Sistemul nervos central

Generalități
Format din encefal si M. Sp.
 Sistemul nervos central
• Nervii și ganglionii asociaţi nervilor formează SN
periferic
• La nivelul Rp sau în organele de simț apar semnale
senzitive, sub acținea stimulilor interni sau externi
• Impulsurile nervoase sunt conduse la SNC prin nervii
periferici, apar răspunsurile reflexe sau senzaţiile
conștiente
• La nivelul Rp începe analiza și prelucrarea informațiilor,
iar desăvârșirea lor are loc în SNC
 Sistemul nervos central
• SNC primește mesaje multiple, căi variate, sunt
integrate și armonizate de formațiile SNC
• SNC poate depozita o parte din informaţii,
memorie, le poate utiliza în funcțiile intelectuale,
învățare, gândire, elaborarea unor raționamente
• SNC elaborează răspunsuri adecvate, propagate
spre organele efectoare prin nervii periferici
 Sistemul nervos central
• Funcțional SN se clasifică în SN somatic și
vegetativ
• SN somatic leagă organismul de mediul
înconjurător,
• SN somatic transmite impulsuri de la receptori
spre CN din SNC, de la CN comenzile ajung la
efectori, muşchii scheletici,
• Contracţia muşchilor scheletici este sub control
voluntar, conștient, sau involuntar, acte reflexe,
 Sistemul nervos central
• FUNCȚIA SENZITIVO-SENZORIALĂ a SNC
• Datele despre lumea exterioară sau interioară (propriul
organism), se realizează prin generarea de PA în
terminaţiile nervoase aferente
• Pentru procesele senzitivo-senzoriale sunt necesare:
terminaţii nervoase aferente, căi aferente, neuronii
implicaţi în modularea informaţiilor, ariile SNC cu rol în
identificarea conștientă a stimulilor implicaţi
 Sistemul nervos central
• SN vegetativ coordonează, integrează, adaptează
acțiunea viscerelor la solicitări,
• SN vegetativ este format din fibre senzitive,
motorii, ajung la muşchii netezi, muşchiul
cardiac, glande, CN
• Activitatea SN vegetativ nu poate fi controlată
voluntar
 Sistemul nervos central
• Senzația, recunoașterea conștientă a unui stimul
ce acționează asupra organismului
• Interpretarea senzației, numită uneori percepție,
implică aprecierea caracterului senzației,
compararea, diferențierea și integrarea câtorva
senzaţii
• Senzaţia este un proces elementar, ex: prezența
unui stimul/tegument este senzație
 Sistemul nervos central
• Identificarea agentului stimulator este percepție
• Stimularea adecvată a terminţiilor aferente nu
determină întotdeauna senzaţii conștiente, ex:
excitarea baro/chemoRp vasculari
• Aferent se referă la toate informaţiile ce ajung la
SNC
• Senzitiv, senzorial se referă la informațiile care
sunt apreciate conștient
 Sistemul nervos central
• SENSIBILITATEA SOMATICĂ (SOMESTEZIA)
• Excitarea Rp de către stimuli determină acte reflexe
simple sau PA care sunt conduse spre CN superiori, pe
căile sensibilităţii conștiente sau inconștiente
• Sensibilitatea cutanată și profundă conștientă determină
SOMESTEZIA
• Sensibilitatea profundă inconștientă este condusă de
fasciculele spino-Cerebeloase
 Sistemul nervos central
• Sensibilitatea viscerală se declanşează de la Rp viscerali
• Sensibilitatea senzorială este legată de organele de simț
• Rp pentru semnalele senzitive cutanate și
proprioceptive conștiente, somestezice, din muşchi,
oase, articulaţii, sunt mecano, termo și algoRp,
• Informaţiile senzitive cutanate protejează organismul de
injuriile externe
 Sistemul nervos central
• Activitatea motorie este în mare parte inițiată de
stimulii tactili, sistemul Braiile
• Influxurile generate de la diferiții Rp somatici
ajung la Msp prin rădăcinile posterioare
• Rădăcina posterioară, ajunsă în Msp se
răspândește în evantai,
• Fb mediale ale rădăcinii au prelungiri axonice
lungi, iar cele laterale au prelungiri axonice scurte
 Sistemul nervos central
• Sensibilitatea somatică se clasifică din punct de
