Transmiterea sinaptica la jonctiunea neuromusculara

 Sinapsa chimica specializata intre terminatiile neuronilor motori si fibrele muschiului

scheletic=jonctiune neuromusculara
 Neuronii motori au corpul localizat in coarnele anterioare ale coloanei vertebrale, iar acestia au
axoni lungi care se ramifica mult in apropierea punctului de contact cu muschiul tinta
o Fiecare ramificatie axonala inerveaza o fibra musculara scheletica diferita
o Totalitatea fibrelor musculare inervate de axonul unui neuron se numeste unitate motorie
 Celule Schwann invelesc terminatiile nervoase pana in dreptul butonilor terminali
 Vezicule sunt sintetizate in corpul neuronului si transportate prin axon in mdo rapid cu ajutorul
microtubulilor
 Ach este sintetizata in zona terminala a neuronului, cu ajutorul enzimei colin-acetiltransferaza din
Acetyl-CoA si colina
 Ach intra in vezicula printr-un antiport Ach-H+
 Gradientul de H+ necesar este generat de o pompa (deci ATP dep) de tip V (vacuolar) de H+
 ATP-ul este produs de numeroasele mitocondrii ale zonei terminale a neuronului
 In fiecare vezicula se vor gasi 6000-10000 molecule de Ach la o concentratie de 150 mM
 De mentionat modul de eliminare a veziculelor in cuante (marimi discrete, destul de constante)
 Butonii terminali contin veziculele cu neurotransmitator (Ach) aliniate intr-o zona a membranei
presinaptice numita zona activa
 Corespunzator zonei active a membranei presinaptice, membrana postsinaptica contine invaginari
(santuri) numite plici postjonctionale ce cresc suprafata membranei fibrei musculare
 In dreptul crestelor dintre 2 plici, concentratia de receptori nicotinici (ionotropi) pentri Ach este
foarte mare
 In urma depolarizarii butonilor terminali, se elibereaza Ach din vezicule in fanta sinaptica
 Aici, lamina bazala a muschiului este specializata, formand lamina bazala sinaptica ce contine
o Proteine – colagen, laminina ce mediaza adeziunea jonctiunii neuromusculare, avand si rol
in dezvoltarea si regenerarea sinapsei
o O concentratie mare de AchE – acetilcolinesteraza care hidrolizeaza Ach liber la colina si
acetat
Fusurile neuromusculare si organele Golgi
 Sunt proprioceptori si au urmatoarele roluri
o Cunoastere pozitiei membrelor
o Miscare, mai ales pe masura ce anumite miscari sunt invatate
 Musculatura scheletica are 2 tipuri de proprioceptori
o Fusurile neuromusculare (receptorii de intindere)
 Masoara lungimea si rata de intindere a muschilor
 Localizate in fibre musculare modificate numite fibre intrafusale dispuse paralel cu
fibrele clasice, extrafusale
 Au inervatie aferenta si eferenta
 Fibrele intrafusale nu genereaza decat foarte putina forta
 Sunt 2 tipuri de fibre intrafusale
 Cu lant nuclear
 Cu sac nuclear
 Ele au 2 tipuri de fibre nervoase senzitive
 Primare – situate mai ales in jurul fibrelor cu sac nuclear
o Axoni tip Ia
o Sensibile la modificari de lungime a muschiului
 Secundare – situate mai ales in dreptul fibrelor cu lant nuclear
o Axoni tip II
o Sunt receptori cu adaptare lenta, transducand informatii cu privire
la lungimea muschiului in repaus
 Se genereaza potentiale de actiune cand muschiul este intins
 Implicate canale ENaC si ASIC2
 Au inervatie motorie – motoneuroni gamma
 Cand motoneuronii alfa genereaza contractia fibrei musculare extrafusale,
motoneuronii gamma contracta fibrele intrafusale
 Acest lucru duce la asigurarea sensibilitatii pe o plaja mai larga de lungimi a
muschiului
o Organele Golgi
 Masoara tensiunea din tendon
