Sistemul

somato-motor
Reacțiile efectorii pot fi:
▪ reflexe simple în MSp
▪ reflexe mai complexe în TC
▪ reacții complicate în creier
Controlul medular al
motricității
▪ Unele mesaje senzitive determină reacții
motorii medulare
▪ Aceste reacții sunt cu caracter segmentar
▪ Între terminațiile medulare ale neuronilor
senzitivi și organele efectoare se interpun
două categorii de neuroni: motoneuronii α
și Ɣ și neuronii intercalari
Controlul medular al
motricității
▪ Motoneuronii α sunt
situați în coarnele anter
ale MSp
▪ Au o prelungire axonică
mielinică, groasă, intră în
structura fb Aα
▪ La periferie se distribuie
la mai multe fb musc
striate, form UM
Controlul medular al
motricității
▪ Neuronii intercalari, dator sinapselor pe
care le determ apar anumite particularit
ale r mot medulare:
▪ Fenom de divergență: impulsurile
senzitive se pot propaga la mai multe
metamere, dator ramific în MSp a
axonilor protoneuronului pe mm neuroni
interc
Controlul medular al
motricității
▪ Se produce și fenom de convergență,
același motoneuron face sinapsă cu mm
neuroni senzitivi,
▪ Reacția de răsp, efectorie, poate fi uneori
mai lungă, ca durată, decât tp de aplic a
stim, circuitele reverberante
Controlul medular al
motricității
▪ Fenomenul de facilitare: aplicarea unui
stim subliminal, facilit prin sumarea
spațială
▪ Fenomenul de ocluzionare: 2 fb senzitive
învecinate fac sinapsă cu 3 neuroni
efectori, stim simultană determ o reacție,
iar stim succesivă determ altă reacț
Reflexele miotatice

▪ Reacțiile de răspuns motorii medulare

sunt reflexele miotatice și reflexele de
flexiune
▪ Reflexele miotatice sunt reflexele
proprioceptive
▪ Mios=mușchi
▪ Tatos=întindere
Reflexele miotatice

▪ Sunt declanșate de întinderea musculară

▪ Receptorii care inițiază reflexele sunt
fusurile neuromusculare și corpusculii
tendinoși Golgi
Reflexele miotatice
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Fnm sunt în toată musc, dar mai
abundente în m de mici dimensiuni ai mb
▪ Un fnm este form dintr-un mănunchi de
fb, 7-10 fb, cuprinse într-o capsulă conj
▪ Ac fb nu sunt fb striate contractile, sunt m
scurte și mai subțiri, sunt striate la capete
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ În interior au 2 tipuri
de fb intrafusale
▪ Unele mai groase,
mai lungi,
▪ Au o porț centrală
tumefiată și plină de
nuclei
▪ FIBRELE SACULUI
NUCLEAR
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Celelalte fb sunt mai
subțiri, mai scurte, au
nucleii dispuși sub
forma unui șir indian,
▪ FIBRELE LANȚULUI
NUCLEAR
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Fnm are terminații
nerv senzitive și
motorii
▪ Term nerv senzitive:
în zona centrală a
fnm, atât pe fb
sacului cât și pe fb
lanțului se înfășoară
o fb senzit, se
continuă cu o fb Aα
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Terminația centrală a fb senz face sinapsă
direct cu motoneuronii α, iar colateralele ajung
în Cb
▪ Fb senzitive care înconjoară fnm form Rp
anulo-spiral sau Rp primar
▪ Rp secundar sau Rp eflorescent este format
din fb senzitive conectate cu fb de tip Aβ, este
situat ma de o parte și de alta a Rp
anulo-spiral, sau numai pe fb lanțului nuclear,
se continuă cu fb propriospinale
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Terminațiile motorii
sunt de tip Aγ,
dispuse la
extremitățile fnm
▪ Pe fb m intrafusale
se termină 2 categ
de fb γ, γ1 se termină
pe fb sacului nucl,
form o placă
neuro-motor
Reflexele miotatice,
fusurile neuromusculare
▪ Pe fb sacului și ale lanțului se termină fb
γ2
▪ Stimularea fb γ1 determină reacții rapide,
asem secusei musc
▪ Stimularea fb γ2 determ reacții lente
▪ Fb fnm sunt în paralel cu fb m scheletice,
capetele fb se prind de tendon
Receptorii tendinoși Golgi
▪ Sunt în tendon, la locul
său de unire cu fb musc
▪ Morfologic este o
ramificație încapsulată a
unei fb senzitive Aα
▪ Fb sunt în serie cu 10-25
fb m striate, care se
inseră pe capsula
corpusculului tend
Stimularea receptorilor
musculari
▪ Stim Rp anulospirali sau eflorescenți se
realiz prin întinderea porț centrale a fnm,
fie pasiv
▪ Fie prin contracția capetelor fb
intrafusale, contracție realizată de
impulsuri transmise prin motoneuronii γ
Receptorii anulospirali

