Organizare – Isabelle Ghita

o Partial prima saptamana din sem 2

o Farmacologie – Ion Fulga, editura medicala, editia a 2a revizuita si adaugita 2015
o Indreptar pentru prescrierea medicamentelor – Prof Stroescu, editura All
o Teste de autoevaluare in farmacologie – editura All
o Katzung sau Gilman
o Miercuri 2-4 si joi 2-4/4-6 – pt recuperari
o Practic eliminator – 3 bilete (primul bilet – prescriere forma farmaceutica, al 2lea bilet –
prescrierea unei retete din SNV/SNC, al 3lea bilet – teorie: mecanism
actiune/experiment/intoxicatie acuta medicamentoasa)
 La prescriere retete descriem si medicamentele
o Examen final – grila 23 intrebari (1-3 CS, 4-7 CG, 8-10 asociere, 11-18 fraze (cauza-efect), 19-
23 propozitii (A/F) )
 Max 7p
 3p de la asistent – 1p echivalent cu 10 la LP + 1p echivalent cu 10 la lucrarea de
control in ultima saptamana din decembrie (si una in mai) + 1p echivalent cu 10 la
nota asistentului

1
LP 1
 Farmacologia – stiinta care studiaza interactiunile dintre substantele medicamentoase si sistemele
biologice
 Medicamentul – o substanta sau o asociere de substante utilizata pentru profilaxia, tratamentul sau
diagnosticul bolilor
o El influenteaza functiile organismului, fara sa produca alte functii noi in organism
 Forma farmaceutica – forma concreta sub care exista un medicament in farmacie
o Comprimat
o Solutie
o Sirop
o Supozitoare
 Farmacologia prezinta mai multe ramuri
o Farmacodinamia – mecanismul de actiune si cu efectul farmacodinamic al unui medicament
o Farmacocinetica – drumul parcurs de medicament in organism (absorbtia de la locul
administrarii, distributia, metabolizarea, eliminarea)
o Farmacotoxicologia – reactiile adverse si efectele nedorite ale medicamentelor
 Spre deosebire de toxicologie, farmacotoxicologia se ocupa cu studiul intoxicatiilor
acute medicamentoase si tratamentul acestor intoxicatii
 Denumirea medicamentelor
o Denumire chimica – determinata de structura chimica a moleculei
 In general folosita de cei din industria medicamentelor si farmacistii
 Ex ciancobalamina, acid ascorbic, acid acetilsalicilic, acid 2,4 izobutilfenilpropionic
o Denumirea comuna internationala (DCI) – permite tuturor medicilor si farmacistilor din
intreaga lume sa aiba un limbaj comun
 Stabilita de OMS si reprezinta denumirea moleculei de medicament valabila in toate
tarile si nu constituie un drept de proprietate intelectuala
 Metamizol sodic, acetaminofen, acid acetilsalicilic
o Denumirea comerciala – denumirea sub care se comercializeaza un medicament
 Denumirea originala – a medicamentului inovator, data de primul producator la
patentarea medicamentului respectiv
 Ex. Ibuprofen ca Brufen
 Denumirea generica – poate fi data unei molecule dupa disparitia drepturilor de
proprietate industriala, un medicament putand fi apoi produs si de alta firma (dupa
20 ani)
 Odata produs de alta firma, se numeste medicament generic
 Medicamentul generic reproduce medicamentul initial, contine aceeasi
substanta activa, aceeasi forma farmaceutica si aceeasi cantitate de forma
farmaceutica

2
 o Denumirea oficinala – denumirea sub care un medicament e mentionat in Farmacopee
(adesea e aceeasi DCI)
 Dupa modul de preparare, medicamentele sunt
o Preparate industriale/comerciale/tipizate – realizate de industria pharma
 Cele mai utilizate in prezent
 Se elibereaza sau nu pe baza de prescriptie medicala
 Cele care nu necesita prescriptie medicala – OTC
 Nu au reactii adverse toxice la dozele terapeutice uzuale la un pacient
normal
 Cele care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala
 Indice terapeutic foarte mic – concentratia toxica si concentratia
terapeutica sunt apropiate
o Preparate oficinale
 Se prepara numai in farmacie conform indicatiilor medicului, doar ca medicul nu
trebuie sa cunoasca modul de preparare al medicamentului (e prevazut in
farmacopee)
 Ex medicul prescrie pulbere alcalina Bourget (medicul stie ce face, stie din
ce e facuta, dar nu il intereseaza proportii si mod de preparare)
o Preparate magistrale
 Se prepara numai in farmacie
 Se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala
 Medicul este cel care stabileste atat compozitia, forma farmaceutica pe care doreste
sa o prepare, cat si cantitatile din fiecare componenta
 Ex prescriu o pulbere Bourget fara bicarbonat de sodiu daca pacientul are
HTA

3
 Farmacopeea
o Un nomenclator, un cod oficial al unei tari (Farmacopeea romana, britanica, americana,
europeana) in care sunt trecute toate substantele medicamentoase, toate produsele
vegetale si animale si toate preparatele oficinale utilizate intr-o tara intr-o anumita perioada
de timp (5 ani, pentru ca la 5 ani apare Farmacopeea)
o Substantele medicamentoase sunt trecute in ordine alfabetica sub forma de capitole
separate numite monografii
 Exista monografii referitoare la substantele medicamentoase ce contin denumirea
chimica, formula chimica, masa atomica si moleculara, proprietatile fizico-chimice,
conditiile de puritate, metodele de determinare cantitativa a substantei, conditiile
de conservare, doza maxima pentru o data si pentru 24h
 In functie de aceste doze maxime, substantele sunt clasificate de
farmacopee in
o Substante medicamentoase anodine (lipsite de efecte terapeutice) –
nu prezinta doze maxime – Ex Zahar, Vit C
o Substante medicamentoase foarte putin active
o Substante medicamentoase (preparate) active dpdv terapeutic – au
doze maxime pentru o data si pentru 24 h
 Daca dozele sunt depasite, pot aparea reactii adverse toxice
 Aceste medicamente se pastreaza in farmacie in niste
dulapuri speciale si se elibereaza doar pe baza de reteta
 Pe dulapurile respective se scrie “Venena” (=veninuri)
o Substante medicamentoase (preparate) foarte puternic active dpdv
terapeutic – substante halucinogene
 Ex stupefiante – morfina, heroina, metadona, LSD
 Se pastreaza in farmacie sub cheie, in dulapuri speciale pe
care scrie “Separanda”
 Se elibereaza cu retete speciale numite retete cu timbru sec
 In spital pot fi prescrise doar cu acordul sefului de sectie
 In farmacie si in spitale – controlate de politia economica si
politia judiciara
 Mai exista monografii ale unor produse vegetale
 Denumirea plantei
 Partea plantei care e folosita
 Modul de uscare/maruntire al plantei
 Substantele active continute in fiecare planta
 Mai exista monografii referitoare la formele farmaceutice cu date referitoare la
 Definitia formei farmaceutice
 Metodele de preparare (cum se prepara un supozitor sau a unei solutii
apoasa nezaharata etc)
 Mod de conservare