 Aliniate in serie cu fibrele extrafusale, adica Organul Golgi se continua cu fibrele
musculare
 Sunt terminatii nervoase de tip Ib ce se situeaza la jonctiunea muschi-tendon intr-o
capsula de colagen
 Cand creste tensiunea, se strange capsula de colagen => sunt stimulate terminatiile
nervoase mecanosenzitive => se genereaza potentiale de actiune
o In tesutul conjunctiv al articulatiilor mai exista numerosi mecanoreceptori (in capsule si
ligamente)
 Similari cu corpusculii Golgi, Ruffini, Pacini
 TNL
 Raspund la schimbari de unghi, directie, viteza a miscarii in articulatie
 Se adapteaza rapid => transmit informatii in legatura cu miscarea
Reflexe spinale
 Intinderea pasiva a unui muschi genereaza o contractie reflexa a aceluiasi muschi si o relaxare
reflexa a muschiului antagonist
o SNC foloseste neuroni motori pentru a determina miscarea
o Motoneuronii au aferente variate de la SNC
o In unele circumstante, motoneuronii pot fi activati direct de un stimul senzitiv (intinderea
muschiului), cu interventia minima a sistemului nervos, la nivelul unei singure sinapse – intre
celula senzitiva si cea motorie
o Se numeste reflex de intindere (miotatic)
o Fiecare motoneuron (cu corpul in maduva sau trunchi cerebral) controleaza un grup de fibre
musculare, alcatuind impreuna o unitate motorie
o Nu exista suprapunere intre unitatile motorii – o fibra musculara nu poate apartine mai
multor unitati motorii
o Cu cat miscarile muschilor sunt mai fine, cu atat unitatile motorii sunt mai mici
o Cand o fibra musculara scheletica este intinsa rapid, o contractie reflexa are loc in acelasi
muschi pentru a creste tensiunea musculara si a se opune intinderii
o Reflex specific muschilor extensori (care rezista gravitatiei) – reflex patellar, bicipital, ahilean
o Intinderea stimuleaza mai ales fibrele principale ale fusurilor neuromusculare
o Acestea se termina in cornul anterior al maduvei spinarii, unde se face o singura sinapsa cu
motoneuronul alfa care inerveaza aceleasi fibre musculare ca acelea de unde a provenit
semnalul senzitiv
o Ceea ce a fost descris pana acum este doar componenta rapida a reflexului miotatic
o Mai exista circuite paralele care inhiba motoneuronii alfa ai muschilor antagonisti
 Ramificatii ale fibrelor Ia activeaza interneuroni inhibitori care inhiba motoneuronii
alfa ai muschilor antagonisti
 Se numeste inervare reciproca si are rolul de a creste eficienta reflexului
 Forta aplicata organului Golgi regleaza forta contractiei musculare
o Golgi – sensibili la tensiunea din tendon => raspund la forta generata de muschi
o Raspund putin in cazul intinderii pasive a muschiului
o Fibrele senzitive Ib activeaza atat interneuroni excitatori, cat si interneuroni inhibitori
medulari
o In unele circumstante, se inhiba muschiul in care a crescut tensiunea si se excita muschiul
antagonist
o In cazul unor miscari rapide (locomotie), se activeaza acelasi muschi in care a crescut
tensiunea
Muschiul scheletic
 Muschi – invelit de epimisium
o Fascicule invelite de perimisium
 Fibre musculare invelite de endomisium
 Miofibrile dispuse paralel
o Sarcomere dispuse cap la cap
 Miofilamente
 Subtiri
 Groase
 Se afla sub control voluntar sau reflex de motoneuroni cu corpul localizat in SNC (corn anterior
maduva sau in trunchiul cerebral)
 Rata de inervare a muschiului = nr de fibre musculare inervate de acelasi motoneuron
o Rata mica => muschi adaptat pentru miscari fine ce implica forte mici