▪ Transmit impulsuri mai frecv în momentul

inițierii întinderii zonei centrale a fb musc
intrafusale și impulsuri mai rare în
perioada întinderii susținute
▪ Ac Rp răspund la schimbări bruște de
lungime a mușchiului și la viteza de
alungire
▪ Ac răspuns se numește răspuns dinamic
Receptorii eflorescenți

▪ Descarcă salve de impulsuri la intervale

de timp m scurte, în perioada în care m
rămâne alungit
▪ Ac Rp răspund numai la întinderea
susținută a m
▪ Ac răspuns este răspunsul static
Stimularea Rp musculari
▪ Impulsurile motorii din SC sau din alte zone ale
creierului, prin stimularea motoneuronilor α din
MSp, intensifică descărcările din fb γ, ceea ce
înseamnă că fnm se scurtează sincron cu m și
continuă să descarce semnale pe toată
perioada contracției
▪ Fnm fiind contractat poate să răspundă la orice
altă întindere a m
▪ Contracțiile musc determ descărcări și în Rp
Golgi
Mecanismele de control ale
contracției musculaturii
striate
▪ Sunt 2:
1. Impulsurile declanșate de motoneuronii
α, declanșează contracții nelimitate, de
amplitudine maximă, stim directă
2. Motoneuronii γ, inițiază contracția
indirect, se scurtează extremitățile fb
intrafusale, cu stim consecutivă a Rp
anulospiral
Mecanismele de control ale
contracției musculaturii
striate
▪ Rp anulospiral excită motoneuronii α din
coarnele anterioare, m striată se contractă
▪ Ac contracție este limitată ca amplitudine de
lungimea fnm
▪ Reflexul miotatic dinamic, provocat de
excitarea Rp anulospiral, este un reflex
monosinaptic, cu latență scurtă, rapid, transmis
prin fb Aα
Mecanismele de control ale
contracției musculaturii
striate
▪ Reflexul miotatic static are ca Rp pe cei
eflorescenți, întreține contracția musc cât
timp m se menține alungit excesiv,
▪ În condiții obișnuite, reflexele miotatice
contribuie la menț poz antigravitaționale
▪ Sub infl gravitației, genunchii au tend să
cadă, se întind m extensori, iar fnm stim
contracția m extensori, redresare
Mecanismele de control ale
contracției musculaturii
striate
▪ Poziția verticală ar fi imposibilă fără reflexele
miotatice
▪ Fnm previn contracțiile smucite, spasmodice și
oscilațiile musculare
▪ Salvele de impulsuri care vin la musc prin
motoneuronii α, transmise prin c cortico-spinale
sunt de intensitate variabilă, dar reflexele
proprioceptive le transformă în reacții line
▪ În clinică compon dinamică a reflexelor
miotatice sunt ROT
Mecanismele de control ale
contracției musculaturii
striate
▪ Reflexele miotatice își au centrul reflex
într-o zonă medulară cunoscută, reflexul
rotulian L3-L5, nervul periferic este n
crural, reflexul ahilian S1, nervul periferic
este n sciatic
Motoneuron gama
Rolul motoneuronilor
gamma
▪ Motoneuronii γ primesc impulsuri
descendente dl sistemul reticulospinal și
ajung la extremitatea fnm
▪ La acest nivel determină contracția
extremit fb intrafusale, se excită Rp
anulospiral, impulsul este transferat la
motoneuronii α ceea ce determină
stimularea fb musc extrafusale
Rolul motoneuronilor
gamma
▪ Acest circuit formează bucla GAMMA
▪ Prin acest mecanism impulsurile
motoneuronilor gamma mențin tonusul
muscular, starea de semicontracție a
musculaturii
▪ În somn, impulsurile descendente
reticulo-spinale se reduc, descărcările prin
motoneuronii gamma scad, tonusul musc
scade
Rolul motoneuronilor
gamma
▪ Au efecte facilitatoare asupra reflexelor
miotatice, deoarece cresc sensibilitatea
Rp intrafusali
Circuitul Renshaw
▪ Este un circuit medular inhibitor asupra
reflexelor miotatice
▪ Din porțiunea incipientă a axonilor
motoneuronilor gamma se desprind colaterale
recurente, ce fac sinapsă cu un neuron
intercalar din coarnele anterioare ale MSp, cel
Renshaw,
▪ Prelungirile cel R se termină prin sinapse inhib
pe motoneuronii α dl care a primit colaterale și
pe motoneuronii sinergici, învecinați
Circuitul Renshaw