vedere filogenetic în: protopatică, veche, se
transmit aferenţele dureroase, termice, tactile
nediscrimatorii
• Epicritică, nouă, sunt conduse informaţiile
proprioceptive și tactile, pot fi precis evaluate și
localizate
 Sistemul nervos central
• Căile de conducere sunt
diferite
• Sensibilitatea
proprioceptivă și tactilă
epicritică este transmisă
prin fasciculele Goll și
Burdach, din cordoanele
posterioare ale Msp
 Sistemul nervos central
• Calea epicritică are 3 neuroni:
• Protoneuronul în ggl spinal, prelungirile ajung în Msp, trec în
cordoanele posterioare și intră în alcătuirea fasciculului GB
• Dispoziţia fibrelor: cele din regiunea inferioară sunt situate
medial, iar cele din regiunea superioară sunt situate lateral,
• Fasciculul este form din fb Aβ, cu viteză de 30-70m/s
• Al doilea neuron este în nucleul GB din bulb, fiecare fibră
medulară face sinapsă cu un neuron bulbar, a cărui prelungire
intră în alcătuirea lemniscului medial,
• Prin aceste conexiuni influxurile sunt transmise nealterate spre
CN
 Sistemul nervos central
• Lemniscul medial primește fb senzitive și dl
nervii cranieni, mai ales de la trigemen, se
încrucișează și ajunge la nucleul
ventro-postero-later al Talamusului
• Al treilea neuron este în Talamus, se transmite în
girusul postcentral, în aria parietală ascendentă,
• Din fasciculul GB și din lemniscul medial se
transmit colaterale spre Cb şi în formațiile TC
 Sistemul nervos central
• Prin sistemul lemniscal, fasciculul GB transmite:
• A. Informaţii tactile cu mare capacitate de discriminare,
indicii despre localizarea, forma în spațiu, frecvenţa
stimulilor tactili,
• Localizarea precisă a unui stim se numește acuitate
• Datorită acestei transmiteri tactile bine discriminate se
realizează distincția dintre 2 stimuli de aceeaşi
intensitate aplicaţi la distanţă foarte mică unul de altul
• B. impulsuri declanşate de stimuli vibratori
 Sistemul nervos central
• C. Semnale kinestezice, indică la nivelul SC
despre poziţia unui membru, direcția și viteza lui
de deplasare
• D. Aferenţele de la muşchi
• E. informaţiile despre gradul de compresiune ce
se exercită/organismului
• Prin fasciculele GB sunt conduse informaţii
pentru simțul stereognozic
 Sistemul nervos central
• Rp cutanaţi pentru simțul tactil care transmite impulsul
prin fasciculele GB sunt mecanoRp, conectați la fb
nervoase Aß: Rp cu adaptare lentă, discurile Merkel, Rp
cu adaptare rapidă, corpusculii Meissner, Rp cu
adaptare foarte rapidă, Vater-Pacini,
• Explorarea capacităţii funcționale a fasciculului GB se
face prin simțul vibrator, primii care detectează sunt Rp
Vater-Pacini, corpusculii Meissner
• Leziunile acestui fascicul GB suprimă simțul vibrator
 Sistemul nervos central
• Sensibilitatea profundă conștientă, impulsurile
kinestezice, are Rp pe suprafaţa articulară, capsulele
articulare, membranele sinoviale, pe ligamente
• Rp sunt terminații ramificate, dar și Rp musculari
• Rp articulari descarcă impulsuri numai în unghiurile
extreme ale articulaţiei, sunt insensibili la poziţiile
intermediare
• Dacă se distrug aferenţele articulare se păstrează simțul
kinestezic, dacă se blochează sursele nearticulare
(fusurile neuromusclare), scade acuitatea sensibilităţii
kinestezice
 Sistemul nervos central
• În timpul mișcărilor pasive ale membrelor, descărcările
Rp musculari semnalizează poziţia articulaţiei pe
întreaga extindere a rotației
• Secționarea fasciculului GB nu duce la dispariția totală a
transmiterii semnalelor tactile bine discriminate și
profunde conștiente
• Multe semnale pot fi transmise pe calea spino-cervicală,
formată din colaterale ale fibrelor senzitive, care fac
sinapse succesive în coarnele laterale ale măduvei
spinării, iar axonii celui de al III-lea neuron intră în