4
  Exista monografii referitoare la preparate oficinale cu date privind
 Compozitia
 Modul de preparare
 Reactiile de identificare
 Modalitatea de conservare (ex tinctura de Belladon)
 Monografii cu denumirile medicamentelor scoase din uz sau nou introduse in ultimii
5 ani
 O monografie cu ce s-a scos
 O monografie cu ce s-a adaugat
o Nu contine date de interes pentru medici, medicii se uita in RCPul/SCP (rezumatul
caracteristicilor produsului/summary characteristics of the product) produsului (rezumat al
dosarului farmaceutic pus la dispozitie agentiei nationale a medicamentului de catre
producator si se gaseste pe siteul ANM), in tratate, prospect (desi e destinat pacientilor),
studii clinice efectuate pe bolnavi si articole stiintifice (pubmed, scopus, medline) din reviste
cu factor mare de impact
 Vezi si agende medicale, memomed, Vidal (Franta), Roteliste (Ger)
 Caile de administrare a medicamentelor – conform FDA exista peste 111 cai distincte de
administrare a medicamentelor
o Dupa locul de patrundere in organism
 Cai enterale – medicamentele patrund in organism la nivelul aparatului digestiv
 Calea bucala
 Calea sublinguala
 Calea orala (interna)
 Calea rectala
 Cai parenterale (in general se suprapune cu injectabil)
 Cale injectabila
o Intravenos
o Intramuscular
o Intraarterial
o Subcutanat
o Intradermic
o Intracardiac
o Intraarticular
o Intratecal
o Intracerebroventricular
o Epidural
o Peridural
o Intraocular
o Intranazal
o Intrahepatic
o Intrapleural

5
  Cale topica (locala) – se administreaza la nivelul mucoaselor si pielii,
urmarindu-se un efect local
o Cutanat
o La nivelul mucoasei nazale
o Inhalatoriu (pufuri la astmatici)
o Conjunctival
o Intraauricular (conduct auditiv extern)
o Intrauretral
o Intravaginal
o Intrarectal
 La nivelul mucoaselor si pielii urmarindu-se un efect sistemic
o Transdermic
o Inhalatoriu (pt anestezic general)
o Dupa cai de administrare
 Cai interne – cale orala = per os
 Cale injectabila (parenterala)
 Cale externa – administrare directa la nivelul tegumentelor si mucoaselor
 Calea orala
o Cale interna prin care medicamentul dupa inghitire ajunge la nivelul tubului digestiv si se
absoarbe fie din stomac, fie din intestin
o Avantaje
 Una dintre cele mai sigure si ieftine cai de administrare
 Comoda pentru pacient
 Nu necesita echipament steril
 Permite distributia sistemica a medicamentului
o Dezavantaje
 Absorbtia depinde de mai multi factori – aciditate gastrica, prezenta varsaturi, unele
medicamente sunt iritante gastro-intestinale, gust si miros neplacute; tranzit
intestinal lent/accelerat, pH gastric (proteinele nu pot fi administrate oral ex
insulina)
 Fenomenul de prim pasaj hepatic
 Exista medicamente care se absorb ok, dar ajung la nivel hepatic si acolo pot
fi metabolizate chiar in totalitate (fenomen de prim pasaj hepatic) =>
suntam pasajul hepatic sublingual (ex nitroglicerina) sau intravenos
 Cale sublinguala
o Pentru comprimate mici ce se dizolva in contact cu saliva
o Substanta este absorbita in circulatia sangvina sublinguala
 Calea externa rectala
o Folosita in special la copii, la pacientii care varsa sau la cei inconstienti
o Nu trebuie folosita la cei cu diaree
o Absorbtia e variabila, evitandu-se doar partial fenomenul de prim pasaj hepatic

6
 Calea injectabila
o Avantaje – utilizata in cazul medicamentelor care nu se absorb sau care sunt degradate
digestiv; permite efect rapid; permite administrarea medicamentului in cazul unui pacient
necooperant
o Dezavantaje – echipament scump, steril
o Odata ajuns in circulatia sistemica, nu mai poate fi antagonizat decat prin utilizarea unor
anticopri specifici
o Calea IV
 In general vena din zona antecubitala, din zona dorsala a mainii si mai rar venele
piciorului (mai ales la copii) sau venele cefalice (copii)
 Efect rapid, absorbtie = 0
 Biodisponibilitate 100%
 Mai putin dureroasa comparativ cu alte cai injectabile
 Dezavantaje – pot aparea tromboze, flebite, embolie cu aer
o Calea intramusculara
 In gluteus maximus, deltoid sau vast lateral
 Ace diferite pentru oameni de marimi diferite si pentru situatii diferite
 Trebuie sa nu se patrunda in vas
 Tehnica injectarii in Z – impiedica refluarea solutiei
 Calea IM poate fi utila in cazul preparatelor cu administrare pe perioade lungi de
timp, dar a nu se face injectii multiple in acelasi loc
o Injectabil subcutanat
 Parte anterioara a coapsei, p inf abdomen (mai ales la diabetici)
 Absorbtia e lenta si continua
 Frecvent se pot administra sisteme ce elibereaza constant medicamentul
 Cale inhalatorie
o Pentru obtinere efect direct al medicamentului la nivelul bronhiolelor – din flacoane
presurizate dozate ce prezinta piesa bucala si recipient
o Pentru astmatici sau pentru anestezie generala
 Formele farmaceutice
o Reprezinta modalitatea concreta sub care se gaseste un medicament in farmacie
o Alcatuita din
 Substanta activa
 Excipienti
o Dupa starea de agregare, pot fi
 Solide
 Semisolide
 Lichide
 Gazoase