▪ Efectul inhibitor se exercită prin

hiperpolarizarea motoneuronilor α
▪ Mediatorul chimic dintre colaterale și cel
R este ACh, iar dintre cel R și motoneur α
este GABA
Inhibiția postsinaptică
Rolurile circuitului
Renshaw
▪ De a limita descărcările excesive de
impulsuri în motoneuronii α, se evită, în
acest fel, o amplificare a activ neuronale
▪ În condiții patologice, spasticitatea ar fi
determinată de scăderea activ cel R
▪ Împiedică difuziunea excitației la
motoneuronii învecinați, se ameliorează
precizia mișcărilor
Stimularea corpusculilor
tendinoși Golgi
▪ Stimulul specific este contracția fb musc
așezată în serie cu ac Rp
▪ Efectul este relaxarea bruscă a musc
▪ Ac ef apare deoarece semnalele din Rp
tendinos excită cel intercalare inhib ptr
motoneuronii α ai musc respective
▪ Ac inhib este INHIBIȚIA AUTOGENICĂ
Corpusculii tendinoși Golgi

▪ Fac parte dintr-un circuit feed-back cu rol

în reglarea forței musc
▪ Formează reflexele miotatice inversate,
cu rol protector, împiedică rupturile
musculare,
▪ La declanșarea unui reflex miotatic are
loc o inhibiție a m antagoniști
Corpusculii tendinoși Golgi

▪ Inhibiția musc antagoniste se explică: din fb Aα

a fnm se desprinde o colaterală care face
sinapsă în MSp cu un neuron intercalar
inhibitor
▪ Ac neuron se termină pe motoneuronul α ce
coordonează activ m antagoniști, este o inhib
postsinaptică
▪ Inhib m antagoniste este inhibiție reciprocă
Reflexele de flexiune,
exteroceptive sau
nociceptive
▪ Sunt declanșate de
stim dureroși aplicați
pe tegum, țes
subcutan sau m
▪ Sunt reflexe
plurisinaptice
Reflexele de flexiune

▪ Particularități: perioada de latență lungă

▪ Stim dureroși care declanșează reflexul
flexor difuzează în MSp și la alți
motoneuroni dinafara zonei excitate
▪ Dator neuronilor intercalari, sub acțiunea
stim dureroși, musc flexoare se
contractă, iar cea antagonistă,
extensoare, este inhibată
Reflexele de flexiune

▪ Durează mai mult timp decât durata

aplicării stimulului, din cauza unui
fenomen de postdescărcare, realizat de
circuitele reverberante
▪ Sunt reflexe puternice, infl căile spinale
angajate în alte activ reflexe care au loc
în acele momente
Reflexele de flexiune

▪ Legile iradierii reflexelor în MSp au fost

descrise de Pflüger, demonstrate pe
broasca spinală
▪ Legea localiz, unilater, simetriei, iradierii,
generalizării
Reflexul de extensiune
încrucișată
▪ La 0,2-0,5 sec după acțiunea unui stim
nociceptiv, mb opus începe să se extindă
▪ Face parte din reflexul de flexiune
▪ Semnalele senzitive ajung la ½ opusă a
MSp și determ reacții opuse celor
provocate de partea stim
▪ Perioada de latență este determinată de
numărul mare al neuronilor intercalari
Reflexul de extensiune
încrucișată
▪ După îndepărtarea stim algic, reflexul de
extensiune încrucișată continuă ptr un
timp mai lung decât cel flexor
▪ Ac postdescărcare prelungită favoriz
retragerea organismului de la obiectul
nociv
▪ Ex: acțiunea unui fact nociv pe membrul
inferior
Reflexele de flexiune