 In urma sinapsei din jonctiunea neuromusculara, se genereaza un potential terminal de placa
o Daca e suficient de puternic => se deschid canale voltaj dependente de Na (Navs),
generandu-se un potential de actiune
 Pe masura ce potentialul de actiune se propaga pe membrana fibrei musculare striate, ele patrund
in interiorul celulei prin invaginari tubulare ale acesteia numite tubi transversi (tubi T)
 Tubulii sunt asociati cu cate 2 cisterne terminale – regiuni specializate ale reticulului sarcoplasmic
(RS, versiune specializata a reticulului endoplasmic ce are si rolul de a stoca Ca)
 Tub T + cele 2 cisterne terminale=triada jonctionala
 Semnalul care initiaza si sustine contractia muschiului scheleic este cresterea [Ca2+]i
 Ca poate intra in citoplasma din spatiul extracelular prin canale ionice voltaj depenente sau din RS
 Procesul prin care “Excitarea” electrica a membranei fibrei musculare duce la cresterea [Ca2+]i se
numeste cuplare excitatie-contractie
 Depolarizarea membranei
tubilor T duce la eliberarea Ca
din RS
o Depolarizandu-se
membrana tubilor T,
se activeaza canalele
de Ca de tip L (
numite receptori
DHP, fiind inhibate de
dihidropiridine)
o Aceste tetrade sunt
cuplate mecanic cu
un tetramer de
canale de Ca (numiti
receptori pentru
rianodina = RYR) din
membrana RS
 o Aceste canale sunt dispuse in grupuri de cate 4 – tetrade ce au rol de senzor de voltaj
o Depolarizarea membranei duce la modificari conformationale ce produc
 Deschiderea porului canalelor => intra Ca in citoplasma
 Activarea tetramerului de canale de Ca din membrana RS
o Canalele RYR (inhibate de rianodina si activate de cofeina) are o structura homotetramerica
o Dispunerea RYR-DHP este alternativa astfel
 RYR-DHP
 Doar RYR
 RYR-DHP
o Aceasta deschidere a ambelor tipuri de canale duce la cresterea foarte rapida a [Ca2+]i
o Aceasta crestere duce la activarea troponinei C, initiindu-se cuplarea miofilamentelor
 Miofilamentele sunt de 2 tipuri
o Subtiri – actina
 Proteine asociate actinei – alpha-actinina, nebulina, troponina si tropomiozina
o Groase – miozina
 Ancorata la membrana Z si la linia M prin titina
 Sarcomerul este delimitat de 2 membrane Z
o Sarcomerele determina aspectul striat al fibrei musculare striate (scheletice sau cardiace) la
microscopie
o Prezinta dinspre membrana Z spre centru
 ½ banda I luminoasa– microfilamente de actina
 Se scurteaza in contractie
 Banda A intunecata– microfilamente de actina si miozina
 Banda H luminoasa ce are in centru banda M – microfilamente de miozina
 1 microfilament de miozina are in jur 6 microfilamente de actina
 Microfilamente subtiri – actina
o Polimerul de actina (Actina F) este un dublu helix cu pasul spre dreapta
o Principalele proteine asociate sunt Complexul troponinei si tropomiozina
o Tropomiozina
 Monomer cu structura alpha-helix ce se leaga de 7 monomeri de actina (actina G)
 2 monomeri de torpomiozina formeaza un dimer, cu fiecare monomer impletindu-
se in jurul celuilalt
 Dimerii se continua unul cu altul, formand filamente aproape continue in jurul
actinei
 Mascheaza situsul de legare al actinei la miozina
o Troponina (complexul troponinei) – heterotrimer
 TnT ce se leaga la tropomiozina
 TnC ce leaga Ca si este inrudita cu calmodulina
 TnI ce se leaga de actina si blocheaza contractia
 Microfilamente subtiri – miozina
o Miozina II este responsabila cu generarea fortei in miocite
o Miozina II este un dimer de heterotrimeri
o Un heterotrimer
 MHC=myosin heavy chain ce prezinta
 Cap N-terminal