7
 o Excipienti (intra la E-uri) – substante inerte dpdv terapeutic care nu interactioneaza si nu
modifica proprietatile substantelor active si ajuta la formarea masei unei forme
farmaceutice. Tipuri:
 Diluanti – lactoza, zahar, amidon
 Stabilizanti – protejeaza substanta medicamentoasa de actiunea factorilor de mediu
 Aglutinanti/adezivi – asigura coeziunea particulelor de substanta activa: amidon
 Dezagreganti – determina desfacerea preparatelor medicamentoase atunci cand
ajung in apa sau in lichidul gastro-intestinal
 Coloranti
 Aromatizanti
 Conservanti
 Forme farmaceutice solide
o Pulberi – forme farmaceutice obtinute prin divizarea fina a uneia sau mai multor substante
solide
 Sisteme eterogene solid-solid
 Pot fi
 Preparate magistrale
 Preparate oficinale
 Preparate industriale
 Se obtin prin mojararea substantei medicamentoase, urmata de trecerea ei printr-o
sita cu ochiurile de o anumita dimensiune (9 tipuri de site => 9 tipuri de pulberi – de
la pulberi ultrafine (dim < 1 micron) pana la pulberi grunjoase)
 Avantaje
 Usor de preparat
 Dizolvare rapida
 Absorbtie rapida fata de comprimate
 Dezavantaje
 Dificil de conservat
 Gust si miros neplacut
 Subst higroscopice nu pot fi administrate sub forma de pulbere pentru ca
trag apa din atmosfera
 Dozaj inexact daca sunt administrate ca nedivizate
 Tipuri
 Nedivizate – intreaga cantitate se elibereaza din farmacie intr-un pachet cu
capacitate maxima de 100g
o Se administreaza cu unitati de masura arbitrare (lingura, lingurita)
o Se administreaza dupa dizolvare in pahar cu apa (adm interna) sau
extern
o Pt medicamente putin active
o In cazul celor nedivizate in pachete se subintelege ca se elibereaza
din farmacie un singur pachet

8
  Divizate
o Divizate in pachete – contin doza pentru o data, avand o capacitate
variabila intre 125 mg si 15 g => se evita supradozarea/subdozarea
=> se pot administra substante mai active terapeutic
 In pungute de hartie, plicuri cu hartie cerata inchise ermetic
o Divizate in casete
 Casete = invelisuri confectionate din amidon ce au forma a 2
cilindri plati cu diametre diferite care se inchid prin
suprapunere si usoara apasare care contin in interiorul lor o
pulbere si care se inghit odata cu pulberea pe care o contin
 Au capacitati diferite – de la 100mg la 2g
 Sunt preparate magistrale
 Sunt de 4 tipuri in functie de cantitatea de pulbere pe care o
contin
 0
 00
 I
 II
 Diametrul casetei variaza de la 0.5 cm pana la 1 cm, iar
inaltimea peretilor e 2-3 mm
 Sunt foarte rugoase, greu de administrat, de aceea se
inmoaie putin in apa pentru a se inghiti
o Capsule gelatinoase – in functie de tipul peretelui se impart in
 Capsule operculate (propriu-zise) – pastreaza un cod al culorilor pentru
identificarea medicamentului respectiv
o Se folosesc pentru antibiotice mai ales – Ampicilina rosu cu galben
 Capsule neoperculate (perle)
 Ambele tipuri sunt preparate industriale si se administreaza oral
 Sunt bine dozate, avand doza pentru o data (1mg – 2 g)
 Perlele, spre deosebire de capsulele operculate, pot contine si substante lichide
(uleioase), nu doar pulberi
 Mai exista capsule cu granule inauntru care pot fi gastrosolubile sau enterosolubile
sau amestec gastrosolubile cu enterosolubile (spansule)
 Ce se absoarbe gastric isi face efectul intr-o ora, celelalte actioneaza mai
tarziu => efect retard

9
o Comprimate + pilule, granule, drajeuri (varietati de comprimate)
 FF solide , obtinute prin modelarea si presarea uneia sau mai multor substante
medicamentoase, acoperite sau nu de un invelis exterior
 Pilulele – preparate magistrale, forme farmaceutice de forma sferica, alcatuite din
una sau mai multe substante medicamentoase inglobate in excipienti si se
administreaza oral
 Sunt acoperite cu pulberi inerte pentru a evita aderarea pilulelor una de alta
 Au dozaj aproximativ si se produc destul de complicat in farmacie
 Comprimate – forme farmaceutice obtinute prin comprimarea substantei
medicamentoase in stare de pulbere ca atare sau asociata cu excipienti
 Au aspecte variate de la discuri plate sau bombate cu diametru cuprins intre
3 si 15 mm, la cilindri turtiti, piramide, inimioare, martieni
 Sunt albe sau colorate
 Pot prezenta pe suprafata lor diferite semne care ne ajuta la identificare sau
diferite santuri care ne ajuta la fragmentare – aspirina o linie si 2 puncte de-
o parte si de alta, algocalminul are “N”, antinevralgicul are “A”
 Exista si comprimate alcatuite din pulberi vegetale care pot prezenta
pigmentari pe suprafata lor
o Numai in cazul pulberilor vegetale este acceptat ca aceste
comprimate sa aiba pigmentari pe suprafata
 Daca pe suprafata comprimatului non-vegetal au aparut pigmentari => e
expirat sau nu e stabil in timp comprimatul
 Comprimatele sunt preparate industriale, au dozaj exact, fix ce reprezinta,
de regula, doza pentru o data
 Au o suprafata mica de contact cu mediul extern si de aceea stabilitatea lor
este indelungata
 Sunt usor manipulabile si transportabile
 Sunt ieftine comparativ cu preparatele injectabile
 Usor de administrat (exceptie copil)

10
 Tipuri
 Drajeuri
o Comprimate supuse procesului de drajeifiere = acoperirea cu un
strat de gelatina si zahar
o Drajeurile enterosolubile sunt acoperite cu un strat de zahar,
gelatina formolizata, gluten si celuloza
o Au forme si culori diferite
o Sunt lucioase
o Gust dulce
o Se administreaza usor
o Permit, in functie de stratul extern, dirijarea absorbtiei substantei
medicamentoase
o Ex triferment, colebil, nurofen etc
 Comprimate filmate
o Comprimate acoperite de un film format din gelatina formolizata
sau diferiti polimeri, pigmenti si substante plastifiante
o Filmul permite dirijarea absorbtiei substantei medicamentoase
o De obicei prin intermediul filmului, comprimatul nu este dezintegrat
la nivelul stomacului
o Avantaj – mai usor de fabricat decat drajeurile
o Preparate industriale
 Comprimate cu eliberare/actiune prelungita
o Asigura o eliberare controlata a substantei active
o Sunt alcatuite dintr-un nucleu acoperit de o pelicula enterosolubila
o Nucleul contine doza de intretinere
o La exteriorul nucleului exista un strat extern care contine doza de
atac a substantei active
o Exista comprimate cu eliberare prelungita care sunt alcatuite din
mai multe straturi care se dizolva succesiv si asigura o eliberare
lenta a substantei active
 Comprimate efervescente
o Forme farmaceutice alcatuite din substanta medicamentoasa si
amestecuri de excipienti efervescenti (acid citric, NaHCO3)
o In contact cu H2O, NaHCO3 formeaza H2CO3 ce disociaza in CO2 si
H2O, dezintegrand comprimatul si obtinandu-se o solutie apoasa
care asigura o absorbtie rapida a substantei active
o Se prefera pentru administrarea la copii
o Sunt preparate industriale