▪ În somn sunt exagerate

▪ La om se explorează 3 categorii de
reflexe
1. Cutanate abdominale
2. Cremasterian
3. Cutanat plantar
Reflexele ritmice
medulare intersegmentare
▪ MSp are căi reflexe intersegm ascendente și
descendente
▪ Căile ac reflexe intersegm sunt form din
interneuroni
▪ Interneuronii sunt neuroni propriospinali cu
pericarionii situați în subst cenușie
▪ Axonii ac neuroni sunt cu extindere în sus și în
jos, pe distanțe variabile, în subst albă, ca
tracte propriospinale, care nu părăsesc MSp
Reflexele ritmice
medulare intersegmentare
▪ Au rol în coordonarea mișc între
membrele anterioare și cele posterioare,
între gât și membre
▪ Impulsurile aferente ptr ac reflexe
pornesc de la Rp eflorescenți și de la Rp
cutanați
Reflexele ritmice
medulare intersegmentare
▪ Există 2 tipuri de reflexe
intersegmentare ritmice:
1. Reflexul de grataj, mecanism de
protecție, este un reflex complicat, are
neuroni intercalari care form circuite
reverberante
Reflexele ritmice
medulare intersegmentare
2. Reflexul de locomoție:
aplicarea unor stim
nociceptivi la un anim
spinal
▪ În MSp există
programat modelul de
bază al locomoției,
circuite reverberante
ale neuronilor
intercalari spinali și
inhib reciprocă
Reflexele ritmice
medulare intersegmentare
▪ Reflexul locomotor se manifestă la nou-născut,
prin centrii locomotori spinali activ de stim
cutanați
▪ Prin maturizarea SN apare controlul
supraspinal puternic asupra centrilor medulari
▪ Activarea circuitelor nervoase medulare ce
comandă locomoția se realiz prin descărcări de
impulsuri din Mz și SC
Controlul cortical al
motricității
▪ SC are rolul de a adapta motricitatea la
condițiile schimbătoare ale mediului și
de a coordona activ intenționale
▪ Căile prin care comenzile corticale
ajung la periferie sunt:
1. C piramidale
2. C extrapiramidale
Controlul cortical al
motricității
Controlul cortical al
motricității
▪ Căile piramidale,
originea fasc piramidal și
geniculat
(cortico-nuclear, se
termină în nucl motori ai
nervilor cranieni)
▪ 60-80% din fb au origine
precentală, ariile 4 și 6
▪ 20-40% din ariile 1, 2, 3,
5, 7
Căile piramidale
▪ Sunt formate din fibre emise de cel piramidale
gigante Betz
▪ 1 fasc piramidal are aprox 1 mil fibre, iar nr de
cel mari piramidale dintr-o emisferă este de
34000
▪ 3% din fb piramid sunt groase, mielinice, iar
97% sunt subțiri, 60% mielinice, 40%
amielinice
▪ Ac structură heterogenă determină comenzile
rapide și cele lente
Căile piramidale

▪ Traseul (fig)
▪ Dau numeroase colaterale recurente, ac
ajung înapoi la SC unde antrenează sau
inhibă alți neuroni
▪ Ajung și la nucl bazali, nucl roșii, T, FR,
Cb
▪ Fasc piramidal încrucișat ajunge în
cordoanele laterale ale MSp
Căile piramidale

▪ Fasc piramidal direct coboară prin cordoanele

anterioare, se încrucișează în segm medular
unde transmit comenzile
▪ Fasc piramidal direct și căile mediale desc din
TC (fasc tecto-, reticulo-, vestibulospinal),
coordonează musc proximală și postura
▪ Fasc piramidal încrucișat și rubrospinal
coordon musc distală a mb, mișc fine, de mare
îndemânare
Căile piramidale