o Prezinta situsuri pentru legarea actinei si un situs ATPazic
 Gat
 Coada C-terminala dispusa in alpha-helix
 2 MLC=myosin light chains
 Un essential light chain
 Un regulatory light chain
o Fosforilarea lui accentueaza interactiunile actina-miozina
o Cozile C-termnale ale MHC a 2 heterotrimeri se spiralizeaza unl in jurul celuilalt, formand
dimerul de heterotrimeri
 Contractia
D
 In myocite, cresterea [Ca2+]i declanseaza contractia
 Scaderea [Ca2+]i duce la incetarea ei si relaxarea musculara
 Ca se leaga de proteinele reglatorii, nu de proteinele contractile insesi
 In absenta Ca, proteinele reglatorii inhiba contractia
 Cand se leaga Ca, este inhibata inhibitia
 In muschiul striat (scheletic si cardiac) – troponina
 In muschiul scheletic, troponina C are
o 2 perechi de situsuri de legare a Ca
 2 cu afinitate mare intr-o parte a TnC ce sunt mereu ocupate cu Ca sau Mg si se
leaga cu TnI
 Aceasta zona a TnC este legata mereu la TnI datorita Ca
 2 cu afinitate mica in cealalta parte a TnC, ce leaga si elibereaza Ca in functie de
[Ca2+]i
 Aceasta zona se leaga la TnI doar cand intra Ca in situsuri
 Astfel au loc modificari conformationale care trag tropomiozina de pe
situsurile de legare a miozinei pe actina
 Terminarea contractiei necesita scaderea [Ca2+]i
o Poate avea loc (mai putin) prin eliminarea Ca din celula prin intermediul
 NCX (Na-Ca exchanger)
 PMCA (plasma membrance Ca-ATPase)
o Cel mai mult Ca este preluat de RS prin intermediul pompelor SERCA (sarcoplasmic and
endoplasmic reticulum Ca-ATPase)
 SERCA e inhibata de [Ca2+] in RS, efect atenuat totusi de legarea Ca din RS de
proteine de legare a calciului ce se gasesc in RS (calsechestrina, calreticulina)
 Contractia musculara poate fi isometrica sau isotonica
o Isometrica – doar tensiune, fara scurtare
o Isotonica – doar scurtare
o Tensiune=forta generata la capetele muschiului care tinde sa apropie capetele intre ele
o Tensiunea depinde de nr de fibre musculare implicate
 Lungimea muschiului influenteaza tensiunea generata
o Forta de contractie isometrica depinde de lungimea initila a muschiului
o Tensiunea masurata inainte de contractie se numeste tensiune pasiva
o In contractie, peste tensiunea pasiva se adauga tensiunea activa, generata de contractia
propriu-zisa
o Tensiunea activa e mica cand muschiul are o lungime mai mica de 70% din lungimea de
repaus
o Pe masura ce lungimea se apropie de lungimea de repaus, tensiunea creste pana la un peak
(unde lungimea este optica pentru contractie) situat in jurul lungimii de repaus
o Daca muschiul se alungeste, tensiunea scade
o Relatia lungime-tensiune este datorata suprapunerii dintre microfilamente in sarcomer
 Daca lungimea e prea mare, actina nu se mai suprapune deloc cu miozina => nu se
poate genera contractia
 Daca lungimea e prea mica, actinele gliseaza una peste cealalta si nu se mai poate
genera contractia
 Pe masura ce tensiunea generata creste, viteza de scurtare scade
o In conditii izotonice, viteza de scurtare variaza cu tensiunea generata
 Ca sa ridic un cartof ma misc mult mai repede decat ca sa ridic un bidon de 10L
o Cand viteza de contractie creste, scad sansele ca o interactiune actina-miozina sa se produca
=> scade tensiunea posibila de generat
 Sumatia temporala a contractiilor
o Daca frecventa contractiilor este foarte mica, tensiunea revine la normal
o Pe masura ce frecventa creste, tensiunea creste cu fiecare contractie pentru ca contractia
precedenta nu s-a terminat in momentul in care urmatoarea a inceput