11
  Comprimate bucale
o Sunt plate si cu marginile rotunjite
o Sunt de 2 tipuri
 Pentru supt ce se dizolva lent in contact cu saliva
 De obicei contin substante cu efect local
(antiseptice, Atb) ex faringosept
 Masticabile ce se mesteca initial si abia apoi se inghit
 Contin de regula substante cu efect sistemic ex
dicarbocalm, montelukast
 Comprimate sublinguale
o Dimensiuni mici, marginile rotunjite
o Sunteaja pasajul hepatic si permit obtinerea unui efect sistemic
rapid – ex comprimate cu nitroglicerina sau cu nitroprenalina
 Comprimate subcutanate (pelete/grefe/tablete hipodermice)
o Forma de discuri, cilindri, sfere
o Se introduc subcutanat printr-o incizie facuta in prealabil de catre
medic
o Au dimensiuni mici, sunt aseptice si se pastreaza in tuburi sterile
o Realizeaza forme de depozit, eliberand lent substanta activa timp de
cateva saptamani sau cativa ani (ex preparate
estrogenice/combinatii de hormoni cu efect contraceptiv cu efect
pe 3 ani)
 Comprimate pentru uz extern
o Contin substante antiseptice si se folosesc pentru prepararea unor
solutii care se aplica la nivelul tegumentelor si mucoaselor
 Comprimate vaginale
o Forma ovoidala
o Se administreaza cu un aplicator special
o Pot contine substante antiseptice locale, antimicotice, preparate
hormonale – ex Canesten ce contine clotrimazol (antimicotic)
 Granule
 Forme farmaceutice solide care sunt destinate administrarii interne
 Au forme variabile, fiind reprezentate de fragmente vermiculare, cilindrice
sau sferice, constituite dintr-o substanta medicamentoasa, zahar si
aromatizanti
 Sunt preferate pentru administrarea la copii
 Sunt preparate industriale (ex Ca+D2)

12
o Supozitoare
 Sunt forme farmaceutice solide destinate administrarii externe la nivelul mucoaselor
 Rectale
 Vaginale
 Uretrale
 Pot contine substanta activa inglobata in excipienti care au proprietatea de a fi solizi
la temperatura camerei si de a deveni lichizi la temperatura corpului – ex untul de
cacao, grasimile sintetice neutre
 Supozitoarele rectale
 Forma cilindro-conica/de torpila
 Se folosesc pentru actiunea locala – laxativa, antihemoroidala; sau sistemica
 Evita partial primul pasaj hepatic
 Absorbtia este relativ lenta comparativ cu absorbtia unui comprimat
 Sunt fie preparate industriale, fie preparate magistrale
 Ex supozitoarele cu NSAID – diclofenac, indometacin; supozitoarele cu efect
laxativ – bisacodil
 Supozitoarele vaginale
 Forma sferica (globule), ovoidala (ovule)
 Se utilizeaza pentru administrarea substantelor cu efect strict local –
antimicotic, antibiotic, antiinflamator local
 Sunt fie preparate industriale, fie preparate magistrale
 Supozitoarele uretrale (bujiuri)
 Lungime de 3-4 cm si un diametru de 2-3 mm
 Se folosesc pentru administrarea de Atb sau substante antiinflamatoare
 Se urmareste obtinerea unui efect strict local, mai ales in uretritele
gonococice la barbati
 Sunt preparate magistrale
o Creioane medicinale
 Ff solide, de forma cilindrica
 Utilizate pentru administrarea locala a unor medicamente
 Ex creioanele cu rol hemostatic local – creioanele medicinale ce contin CuSO4
 Sunt preparate industriale

13
 Forme farmaceutice semisolide (moi)
o Ff destinate aplicarii pe tegumente si mucoase in scop terapeutic sau de protectie
o Sunt alcatuite din excipienti (baze de unguent) +- substanta medicamentoasa
o Bazele de unguent sunt de 3 tipuri
 Liposolubile – reprezentate de grasimi (animale sau vegetale) si de hidrocarburi
 Grasimile naturale se utilizeaza mai putin pentru ca se altereaza mai repede
 Se utilizeaza mai ales hidrocarburi precum vaselina si parafina
 Hidrosolubile – excipienti miscibili cu apa cu care formeaza geluri coloidale: PEG
(polietilenglicoli) si coloizii naturali/sintetici hidrofili: amidon, pectine, argile
 Siliconate (pe baza de silicon) – Formeaza o pelicula si au proprietati hidrofobe si
protectoare fata de diferite substante hidrosolubile
o Unguentele sunt
 Unguente propriu-zise = pomezi
 Contin baze liposolubile care formeaza un strat protector ce cedeaza lent
substanta medicamentoasa
 Au efect emolient
 Se folosesc in dermatoze, mai ales in cazul tegumentelor uscate
 Nu se aplica niciodata pe tegumentele care prezinta leziuni exudative
 Unguente de tip emulsie = creme
 Contin mai mult de 10% din greutatea unguentului apa
 Alcatuite dintr-o baza grasoasa, o baza apoasa si emulgatori
 In functie de baza – emulsii de tip ulei in apa sau de tip apa in ulei
 Cremele faciliteaza patrunderea substantei medicamentoase la nivelul
tegumentului deoarece se amesteca cu grasimile de pe suprafata
tegumentului pe care le emulsioneaza, iar apoi apa inmoaie epidermul
 Se fol in dermatite pruriginoase, dermatozele cronice/subacute, cosmetica
 Unguente de tip suspensie = paste
 Contin mai mult de 25% din greutatea unguentului pulberi reprezentate prin
talc sau ZnO
 Aceste unguente de tip suspensie au rol protector si sicativ (de uscare)
 Favorizeaza, de fapt, uscarea leziunilor exudative
o Unguentele sunt fie
 Preparate industriale – dispuse in recipiente din plastic sau aluminiu numite tuburi,
care sunt inchise ermetic si sterile (isi pierd sterilitatea dupa prima utilizare)
 Capacitatea unui tub variaza de la 2-10 g (unguente oftalmice sau cu
substante puternic active) pana la 50-100 g (unguente cu rol antiinflamator
sau analgezic local)
 Exista si creme dermatocosmetice utilizate ca lotiuni pentru corp care sunt
dispuse in niste recepiente mult mai mari – 500-700 mL
 Preparate magistrale
 Preparate oficinale