▪ Fasc direct este mai vechi filogenetic, se

termină în cea mai mare parte pe
neuronii intercalari care fac sinapsă cu
motoneuronii din partea medială a
coarnelor anterioare medulare
▪ Fasc încrucișat este mai nou filogenetic,
se termină direct pe motoneuronii situați
lateral în coarnele anterioare ale MSp
Căile piramidale
▪ Fasc direct exercită un control cortical asupra
musc de aceeași parte
▪ Rolul fiziologic al fasc piramidal:
▪ Controlul motricității voluntare, prin acțiune
asupra motoneuronilor α și γ
▪ Prin colaterale se pot modifica mesajele
senzitive în reg coarnelor post medulare sau în
zona nucl Goll și Burdach, se activ FR
▪ Prin fasc piramidal este facilitată activ musc,
crește tonusul musc în tot organismul
Reprezentarea corticală a
ariei motorii
Reprezentarea corticală a
ariei motorii
▪ Zona motorie
primară, aria 4, cu
prag scăzut de
excitabilitate
▪ Homunculus motor,
proporțională cu
diversitatea,
complexitatea și
finețea mișcărilor
Reprezentarea corticală a
ariei motorii
▪ Zona motorie suplimentară este situată în
regiunea interemisferică a lobului frontal
▪ Stimularea se face cu un curent mai puternic și
o durată mai lungă de aplicare
▪ Prin stimulare se realizează mișcări mai
complexe și de durată mai lungă
▪ Mișcări coordonate ale membrelor cu inhibarea
activ voluntare, dacă este stare de veghe
▪ Distrugerea ariei 4 determină paralizie
contralaterală flască
Căile extrapiramidale

▪ Sunt multineuronale
▪ Pericarionii neuronilor sunt situați în
scoarța cerebrală, nucleii bazali, nucleii
supraoptici
▪ Căile extrapiramidale au 3 etaje: cortical,
al nucleilor bazali și suboptostriat
Căile extrapiramidale

▪ Etajul cortical este aria 6, 8 din SC

premotorie
▪ 5, 7, 21 din lobul parietal și temporal
▪ Prin stimulare, apar reacții asemănătoare
sistemului piramidal
▪ și reacții mai tardive, durabile și
complexe
Căile extrapiramidale

▪ Etajul nucleilor bazali, nucleii bazali și

cerebelul au rol important în reglarea
actelor motorii complexe
▪ Nucleii bazali sunt: caudat, lenticular cu
nucleul putamen și globus pallidus
▪ Nucleul caudat și putamen formează
neostriații, iar globus pallidus formează
paleostriatul
Conexiunile nucleilor
bazali
▪ Neostriații primesc informații de la aria 4,
6, 8, 4S a SC
▪ Neostriații primesc de la T, Cb, TC
▪ Fibrele corticale, din căile SC, colinergice
se răspândesc în neostriat, au efecte
excitatorii,
▪ Neostriații primesc informații periferice
proprioceptive și tactile
Conexiunile nucleilor
bazali
▪ Căile eferente realizează 3 circuite extrinseci,
care leagă nucleii bazali de SC, HT, MSp și un
circuit intrinsec
▪ Circuitele extrinseci pornesc de la nucleul
lenticular, nucleul ventral anterior și lateral ai T
spre SC, susținuți de Cb,
▪ Circuitul 2 de la HT prin ansa lenticulară
▪ Al 3-lea, de la nucleii suboptostriați, ajunge la
MSp cu rol în controlul motoneuronilor α și Ɣ
Conexiunile nucleilor
bazali
▪ Circuitul intrinsec face conexiunea între
substanța neagră și corpii striați
▪ Neuronii din substanța neagră sunt
dopaminergici, își transmit prelungirile în
nucleii neostriați, unde fac sinapsă cu
neuronii intercalari, colinergici, pe care îi
inhibă prin hiperpolarizare
Conexiunile nucleilor
bazali
▪ Neuronii intercalari, colinergici excitatori, se
articulează cu neuroni ai căror axoni revin în
substanța neagră, au ca Mch GABA, cu rol
inhibitor
▪ Toate fibrele de la neostriat la globus pallidus
sunt inhibitorii, au ca MCh GABA
▪ Din nucl caudat sunt fb care trec direct la subst
neagră, au ca Mch subst P, cu rol excitator
▪ Rolul și modul de fcț al nucl bazali sunt o
enigmă
Nucleii bazali
Cerebelul

