale, una pt formarea unor idei
si conceptii si alta pt relatii vizuospatiale.
specializarea se face sub influenta activitatii manuale:
-la dreptaci (91% din populatie)= emisf.stg e dominanta
-stangaci: 30%- domina emisf,dreapta
70%- emisf.stg

22.sistemul limbic si rolurile sale. Hipotalamusul: date

generale si rolurile sale
Sistemul limbic:
-apartine formatiunilor f.vechi ale creierului
-are aspectul unei rachete, alc.dintr-o serioe de structuri nervoase asezate pe fata
interna a creierului

-manerul rachetei = bulbii olfactivi, iar struct. Din jurul hilului alcatuiesc 2 inele, unul
include hipocampul si altul nucleii septului si nucleul amigdalian, si alt inel ce
cuprinde girusul hipocampului si girusul cinguli.
-caile eferente sunt: stria terminala si fornixul
Rolurile sist.limbic- intervine in:
1. reactiile de teama si furie-stimularea ncl.amigdalian produce teama, neliniste si
furie
2. comportamentul sexual-animalele, dupa castrare, activitatea lor sexuala dispare,
dar administrarea de hormoni restabileste acivit.sexuala
3. comportamentul alimentar- leziunile nucl.amigdaliei profuc hiperfagie si
obezitate, cu ingerarea fara discernamant a oricarui tip de alimente
4. reglarea ritmurilor biologice
5. motivatie = impulsul spre actiune
hipotalamusul
P anter i ventral a diencefalului, alc per later i infer al V3
Cel HT se aglom n nucl, anter, mediani, post, laterali
Nucl au 2 tipuri de cel, mici, cromofobe, mari cromafine, form nucl supraoptici
i paraventriculari
Afer de la sist limbic, nucl lenticular, FR, prin ac primete inform
exteroceptive, vizuale, acustice, olfactive, gustative, termice,
Primete i inform despre variaia concentr unor sb metab, a horm,
electroliilor, pres osm, temp sg, ac infl unii neur din HT cu rol de Rp
Rolurile HT:
Homeostazie
Comportamentul de fug sau atac, stim HT posterolat, dar i cu impulsuri
corticale
Ritm somn-veghe, lez HT post determ somn, trece SAAsc a FR
Nucl suprachiasmatici, cu rol n sincronizarea ritmurilor biologice endogene cu
ritm de 24h,
Ac nucl primesc afer dl Rp vizuali, fasc reticulo-HT, ciclul lumin-ntuneric
Controlul activ CV n funcie de comportament, defensiv, sau alimentar
Stim HT anterior cu un curent slab determ vasodil n m striat, cu
vasoconstricie cutan i n alte reg, fr modif ale TA
Ac r arat c fb colinergice simp cu orig n SC trec prin HT
Comportamentul sexual, zona median a HT are imp n diferenierea sexual i
regl comportam
Prezena horm sexuali n HT medial n perioada dezv intrauterine este
obligatorie ptr diferenierea anatom sexual
n abs horm sexuali n tp creterii embr i fetaleHT determ trsturi fem
organism indiferent de sexul genetic
Comportamentul alimentar, HT are centr saietii i ai foamei

Metab apei, HT anter cu CN ai setei i secr de ADH

Metab subst energetice, glucidic i lipidic,
Proc patol la niv HT median i HP, sd adipozo-genital
Excitarea HT lat determ hiperglicemie
Coordonarea secr endocrine
Comportam termoregl