o Cand contractiile nu mai pot fi diferentiate intre ele se produce tetanusul
 Cauzat de faptul ca nu mai exista timp intre contractii ca Ca sa revina in RS
o Cand are loc tetanusul, tensiunea nu prea mai creste cu fiecare contractie succesiva
 Sumatia spatiala a contractiilor
o Intr-un muschi, forta dezvoltata poate creste prin antrenarea mai multor fibre musculare
o Pentru o contractie, mai intai se contracta unitatile motorii mici, apoi cele mai mari
o Pentru a dezvolta o anumita tensiune, SNC activeaza asincron unele unitati motorii – unele
unitati motorii genereaza forta in timp ce altele se relaxeaza

Muschiul cardiac
 Miocardiocitele sunt mai scurte, ramificate si legate prin discuri intercalare de miocardiocitele
adiacente (zone ce contin desmozomi si jonctiuni GAP)
 Ele functioneaza ca un sincitiu
 Prezinta sarcomere similare cu cele ale miocitelor scheletice
 Contractia nu este generata voluntar, ci de pacemakerele inimii (ex nodulul sinoatrial)
 Miocardiocitele au inervatie autonoma, dar ea are rolul de a modula activitatea contractila a
miocardiocitelor, nu de a o genera
 Contractia miocardiocitelor este dependenta de influxul de Ca prin canalele de tip L mult mai mult
decat miocitele scheletice
 Miocardiocitele prezinta tubi T cuplati cu o singura cisteran terminala a RS => diada, nu triada
 Cresterea [Ca2+]i duce la deschidrea canalelor RYR prin procesul Ca-cheama-calciu
 Spre deosebire de muschiul striat scheletic, TnC miocardiocitelor are doar 3 situsuri de legare a Ca,
iar activitatea pompei SERCA este inhibata de proteina fosfolamban (PLN)
o Cand PLN e fosforilata de PKA (cAMP dependent), ea nu mai inhiba SERCA
o Astfel, neurotransmitatori precum adrenalina creste rata de relaxare a miocardiocitului
 Forta de contractie a muschiului cardiac este reglata prin modularea fortei de contractie a fiecarei
batai prin neurotransmitari precum norepinefrina
o Se moduleaza prin amplitudinea cresterii [Ca2+]i sau prin modificarea afinitatii proteinelor
reglatoare pentru Ca
o Nu e posibila sumatia spatiala pentru ca miocardul se contracta omogen
o Nu e posibila sumatia temporala pentru ca miocardul se contracta o data per bataie
Muschiul neted
 Primeste inervatie vegetativa
 Neuronul face numeroase contacte cu celula musculara striata sub forma varicozitatilor ce contin
aparatura presinaptica pentru eliberarea veziculelor cu neurotransmitator
 Sunt 2 tipuri de muschi netezi
o Multiunitar – fiecare celula primeste inervatie proprie, dar exista putina comunicare intre
celule (putine gapuri)

 Deci fiecare celula se contracta independent de cealalta
 Capabil de control fin
 In iris si in corpul ciliar al ochiului + muschii piloerectori
o Unitar (visceral) – un grup de celule ce functioneaza ca sincitiu datorita numeroaselor
GAPuri
 Asigura coordonarea contractiei mai multor celule
 Prin GAPuri trec ioni, molecule mici, si mai ales Ca – unde de Ca ce se propaga
 Predomina in peretii viscerelor
 Potentialele de actiune ale muschilor netezi pot fi scurte sau prelungite
 Modificari ale potentialului de membrana pot initia sau modula contractia muschilor netezi
 Potentiale de actiune similare cu cele din muschii scheletici se gasesc in muschii netezi unitari si in
unii muschi multiunitari
 Alte fibre musculare netede nu pot genera potentiale de actiune, potentialul de membrana variind
gradat => raspuns gradat
 Stimulii ce produc raspunsuri gradate sunt factori umorali sau mecanici (intinderea celulei) si pot fi
