Maduva spinarii

Limite:
 Superior = gaura occipitala mare, planul care trece prin emergenta primului nerv spinal, planul care trece inferior
de decusatia piramidala, planul ce trece prin arcul posterior al atlasului
 Inferior = discul intervertebral L1-L2
Are 43-45 cm, diametru 1 cm. Are forma de cilindru turtit anteroposterior, al carui calibru nu este uniform pe
toata lungima maduvei. Ea prezinta doua umflaturi (intumescente), una cervicala si una lombara, unde isi au originea
plexurile brahial, respectiv lombar si sacral. Inferior de intumescenta lombara, maduva se continua cu conul medular, iar
acesta cu fillum terminalae.
Fillum terminalae reprezinta o portiune atrofiata a maduvei, care in primii mm este acoperita de dura mater, apoi
strabate dura mater si intra in canalul sacral, apoi iese din canalul sacral si se insera pe fata posterioara a vertebrelor
cocigiene sub numele de ligament coccigian.
Pe linia mediana, anterior, maduva prezinta fisura mediana anterioara. In profunzimea ei, se gaseste o
formatiune de meninge numita linea splendens strabatuta de ramuri perforante din artera spinala anterioara. Posterior,
pe linia mediana, exista santul median posterior, mai putin adanc decat fisura mediana anterioara. El se prelungeste in
profunzime cu septul median posterior. Pe laturile maduvei exista santurile laterale, ventral pe unde iese radacina
anterioara a nervului spinal, si dorsal, pe unde intra radacina posterioara.
Intre aceste santuri se delimiteaza fetele maduvei. Intre santurile laterale ventrale, fata anterioara. Intre santurile
laterale dorsale, fata posterioara. Intre santurile laterale ventral si dorsal, fetele laterale.

Topografie mielo si radiculovertebrala

Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala, maduva cervicala se intinde pana la nivelul
vertebrei C6, maduva toracala pana la T9, maduva lombara pana la T11, cea sacrococcigiana pana la L1-L2. Diferenta
dintre proiectia mielomerului unul nerv pe coloana si gaura intervertebrala corespunzatoare este de doua vertebre pentru
nervii cervicali inferiori, trei vertebre pentru toracali superiori, patru vertebre pentru toracali inferiori, cinci vertebre
pentru nervii lombari, sapte-opt pentru sacrali si zece-unsprezece pentru coccigieni.
Aceasta topografie este utila pentru o anestezie corecta si, in acelasi timp, explica traiectul din ce in ce mai vertical
al nervilor si formarea cozii de cal.
Substanta alba
Este impartita de cate santurile de pe suprafata maduvei in 3 perechi de cordoane (funicule). Funiculele sunt
alcatuite din fibre ascendente, descendente si de asociatie, care formeaza fascicule.
 Cordonul anterior:
 Fascicule descendente
 Vestibulospinal anterior
 Reticulospinal anterior
 Tectospinal anterior
 Corticospinal anterior (piramidal direct)
 Longitudinal medial
 Fascicule ascendente
 Spinotalamic anterior
 Spinovestibular anterior
 Spinoreticular anterior
 Spinoolivar
 De asociatie (proprii, fundamentale)
Cordonul anterior este delimitat intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral si este vascularizat din
artera spinala anterioara.
Cordonul lateral:
 Fascicule descendente
 Vestibulospinal lateral
 Reticulospinal lateral
 Tectospinal lateral
 Corticospinal lateral (piramidal incrucisat)
 Rubrospinal
 Nigrospinal
 Olivospinal
 De asociatie (proprii)

 Fascicule ascendente
 Spinotalamic lateral
 Spinovestibular lateral
 Spinoreticular lateral
 Spinotectal
 Spinocerebeloase (direct si incrucisat)
 Cordonul lateral este delimitat intre santurile laterale ventral si dorsal si este vascularizat de arterele spinale
anterioara si posterioara.
Cordonul posterior:
 Fascicule descendente nu are
 Fascicule ascendente
 Spinobulbare (gracil si cuneat)
 Fasciculele de asociatie (proprii) si au denumiri diferite in functie de regiunea maduvei
Avem fasciculul numit zona cornucomisurala Pierre-Marie, si un fascicul care isi modifica forma si pozitia in
functie de zona maduvei si se poate numi fasciculul interfascicular sau semilunar sau virgula lui Schultze. Este situat in
regiunea cervicala inferioara si toracala superioara. Acelasi fascicul se mai poate numi bandeleta periferica Hoche. Acesta
se gaseste in regiunea toracala inferioara. In regiunea lombara, poarta numele fasciculul septomarginal Fleschig.
Fasciculul triunghiular Gombault-Philippe este denumirea din regiunea sacrala.

Substanta cenusie
Are forma literei H (de fluture) si i se descriu doua bare sagitale si una transversala. Barele sagitale sunt alcatuite
din 3 coarne : anterior, lateral si posterior. Cornul anterior este mai scurt si mai gros. Este format din cap si baza, conturul
lui este neregulat deoarece la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a nervului spinal. Coarnele anterioare
formeaza de-a lungul maduvei columnele (coloanele) anterioare.
Coarnele posterioare sunt mai lungi si mai subtiri, alcatuite din cap, gat si baza, formeaza de-a lungul maduvei
columnele posterioare. Coarnele laterale sunt mai vizibile la nivelul maduvei cervicale inferioare si toracale. Formeaza de-a
lungul maduvei columnele laterale. Bara transversala a H-ului se numeste substanta cenusie intermediara si este
strabatuta de canalul ependimar.
Regiunea situata in imediata vecinatate a canalului ependimar se numeste substanta cenusie intermediara
centrala, iar restul substanta cenusie intermediara laterala. Substanta cenusie intermediara centrala este impartita de
canalul ependimar in doua comisuri cenusii, anterioara si posterioara.