constituția lemniscului lateral
Somestezia
Somestezia
Somestezia
 Somestezia
• Sensibilitatea tactilă nediscriminată, termică și dureroasă
• Sau protopatică, condusă prin fasciculele
spino-talamice, cu 3 neuroni
• Protoneuronul, în ggl spinal, anexat rădăcinii
posterioare, mediatorul chimic eliberat este substanţa P
• Axonul este scurt, ajunge în coarnele posterioare și face
sinapsă cu deutoneuronul, situat în substanţa
gelatinoasă
• În substanţa gelatinoasă sunt emise colaterale care pot
modifica aferenţele
 Somestezia
• Fibrele deutoneuronului, după încrucișare
formează fasciculele SpT lateral și ventral,
• Senzaţiile dureroase sunt conduse de fibrele
superficiale ale fasciculului SpT lateral,
• Senzaţiile termice sunt conduse de fibrele
profunde ale fasciculului SpT lateral
• Semnalele tactile protopatice sunt conduse de
fasciculul SpT anterior
 Somestezia
• Fasciculele SpT lateral și ventral trec prin TC, lateral de
lemniscul medial, se emit colaterale, ajung în formaţia
reticulată din mezencefal
• Prin colaterale se emit impulsuri care mențin starea de
veghe a SC și mențin tonusul muscular
• Fasciculele SpT ajung în nucleul VPL din T, nucleii
nespecifici ai liniei mediane, nucleii intralaminari
• Prelungirile neuronului talamic ajung în girusul
postcentral
 Somestezia
• Fascicolul SpT transmite informaţii tactile vag
localizate, de atingere, mângâiere, de mâncărime,
de gâdilare, sexuale, termice și dureroase
• Are fb Aδ și fb C, cu rol în menținerea stării de
veghe
• Căile spino-reticulare şi spino-tectale au rol în
menţinerea stării de veghe şi în reacţiile
vegetative
 Talamusul (T)
• Formațiune cenușie diencefalică
• Ajung semnalele senzoriale și senzitive, care
ulterior se transmit la SC, fără semnalele
olfactive,
• Partea mediană bombează în ventricolul III
• O lamă de substanță albă împarte T în nuclei
• T are și nuclei ai formaţiei reticulare
 Talamusul, rolurile T
• 1. Releu specific pentru căile senzitive și
senzoriale, fără cea olfactivă
• Este funcția esențială a T
• Acest rol este realizat de nucleul VPL unde fac
sinapsă căile senzitive SpT și lemniscale,
• Nucleul VM, releu pentru sensibilitatea gustativă
și facială,
• Corpii geniculați externi și interni, pentru
transmiterea informaţiilor vizuale și auditive
 Talamusul
• Distrucția experimentală, unilaterală, a nucleului VPL
duce la suprimarea sensibilităţii somestezice din ½
contralaterală a corpului, mai puţin marcată pentru
sensibilitatea termică, dureroasă și tactilă
nediscriminată, față de cea proprioceptivă conștientă
• Prin strictinizare, unilat, hiperestezie, pe ambele părţi
ale corpului pentru sensibilitatea termică și dureroasă,
pe partea opusă pentru sensibilitatea profundă,
proprioceptivă
 Talamusul
• 2. Releu pentru reacţiile eferente predominant motorii
• Programele motorii corticale au loc și sub acțiunea
informaţiilor din cerebel, nucleii bazali și hipotalamus
(HT)
• Nucleii T, implicaţi în reacţiile motorii primesc
informaţii de la cerebel, nucleii bazali și le proiectează
pe SC
• Nucleii anteriori T primesc semnale de la corpii
mamilari ai HT, le proiectează spre sistemul limbic
• Circuitul mamilo-talamo-limbic are rol important în
memoria recentă și în emoții
 Talamusul
• Din cele 2 experimente: fascicolul SpT se termină
bilateral în T, sistemul lemniscal numai în T de partea
opusă
• Dacă se extirpă SC, apare hemianestezie contralaterală
completă
• După câteva zile reapare sensibilitatea dureroasă, apoi
cea tactilă, dar fără capacitate de discriminare,
• Sensibilitatea proprioceptivă este iremediabil pierdută,
cea viscerală este nealterată
 Talamusul
• SC normală, în T apare conștiința difuză a
senzaţiilor somestezice
• T pregătește SC pentru efectuarea unor analize
minuțioase, stimularea și orientarea în luarea
unor decizii