14
 o Alte forme farmaceutice semisolide
 Cerate – contin foarte multa ceara sau parafina, avand un punct de topire foarte
ridicat – creioanele/rujurile de buze, creioane dermatograf, alte creioane cosmetice
 Sapunuri medicinale – contin saruri ale acizilor grasi si substante medicamentoase
 Emplastre (plasturi) – pot fi de 2 tipuri
 Plasturi adezivi – pentru acoperirea leziunilor sau pentru fixarea
pansamentelor
 Plasturi medicamentosi (plasturi pentru absorbtie transdermica) – contin
substanta medicamentoasa care se elibereaza lent, in timp, substanta avand
un efect sistemic (ex plasturi cu nitroglicerina, cu nicotina, cu estrogeni)
 Forme farmaceutice lichide
o Spre deosebire de ff solide, excipientii utilizati aici se numesc vehicul
o Dupa natura vehiculului utilizat, ff lichide se impart in
 Ff lichide apoase – cu vehicul apa
 Ff lichide alcoolice – cu vehicul etanol
 Ff lichide uleioase – cu vehicul ulei
 Ff lichide ce folosesc ca vehicul alti solventi nepolari (CHCl3, C6H6 = benzen)
o Ff lichide apoase
 Apa este cel mai utilizat solvent si e foarte bine tolerata (fiind constituent al
organismului)
 Nu sufera modificari structurale prin actiunea caldurii, permitand sterilizarea
solutiilor apoase prin caldura
 Se utilizeaza cel mai frecvent apa distilata
 In cazul solutiilor injectabile, in plus, apa distilata mai trebuie sa fie sterila si
apirogena (sa nu contina particule bacteriene care sa declanseze un raspuns imun si
sa dea febra)
 Dupa continutul in zahar, ff lichide apoase se clasifica in
 Nezaharate
o Se obtin prin dizolvarea in apa a uneia sau mai multor substante
medicamentoase (SM)
o Pot fi administrate intern (cu picatura, iar 1 g solutie apoasa la
temperatura camerei contine 20 picaturi), extern, injectabil
o Pot fi industriale, oficinale sau magistrale
o Se prepara prin adaugarea substantei medicamentoase masurata in
grame peste apa masurata in grame
o Trebuie sa fie clara, fara modificari de culoare si miros
o Se pastreaza in flacoane inchise ermetic, ferite de lumina si la loc
racoros

15
o Cele destinate administrarii parenterale – se impart in
 Injectabile – preparate industriale
 Flacoane
o Recipienti din sticla sau plastic
o Capacitate variabila (10mL-2L)
o Astupate cu dopuri de cauciuc fixate cu
garnituri metalice
o Pot contine una sau mai multe doze de
medicament sub forma de pulbere sau
lichid
o Flacoanele cu pulberi sunt caracteristice Atb
o Pentru utilizare – preparare solutie care se
utilizeaza ex temporaneu
o Peste pulbere se administreaza 3-4 mL ser
fiziologic, se amesteca, se trage in seringa
apoi se administreaza pacientului respectiv
o Flacoanele mari contin 10, 20, 100mL ce pot
fi administrate in mai multe doze
o Flacoanele cu Atb nu se pastreaza de la o
administrare la alta
 Fiole
o Recipienti din sticla sau plastic
o Forma cilindrica si sunt terminate cu o
anumita prelungire care se indeparteaza
o Contin o singura doza sub forma lichida
o Atat pe flacoane, cat si pe fiole trebuie sa
existe etichete pe care trebuie sa fie notata
denumirea medicamentului, concentratia,
tipul solutiei (pt administrare inj, IV etc),
lotul din care face parte, termenul de
valabilitate
 La reactii alergice se retrage tot
lotul
o Inscriptionarea se face cu cerneala de
culoare diferita pentru a face diferenta intre
metodele de administrare a lor si fata de
cele veterinare
 Seringi preumplute
o Seringi de unica folosinta ce contin o
singura doza de medicament sub forma
lichida – ex cu heparina, insulina, vaccinuri

16
  Perfuzabile – fie solutii apoase, fie emulsii
 Sunt sterile si se administreaza IV in cantitate >100
mL cu un dispozitiv special numit perfuzor
 Se administreaza strict IV, lent, picatura cu picatura
intr-un interval de timp intre 30 min si cateva ore in
functie de volumul solutiei perfuzate
 Se livreaza atat in recipiente de sticla, cat si de
plastic
 Au volum variabil de la 100, 200, 500 sau chiar 1000
mL
 Sunt preparate industriale
 Pt ca emulsiile sa se administreze IV – nanoparticule
de sub 1 micron diametru
 pH cat mai apropiat de pH mediu intern (de regula
neutre, dar pot exista solutii perfuzabile cu pH intre
2,5 si 9.5)
o Pentru aplicare externa – pe tegumente si mucoase
 Preparate industriale, oficinale sau magistrale
 Se pot administra la nivelul diferitelor mucoase => mai
multe tipuri de solutii apoase nezaharate pentru
administrare externa
 Solutii oftalmice – picaturi pentru ochi/colire
 Se administreaza cu picatura
 Sterile
 Folosite pentru dg sau tratamentul bolilor
oftalmologice
 Se elibereaza in flacoane de sticla sau plastic (sticla
bruna adesea)
 Preparate industriale sau oficinale sau magistrale
 Solutii pentru tratamentul local al cavitatii bucofaringiene
ce se impart in
 Solutii pt spalaturi bucale – nu se inghite; rol
antiseptic local ex apele de gura cu clorhexidina
 Solutii pt tratamentul cavitatii bucale denumite
colutori – foarte vascoase destinate barijonarii
gingiilor si faringelui (au excipient glicerina
boraxata)