▪ Are rol în menținerea staticii și coordonare mișcărilor

▪ Are o regiune centrală și 2 emisfere laterale
▪ Filogenetic are 3 porțiuni:
▪ arhiCb situat posterior, cu rol în menținerea echilibrului,
fiind legat de aparatul vestibular
▪ paleoCb, primește aferențe proprioceptive, auditive,
vizuale, leagă SC cu sistemul vestibular, influențează
tonusul muscular
▪ neoCb are conexiuni cu SC, este implicat în mișcările
voluntare
Conexiunile Cb

▪ Aferențe dl SC, calea cortico-ponto-Cb

▪ Informații dl nucleii bazali, vestibulari,
olivari, reticulari
▪ Aferențe periferice somestezice, auditive,
vizuale,
▪ Aferențele somestezice aduc informații dl
proprioceptori, fnm, corpusculii Golgi, Rp
articulari,
Conexiunile Cb

▪ Calea spino-Cb directă și încrucișată

este cea mai rapidă, fiind formată din
fibre mielinice,
▪ Căile eferente form 2 circuite, superior,
nucl roșu-T-SC motorie, sau numai T-SC
motorie,
▪ Circuitul inferior este spre nucl vestibulari
și reticulari și spre MSp
Rolurile Cerebelului

▪ Cerebelul este în paralel cu căile motorii,

senzitive și senzoriale, primește rapid
informațiile sau comenzile motorii
corticale și asupra efectuării lor de către
muşchi
▪ Cerebelul participă la controlul mișcărilor
inițiate de SC și de nucl bazali
Rolurile Cerebelului

▪ Circuit stabilizator și comparator, face

comparație între intenție și performanță,
▪ Cerebelul stabilește eroarea pe măsură
ce se desfășoară mișcarea și dă comenzi
de corectare a ei,
▪ Integrează aferențele vizuale și auditive
cu funcția motorie,
Rolurile Cerebelului

▪ Coordonează mișcările succesive, prin

informaţiile primite, prevede poziția unui
membru al corpului la un moment dat,
are rol corector,
▪ Controlează mișcările rapide,
▪ Extirparea Cerebelului compromite
efectuarea mișcări rapide, dar NU
DETERMINĂ PARALIZII
Cerebelul

▪ Mișcările rapide sunt preprogramate,

este calculat tp ptr efectuarea mișc în
funcție de forța grupelor musc care iau
parte la actul motor, starea inițială și cea
finală a mișcării
▪ Cb păstrează în memorie imaginea unei
mișcări voluntare, învățate, are rol în
corectarea mișcărilor
Leziunile cerebeloase
▪ Determ tulb motorii importante, care în timp pot
fi compensate de SC motorie
▪ Ataxia, tulb în coordonarea mișc, ordinea,
direcția, forța, vit de contracție a diferitelor fb
musc
▪ Dismetria
▪ Tremurătura intențională
▪ Asinergie, lipsa de cooperare între m în tp mișc
succesive, mers ebrios, lipsa de control a mișc
succesive, adiadocokinezie,
Leziunile Cb

▪ Tulburari de statică, bază largă de

susținere
▪ Hipotonie musc manifes prin diminuarea
ROT
Formația reticulată

▪ Veche filogenetic, ocupă p medio-ventrală a

TC, se extinde dl niv decusației piramidale B,
prin P, Mz spre HT posterior și T
▪ În TC ocupă locul dintre c asc și desc, dintre
nucl proprii și nucl de origine ai n cranieni
▪ În alc FR intră fb verticale și orizontale, form o
rețea care conține 2 tipuri de cel, mici cu rol de
Rp sau de asociație și cel mari asem
motoneuronilor, cu rol de cel efectoare
Formația reticulată

▪ Are nucl vegetativi de importanță vitală,

resp, cardio-inhib, vasomotori, salivari, ai
vomei,
▪ Aferențe dl toate c senzitive și senzoriale,
SC motorie prin colaterale din c
piramidale, nucl bazali, sist limbic, Cb
▪ Eferențele sunt asc cu 2 căi, talamică și
subT, se proiectează difuz pe SC
Formația reticulată

▪ Eferențele desc se răspândesc prin fasc

RtSp spre MSp
▪ Sistemul activator ascendent determ st
de veghe și de somn,
▪ FR este ca un acumulator, se încarcă
prin impulsurile nervoase care îi parvin și
prin unele subst chimice
Formația reticulată