• T filtrează informaţiile transmise pe căile
senzitive și senzoriale
 Somestezia
• Fibrele din regiunea cervicală ocupă partea medială a
fasciculului Spino-Talamic (SpT), iar cele din măduva
toraco-lombară și sacrată sunt situate tot mai superficial
• Tumorile extramedulare, dar intrarahidiene comprimă
succesiv fibrele SpT, inițial pe cele derivate din
segmentele sacrat și lombar, simptomele de debut ale
bolii sunt pierderea sensibilităţii dureroase și termice
din regiunea sacrată
 Talamusul
• Concl: T realizează o sinteză a aferenţelor motorii
subcorticale, pe care le transmite SC motorii
• 3. Rol integrativ și de asociație:
• Nucleii care au acest rol primesc informaţii de la nucleii
de releu T și le proiectează în ariile corticale de
asociație, mai ales zona frontală, parietală şi temporală
• Exemplu: nucleul postero-later şi cel dorso-median au
rol în limbaj
 Talamusul
• Dacă se distruge bilateral nucleul dorso-median apar
tulburări de fixare a memoriei, modificări ale reacţiilor
emoționale, diminuarea activităţii motorii
• 4. În modularea activităţii corticale, au rol nucleii
nespecifici ai liniei mediane și nucleii intralaminari
• Starea de veghe a SC este dependentă de T, partea
rostrală a SAA, care aparține FR trece prin T și se
răspândește difuz în SC
• Dacă se distruge T, somn continuu
 Talamusul
• T are activ ritmică,
dovedită de EEG,
Proiecția corticală a somesteziei
 Proiecția corticală a somesteziei
• Principala proiecție corticală este aria
somestezică I, ariile 3, 2, 1 Brodmann
• Se caracterizează prin: lipsa de proproționalitate
• Mărimea zonelor corticale este direct
proporțională cu densitatea Rp/unitatea de
suprafaţă
• Cu cât câmpul Rp conectat cu neuronul cortical
are dimensiuni mai reduse, puterea sa de
discriminare este mai crescută
 Proiecția corticală a somesteziei
• Neuronii somestezici corticali
sunt în coloane verticale,
perpendiculare pe suprafaţa
creierului, se extind prin cele
6 straturi ale scoarţei corticale
• Fiecare coloană are câteva
sute de mii de neuroni,
conectați pe verticală și mai
puţin pe orizontală,
recepționează un singur tip
de sensibilitate somatică
 Proiecția corticală a somesteziei
• Coloanele de neuroni legate de diferitele tipuri
de Rp, se amestecă unele cu altele
• Există o proiecție preferențială a semnalelor
somestezice pe SC
• Din proiecția corticală a somesteziei apare o
figură caricaturală, disproproționată și răsturnată,
homunculus senzitiv
• Proiecția este contralaterală
 Proiecția corticală a somesteziei
• Zonele de proiecție din aria SI nu sunt înnăscute
și nici neschimbătoare,
• Creierul are o anumită plasticitate și capacitate
de adaptare
• Ablația SI determină deficiențe în sensibilitatea
kinestezică și în capacitatea de a distinge
mărimea și forma obiectelor,
 Proiecția corticală a somesteziei
• Aria S II situată inferior și posterior de girusul
postcentral,
• În această arie segmentele corpului nu sunt atât
de complet și detaliat reprezentate
• Proiecția este mai simetrică, proproțională cu
dimensiunile corpului
• În aria SII ajung multe aferențe ipsilaterale
 Proiecția corticală a somesteziei
• Extirparea A SII determină deficiențe în
învățarea bazată pe discriminare tactilă
• Dacă se distruge SI apare deficit în prelucrarea
semnalelor senzitive în SII
• Excizia SII nu are mare importanţă pentru
activarea SI
• SI și SII analizează informaţiile în serie,
• SII contribuie la prelucrarea suplimentară a
datelor senzitive
 Proiecția corticală a somesteziei
• A SI se conectează cu aria parietală posterioară a
SC, are funcție de asociație,
• Dacă teritoriile parietale posterioare sunt lezate,
apar anomalii în orientarea spațială, cu dispariția
simțului stereognozic, de partea contralaterală,
fără defecte ale sensibilităţii tactile.