17
  Solutii pt cavitatea nazala – picaturi pentru nas
 Se folosesc pentru tratamentul local al mucoasei
nazale
 Pot contine ca excipienti camfor, eucalipt, mentol
pentru a stimula receptorii care dau senzatia de
rece si pt a stimula expectoratia
 Pe langa excipienti, pot avea substante
antiinflamatoare, decongestive locale,
antihistaminice
 Preparate industriale (Rinofug cu nafazolina,
Bixtonim cu hidrocortizon, efedrina, nafazolina,
Olynth cu xilometazolina)
 Picaturi pentru urechi (solutii otice)
 Pentru tratamentul local al bolilor otice
 La fel ca picaturile pentru nas si ochi, se
administreaza in picatura la nivelul conductului
auditiv extern, urmarindu-se un efect decongestiv,
antiinflamator sau antimicotic al mucoasei
o Alte solutii pt umectarea pielii – lotiuni
 Solutii apoase nezaharate cu una sau mai multe substante
medicamentoase dizolvate in apa
o Clisme
 Solutii apoase nezaharate utilizate pentru realizarea unor
spalaturi rectale
 Pentru efect purgativ (inainte de interventii chirurgicale/
explorari functionale cand se fac clisme evacuatorii cu 250-
500 mL apa fiarta si racita), efect medicamentos sistemic
 La copii microclisme de 5-10 mL (diazepam intrarectal la
copiii cu convulsii)
 La adulti, clisma medicamentoasa presupune administrarea
100-150 mL
 Suspensii – ff lichide cu substante insolubile disperase in apa
 Trebuiesc agitate 1-2 minute pentru ca solutia sa ramana
omogena
 Sunt alternative ale solutiilor in lipsa solventilor potriviti
 Se pot administra intern (oral) sau injectabil
 In cazul suspensiilor injectabile, particulele trebuie sa fie <1
micron si nu se administreaza niciodata injectabil IV, ci doar
IM ce au efect retard (Moldamin ce isi face efectul intr-o
saptamana)

18
  Emulsii
 Ff lichide ce contin un lichid fin dispersat intr-un alt lichid
 Emulsii
o Ulei-apa
o Apa-ulei
 De regula se adauga si emulgatori in emulsie
 Asigura un efect lent si prelungit pentru preparatele
injectabile si au o stabilitate crescuta in timp
 Emulsiile injectabile IV se mai numesc nanoemulsii,
dimensiunea particulei dispersate fiind cuprinsa intre 400-
600 nm
o Ex emulsia cu propofol (anestezic general)
 Daca particulele sunt prea mari, nu se poate injecta IV
emulsia deoarece se produce embolie grasoasa
 Zaharate
o Siropuri
 Ff apoase reprezentate de solutii concentrate de zahar care
pot sau nu (sirop muguri de pin) sa contina o substanta
medicamentoasa si sunt destinate administrarii interne
 Concentratia zahar = 64%
 Se conserva in flacoane de maxim 1000g, dar de regula in
100-200 g
 Nu fermenteaza pt ca au mult zahar
 Siropurile se administreaza cu unitati de masura arbitrare –
lingura sau lingurita
 O lingura sirop = 20 g
 O lingurita sirop = 6.5 g
 Sunt fie preparate industriale, oficinale, magistrale
 Se prefera sa se administreze la copii (pt ca pana la 7 ani
sunt contraindicate comprimatele)
o Potiuni
 Ff apoase moderate zaharate cu o concentratie maxima in
sirop de 20%
 Preparate magistrale sau oficinale si se prescriu pe cel mult
2-3 zile pentru ca fermenteaza datorita continutului scazut
in zahar
 Se administreaza cu unitati de masura arbitrare – lingura
sau lingurita
 O lingura potiune = 15 g
 O lingurita potiune = 5 g

19
 o Limonade
 Solutii apoase indulcite si uneori usor aromatizate cu suc de
lamaie sau sirop simplu
 Sunt preparate magistrale si se administreaza in special la
copii
o Ff lichide alcoolice
 Folosesc ca vehicul alcoolul etilic
 Sol alcoolice
 Sunt reprezentate in general de SM dizolvate in etanol sau amestec de
etanol si apa
 Etanolul se amesteca in orice proportie cu apa si dizolva un mare numar de
substante organice si anorganice
 Datorita prop antiseptice, sol alcoolice sau hidroalcoolice sunt mai stabile
decat cele apoase
 1g solutie hidrogliceroalcoolica la RT are 50 picaturi
 Se pot administra intern cu picatura sau extern la nivelul tegumentelor
 Nu se administreaza la nivelul mucoaselor
 Elixiruri
 Sol alcoolice zaharate si aromatizate destinate administrarii orale
 Contin intre 5 si 40% alcool etilic si se administreaza cu picatura
 Sunt preparate industriale sau magistrale
 Vinurile medicinale
 Folosesc ca solvent vinul
 Se folosesc doar vinurile cu o concentratie de 12-16% alcool etilic
 La conc mici de alcool se altereaza solutiile
 Se administreaza cu picatura sau lingurita
 Oteturi medicinale
 Folosesc ca solvent otetul
 Concentratie in acid acetic 6-9%
 Ex oteturile aromatice pot fi utilizate ca solvent pentru alte preparate
o Ff lichide uleioase
 Folosesc ca vehicul uleiurile vegetale (ulei floarea soarelui), animale (ulei peste),
minerale (ulei de parafina)
 Exista alte uleiuri cu proprietati farmacodinamice – uleiul de ricin cu efect laxativ;
uleiul de peste bogat in vitaminele A si D
 In contact cu aerul uleiul se degradeaza, de aceea aceste ff uleioase sunt dificil de
conservat si de pastrat
 Se administreaza oral (picaturi), dar exista si preparate uleioase injectabile care
folosesc ca vehicul uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat si se
administreaza doar injectabil IM, NU IV
 Preparatele uleioase injectabile IM sunt preparate retard (cu eliberare prelungita)