▪ Stim cu un curent slab determ st de

alertă, curent m puternic, st de alertă și
emoțională, iar un curent mai puternic, st
de panică
▪ Starea de trezire apare ma prin stim dl
exteroceptori, ma dureroși
▪ Fact umorali care întrețin st de trezire
sunt A și NA, scad pragul de excitab
Formația reticulată

▪ Are rol în proc de atenție, prin activarea

difuză a SC, c T și extraT
▪ Trezirea cel corticale se realiz prin stim
simultană a SAAsc și prin impulsuri dl SC
pe căi specifice
▪ Încordarea atenției are loc prin activ SC
și prin înlăturarea unor impulsuri
neesențiale
Formația reticulată

▪ Rol în proc de învățare, de form a

reflexelor condiționate, modularea
impulsurilor senzitive, adaptarea secr
endocrine
▪ C reticulare asc sunt polisinaptice, spre
deosebire de c asc specifice,
oligosinaptice
Formația reticulată

▪ Narcoticele produc pierderea cunoștinței

prin împiedicarea conducerii impuls prin
SAAsc
▪ Narcoticele sunt liposolubile, neuronii în
tp narcozei sunt hiperpolariz, iar
transmiterea S este inhib
Hipotalamusul

▪ P anter și ventrală a diencefalului, alc per

later și infer al V3
▪ Cel HT se aglom în nucl, anter, mediani,
post, laterali
▪ Nucl au 2 tipuri de cel, mici, cromofobe,
mari cromafine, form nucl supraoptici și
paraventriculari
Hipotalamus
Conexiunile HT

▪ Aferenţele de la sistemul limbic, nucleul

lenticular, FR, prin acestea primește informaţii
exteroceptive, vizuale, acustice, olfactive,
gustative, termice,
▪ Primește și informaţii despre variația
concentraţiilor unor substanţe metabolice, a
hormonilor, electroliților, presiunea osmotică,
temperatura sângelui, acestea influenţează unii
neuroni din HT cu rol de Rp
Rolurile HT
▪ Homeostazie
▪ Comportamentul de fugă sau atac, stimularea
HT posterolateral, dar și cu impulsuri corticale
▪ Ritm somn-veghe, lezarea HT posterior
determină somn, trece SAAsc al FR
▪ Nucleii suprachiasmatici, cu rol în sincronizarea
ritmurilor biologice endogene cu ritm de 24h,
▪ Aceşti nuclei primesc aferenţe de la Rp vizuali,
fasciculul reticulo-HT, ciclul lumină-întuneric
Rolurile HT

▪ Controlul activităţii cardio-vasculare în funcție

de comportament, defensiv, sau alimentar
▪ Stimularea HT anterior cu un curent slab
determină vasodilataţie în musculatura striată,
cu vasoconstricție cutanată și în alte regiuni,
fără modificări ale TA
▪ Aceste reacţii arată că fibrele colinergice
simpatice cu originea în SC trec prin HT
Rolurile HT
▪ Comportamentul sexual, zona mediană a HT
are importanţă în diferențierea sexuală și
reglarea comportamentului
▪ Prezența hormonilor sexuali în HT medial în
perioada dezvoltării intrauterine este obligatorie
pentru diferențierea anatomică sexuală
▪ În absenţa hormonilor sexuali în timpul creșterii
embrionare și fetale în HT determină trăsături
feminine organismului, indiferent de sexul
genetic
Rolurile HT
▪ Comportamentul alimentar, HT are centrii
sațietății și ai foamei
▪ Metabolismul apei, HT anterior cu CN ai setei
și secreţia de ADH
▪ Metabolismul substanţelor energetice, glucidic
și lipidic,
▪ Procesul patologic de la nivelul HT median și
HP, sd. adipozo-genital
▪ Excitarea HT lateral determină hiperglicemie
Rolurile HT

▪ Coordonarea secreţiilor endocrine

▪ Comportament, termoreglare
Leziunile HT

▪ Narcolepsia, tulburare neurologică incurabilă,

aparută în tinerețe, cu atacuri imprevizibile și
irezistibile de somn paradoxal, survin ziua,
durează secunde
▪ Catalepsia, frecvent asociată cu narcolepsia,
este pierderea generalizată, completă a
tonusului și forței musculare, secunde-1minut,
pacientul cade, face criza în emoții, teamă,
neliniște, paralizie flască, complet reversibilă