hiperopolarizante sau depolarizante
 Potentialele de actiune ale muschilor netezi unitar au o panta ascendenta mult mai lenta si o durata
mai lunga (100 ms) decat fibrele musculare striate
o Poate avea sau nu un platou
o Poate prezenta mai multe peakuri
o Depolarizarea reflecta deschiderea canalelor de Ca de tip L
o Curentul initial de Ca determina intrarea a si mai mult Ca
o Repolarizarea este lenta pentru ca canalele de Ca de tip L se inactiveaza lent, iar canalele de
K voltaj dependente (sau activate de Ca) se deschid greu
 Unele celule musculare genereaza unde lente sau curenti pacemaker
o Unele celule sunt capabile sa genereze activitate electrica spontana – curenti pacemaker
o Acestia se gasesc, de exemplu, in intestin unde se gasesc celulele interstitiale ale lui Cajal
care initiaza si controleaza contractia ritmica a straturilor musculaturii netede
o Activitatea de pacemaker apare datorita dependentei de timp si de voltaj a canalelor ionice,
ce pot produce cresterea curentului de depolarizare – curent de Ca sau scaderea curentului
de hiperpolarizare – curent de K
o Daca se atinge un prag, se declanseaza potentialul de actiune
o In alte celule musculare netede, activitatea spontana rezulta din oscilatii regulate ale
potentialului de membrana care se cupleaza cu contractii = unde lente
  Originea lor se presupune ca vine din activitatea unor canale de Ca voltaj
dependente, active la potentialul de repaus al membranei, ce depolarizeaza si
activeaza si mai multe canale de Ca voltaj dependente => depolarizare progresiva a
celulei si influx progresiv de Ca
 Repolarizarea si hiperpolarizarea au loc prin deschiderea canalelor de K dependente
de Ca
o Prin aceste unde lente au loc contractiile tonice ale muschilor netezi
o Oscilatii ale altor ioni pot explica activitatea electrica spontana
 Cresterea [Ca2+]i poate duce la cresterea [Na+]i prin activarea antiportului NCX
o O alta posibilitate este activarea unor receptori cuplati cu proteine G ce duc la formarea de
IP3 si eliberarea de Ca, cu activarea canalelor RYR prin fenomenul Ca cheama Ca
 Multe fibre netede se contracta chiar daca nu pot genera potentiale de actiune
o Este cazul muschiului neted multiunitar
o In muschiul neted al irisului, neurotransmitatori excitatori precum norepinefrina sau
acetilcolina determina o depolarizare normala (potentialul de jonctiune) – similar cu
potentialul terminal de placa
o Acest potential jonctional se propaga electrotonic (gradat) prin fibra musculara, modificand
potentialul de membrana si facilitand intrarea Ca
o Alte celule se contracta fara vreo modificare sesizabila a potentialului de membrana si
neglizand influxul de Ca din spatiul extracelular – de exemplu contractie determinata prin
activarea unei proteine G-activare PLC-generare IP3 si eliberare Ca din RS cu ajutorul
receptorilor IP3R de pe mb RS
 In muschiul neted, influxul de Ca din exteriorul celulei si din RS activeaza contractia
o Muschii netezi nu au tubi T, ci niste invaginatii mai rudimentare numite caveole
o Exista 3 metode de a creste [Ca2+]i pentru a activa contractia –
 Prin canale de Ca de tip L din spatiul extracelular
 Prin RYR&IP3 din RS
 Voltaj dependent si prin Store operated channels (asa traduce zagrean)
o Voltaj dependent – depolarizarea gradata sau potentialul de actiune determina influx de Ca
prin canale de Ca de tip L
o Din RS
 Intrarea Ca prin canale de tip L poate duce la activarea canalelor RYR – Ca cheama
Ca