20
 o Ff lichide ce utilizeaza solventi nepolari
 Nu se mai folosesc azi din cauza toxicitatii foarte mari si utilizau CHCl3, C6H6, C7H8
o Solutiile extractive si extractele vegetale
 Ff lichide obtinute prin extractia cu ajutorul unui solvent a unor substante din
produse vegetale – radacini, tulpina, flori
 Extractele vegetale se obtin prin concentrarea solutiilor extractive printr-un proces
de evaporare a solventului
 In functie de natura solventului utilizat, solutiile extractive sunt
 Hidrolate – folosesc ca solvent apa
o Pot fi obtinute prin 3 procedee
 Macerarea – peste produsul vegetal se adauga apa rece si
se mentine la RT timp de 7 zile, apoi se filtreaza
 Infuzia – peste produsul vegetal maruntit se adauga apa
fierbinte si se lasa in contact 30’, apoi se filtreaza
 Decoctul – produsul vegetal maruntit este mentinut pentru
30’ intr-o baie de apa in fiebere, apoi se filtreaza
 Tincturi – folosesc ca solvent etanolul
o Solutii extractive care folosesc ca solvent etanolul diluat
o Se obtin prin
 Macerare – produs vegetal + alcool se pun intr-un recipient
inchis ermetic timp de 10 zile
 Percolare – trecerea succesiva a lichidului extractiv peste
produsul vegetal
o Sunt preparate industriale, oficinale sau magistrale
o Se administreaza oral, cu picatura (tinctura de opiu – 1 g are 56
picaturi), fie extern la nivelul tegumentelor (tinctura de iod – solutie
apoase cu I2 si KI desi nu e solutie extractiva din plante)
o Nu se administreaza conjunctival pentru ca au alcool
 Solutii extractive uleioase – folosesc ca solvent uleiul de floarea soarelui
 Ff gazoase – preparate industriale
o 2 tipuri
 Gaze si lichide volatile – se administreaza pe cale inhalatorie cu ajutorul unor
aparate speciale care asigura un debit masurabil si constant: anestezice generale
inhalatorii (halotan, izofluran, metoxifluran)
 Aerosoli sau sprayuri – particule foarte fine (<1 micron), solide sau lichide disperase
intr-un gaz
 Pentru administrare utilizam flacoanele presurizate dozate
 Daca vrem ca particulele sa ajunga pana la bronhiole, particulele trebuie sa
aiba maxim 5 microni
 Daca utilizam sprayuri ce vor fi destinate administrarii externe pe
tegumente, particulele pot avea pana la 30 microni

21
LP 3 – Reteta
 Reteta se mai numeste si ordonanta medicala sau prescriptie medicala
 Reprezinta forma scrisa prin care medicul se adreseaza farmacistului
 Reteta se scrie pe formulare speciale, tiparite si de regula in limba tarii din care face parte unitatea
sanitara respectiva
 Pentru retetele cu circulatie internationala se utilizeaza intotdeauna DCI a medicamentului
 Reprezinta un act juridic medico-legal pe baza caruia pot fi trasi la raspundere atat medicul, cat si
farmacistul
o Medicul daca se constata ca greseala a fost din partea lui (depasirea dozei maxime de ex)
o Farmacistul daca nu a respectat instructiunile prevazute intr-o reteta
 Reteta se scrie doar in prezenta unui pacient, se scrie cat mai citet (cele care nu sunt lizibile nu vor fi
eliberate din farmacie)
 Trebuie sa fie scrisa cu o oarecare repeziciune, astfel incat pacientul sa capete incredere in medicul
curant
 Pe o reteta se prescriu maxim 3 medicamente de regula (exista si exceptii)
 Cu cat nr medicamentelor e mai mare, cu atat riscul interactiunilor intre ele este mai mare iar
complianta pacientului la tratament va fi mai mica
 O reteta pentru a fi valabila trebuie sa fie datata, semnata, parafata si stampilata de catre medic
 O reteta nu trebuie sa contina taieturi, stersaturi, denumiri populare sau simboluri chimice pentru a
nu produce confuzie, astfel incat daca exista astfel de insemne, farmacistul poate refuza eliberarea
retetei
 Pe o reteta nu se fac prescurtari in afara celor admise

22
Lista prescurtarilor admise
 Cp – comprimat  Id – intradermic
 Cps – capsula  Sc – subcutanat
 Tb – tableta  Ip – intraperitoneal
 Dj – drajeu  Ia – intraarterial
 Sup – supozitor  Pic – picatura
 Fl – flacon  Lra – lingura
 Fi – fiola  Lta – lingurita
 Sol – solutie  G – gram
 Ung – unguent  Mg – miligram
 Int – intern  Ml – mililitru
 P.o. – per os  Nr – numar
 Ext – extern  Pt – pentru
 Inj – injectabil  Excip – excipient
 Im – intramuscular  Vit – vitamina
 Iv – intravenos  H – ora
 Rp – recipe = primeste
o Formula de politete intre medic si farmacist prin care medicul se adreseaza farmacistului
o Se noteaza in fata fiecarui preparat medicamentos
 D.s. – datur signatur = da si semneaza
o Rugamintea medicului catre farmacist de a mai instrui pacientul despre modul de a lua
tratamentul; dupa el urmeaza calea pe care se ia medicamentul
 Ad = “adauga pana la”
 F. as – Fiat asemeni = fa la fel
 M.f – Misce fiat = amesteca ca sa fie
 Aa = anna partes egale = din fiecare parte la fel
o Rp/ A 10g , B 10g, C 10g e acelasi lucru cu Rp A, B, C (bara verticala) aa 10g
o Rp/A|
o B| aa 10g
o C|
 Q.s. = quantum satis = cat cuprinde
o Tine loc de o cantitate, se scrie in dreptul cantitatilor si se utilizeaza in cazul excipientilor in
cazul formulelor magistrale

23
 Atunci cand prescriem un tratament medicamentos, trebuie sa tinem cont de mai multe criterii
o Prescrierea tratamentului simptomatic – ex daca are o colica ii dau analgezic
o Prescrierea tratamentului etiologic – ex dau Atb in infectie bacteriana
o Prescriere tratament fiziopatologic – indepartarea modificarilor fiziopatologice care apar in
cazul unor boli – ex in colica biliara am spasm muscular => dau un antispastic musculotrop
sau neurotrop
 Tipuri de retete
o Reteta simpla
o Reteta compensata (valabila 3 zile) – tratament sub forma de DCI
 Daca boala e acuta – tratament pt 3 zile
 Daca boala e cronica – tratament pt 30 zile
o Reteta gratuita – valabile doar pt copii, adulti in conditiile in care boala intra intr-un anumit
program
 Se scriu in dublu exemplar
o Retete speciale
 Reteta cu timbru sec (are un numar stantat in relief) – pt substante stupefiante
 Exista un registru in spital special pt stupefiante
 Trebuie sa existe acelasi nr in registrul spitalului, farmaciei si pe reteta
 Se scrie un singur medicament
 Se scriu in cifre si litere atat cantitatea proforma farmaceutica, cat si
cantitatea totala
 Daca trebuie sa prescriu mai mult decat DMA (doza maxima admisa) – scriu
pe reteta “Sic volo!”
 Cantitatea maxima prescrisa nu trebuie sa depaseasca necesarul pt 3 zile
 Reteta pentru substante toxice (formularul verde) – pt substante hipnotice,
barbiturice; practic substante care actioneaza la nivelul SNC
 Pt medicamente cu reactii adverse toxice sau pt preparate oficinale sau pt
preparate magistrale sau pt OTC in doze mai mari