 IP3 poate activa IP3R ce duce la intrarea Ca in celula din RS – predominant in
muschiul neted
 La nivelul caveolelor, o parte din RS periferic inconjoara membrana plasmatica,
lasand un spatiu de 1nm
o Store operated Ca2+ channels
 In celule unde nu exista canale de Ca voltaj dependente, golirea rezervelor RE de Ca
poate activa influx de Ca prin membrana plasmatica + preluare activa a acestuia in
RE
 Acest mecanism este implicat in reglarea contractiilor muschilor netezi prin
proteinele STIM si Orai
 Contractia
o Fosforilarea Ca-dependenta a lantului reglator usor al miozinei activeaza contractia in
muschii netezi
o Filamentele de actina si de miozina nu sunt atat de ordonat dispuse ca in cazul muschilor
striati
o Actina este dispusa paralel sau oblic cu axul lung al celulei
o Filamentele de actina se cupleaza intre ele la nivelul unor locatii specializate numite corpi
densi ce contin alfa actinina si sunt analogi membranei Z
o Filamentele de miozina sunt mult mai putine decat in muschii striati
o Mecansimul este complet diferit fata de muschii striati
o Cresterea [Ca2+]i initiaza o secventa de reactii biochimice care duc la cresterea activitatii
ATPazice a miozinei astfel
 o Se leaga 4 atomi de Ca la calmodulina (inrudita cu TnC)
o Ca-Calmodulina activeaza o enzima – myosin light chain kinase (MLCK) care fosforileaza
lanturile reglatoare ale dimerului de miozina II
o Fosforilarea creste unghiul dintre capul si gatul moleculei de miozina II, crescandu-i
activitatea ATPazica
o Legarea actinei de miozina este inhibata de 2 proteine care leaga actina de tropomiozina
 Calponina ce inhiba tonic activitatea ATPazica a miozinei
 Ca-Calmodulina se leaga de calponina si activeaza CaMKII (calmodulin
kinase II) care fosforileaza calponina, inhibandu-i activitatea de inhibitie
asupra miozinei
 Caldesmon ce inhiba activitatea ATPazica a miozinei
o Terminarea contractiei necesita defosforilarea lantului reglator al miozinei prin activitatea
enzimei myosin light chain phosphatase (MLCP)
o Contractia independenta de Ca
 Poate rezulta prin cresterea activitatii MLCK sau prin scaderea activitatii MLCP
 MLCP poate fi inhibata prin fosforilarea ei de catre PKC (activata de sistemul de
mesageri secunzi DAG-IP3)
o Controlul asupra contractiei
 Prin rata fosforilare/defosforilare a lantului reglator al miozinei
 Prin reglarea sensibilitatii la Ca a proteinelor care regleaza contractia –
activarea/inhibarea MLCK si MLCP
o Contractia consuma mult mai putin ATP decat la muschii striati

Diversitatea muschilor
 Muschi scheletici
o Fibre lente – tip I
 Apar rosii datorita cantitatii mari de mioglobina si a retelei capilare bogate
 Se folosesc de emtabolism oxidativ, avand putin glicogen si enzime glicolitice
 Rezistente la oboseala
 Au multe mitocondrii
o Fibre rapide – tip II
 Tip IIa
 Apar rosii
 Rezistente la oboseala
 Se folosesc de metabolism oxidativ si au multa mioglobina
 Au mult glicogen si mai multe mitocondrii decat fibrele I
 Tip IIb/IIx
 Putine mitocondrii
 Mult glicogen si fosfocreatina
 Obosesc rapid
 Apar albe
 o Acestea sunt, de fapt, extreme, existand numeroase variante intermediare
o Fiecare muschi are fibre de toate felurile
o Diferentele dintre fibre apar dintre diferentele dintre izoformele proteinelor contractine si
reglatorii
 Muschi netezi
o Difera mult prin natura receptorilor care mediaza interactiunile cu neurotransmitatori,
factori de mediu si hormoni circulanti
o Receptori diferiti determina raspunsuri diferite