24
 Reteta are 4 parti componente (fiecare component se scrie la capat de rand cu litera mare)
o Superscriptia – partea tiparita a unei retete care se completeaza de catre medic
 Date administrative referitoare la – Unitatea sanitara din care a fost emisa reteta;
Pacient
 In ceea ce priveste datele administrative ale unitatii sanitare – localitate,
judet/sector, denumirea institutiei
 In ceea ce priveste datele administrative ale pacientului – nume, prenume, varsta,
sex, domiciliu, nr foaie de observatie sau nr talon de pensie, diagnostic boala, Rp/
(daca e bara bag inscriptia in continuare, daca e punct scriu pe randul urmator, de la
capat cu majuscula)
 Medicamentele trebuie sa fie in concordanta cu diagnosticul bolii => cand prescriu
mai multe medicamente trebuie sa existe corespondente intre medicamente si
diagnostice
 Daca nu avem corespondent cu diagnostic => farmacistul s-ar putea sa nu
elibereze/casa sa nu deconteze (iar medicul sa plateasca)
o Inscriptia – pe un rand
 Difera in functie de tipul preparatului – industrial, oficinal, magistral
 La preparatele magistrale trebuie sa am aceleasi unitati de masura, si sa scriu unitati
sub unitati, zeci sub zeci, sute sub sute
o Subscriptia – pe un rand
o Instructia – poate fi scris pe mai mult de un rand

Preparat industrial Preparat oficinal Preparat magistral

Inscriptie Denumire comerciala Denumirea oficinala Denumirile substantelor
Ff Ff (unele sub altele), iar in
Cantitate proforma TOTUL PE UN RAND dreptul lor cantitatile coresp
farmaceutica De la capatul randului – ff
TOTUL PE UN RAND prescrisa
Subscriptie Nr total al ff prescrise cu cifre Nr total al ff prescrise cu Nr total al ff prescrise cu
romane cifre romane cifre romane (poate lipsi la
pulberea nedivizata)
Instructie D. s calea de administrare , D. s calea de D. s calea de administrare ,
modul de administrare, doza pt administrare , modul de modul de administrare, doza
o data, doza pt 24h, durata administrare, doza pt o pt o data, doza pt 24h,
totala tratament, +- restrictii data, doza pt 24h, durata totala tratament, +-
durata totala tratament, restrictii
+- restrictii
Exemplu Rp/Acid acetilsalicilic cp 500mg Rp/Pulbere alcalina Rp/Bicarbonat de sodiu 30g
Nr. XX Bourget pachete Carbonat de calciu 20g
D.s int. cate 1 cp dizolvat intr-un Nr. V Oxid de magneziu 10g
pahar cu apa de 3 ori pe zi, dupa D.s int. cate 1 pachet M.f pulbere
mese dizolvat intr-un pahar cu (+-Nr. I)
apa cu 2 h inaintea D.s int. cate o Lra dizolvata
meselor principale intr-un pahar cu apa cu 1 h
dupa mesele principale

25
LP 4 – data viitoare calculator
De scris despre cale de administrare, tipul de ff si medicament
1. Prescrieti o pulbere divizata in pachete, preparat industrial. Acetilcisteina – expectorant
secretolitic utilizat mai ales in tusea cu expectoratie

Rp/Acetilcisteina plicuri 200 mg

Nr VI

D.s int. cate 1 plic dizolvat intr-un pahar cu apa de 3 ori pe zi

2. Prescrieti capsule operculate. Ampicilina – Atb cu spectru usor largit, utilizat in tratamentul
infectiilor cu germeni specifici, fiind activa pe coci G+, G-, bacili G+ si cativa bacili G-. Diag posibil
– IU/colecistita acuta

Rp/Ampicilina cps 500mg

Nr XX

D.s int. cate 1 cps la 6 h, inainte de masa, 7 zile

3. Prescrieti capsule neoperculate (perle).

Rp/Vit E cps 100 mg

Fl nr I

D.s int. cate 1 cps pe zi

4. Prescrieti drajeuri. Nurofen – NSAID cu efect analgezic, antiinflamator si antipiretic. Diagnostic –

artroza genunchi stg

Rp/Nurofen dj 400 mg

Fl nr I

D.s int. cate 1 dj de 3 ori pe zi

26
 5. Prescrieti comprimate filmate. Piracetam – efect nootrop ce stimuleaza metabolismul cerebral,
imbunatateste memoria si produce usoara vasodilatatie cerebrala. Dg – recuperare post AVC

Rp/Piracetam cp 400mg

Fl nr I

D.s int. cate 1 cp de 3 ori pe zi

6. Prescrieti comprimate vaginale

Rp/Clotrimazol cp 100mg

Fl nr I

D.s ext. intravaginal cate 1 cp seara cu ajutorul aplicatorului, timp de 7 zile

7. Prescrieti comprimate efervescente

Rp/Magneziu cp eff 200 mg

Fl nr I

D.s int. cate 1 cp dizolvat intr-un pahar cu apa, o data pe zi

8. Prescrieti comprimate masticabile. Dicarbocalm – amestec antiacide. Dg – Gastrita

Rp/Dicarbocalm cp

Fl nr I

D.s int. cate 1 cp cu o ora inaintea meselor principale dupa o prealabila triturare

9. Prescrieti comprimate pentru supt

Rp/Faringosept cp

Fl nr I

D.s ext. la nivelul cavitatii bucale, de 4 ori pe zi 1 cp fara a se sfarama si fara a se inghiti

10. Prescrieti un unguent. Diclofenac – NSAID analgezic si antiinflamator => bun pt boli inflamatorii
cronice (gonartroza, artroza, lombosciatica, miopatii)

Rp/Diclofenac ung

Tub nr I

D.s ext. in aplicatii locale in zonele afectate

27
 11. Prescrieti un unguent crema. Indometacin – NSAID analgezic si antiinflamator => bun pt boli
inflamatorii cronice (gonartroza, artroza, lombosciatica, miopatii)

Rp/Indometacin crema 4%

Tub nr I

D.s ext. in aplicatii locale in zona afectata

12. Prescrieti o solutie injectabila

Rp/Ampicilina fl 500mg

Nr XX

D.s inj i.m 1 fl la 6h dupa o prealabila dizolvare in 2-3 mL ser fiziologic (SF), timp de 7 zile

Rp2/Ser fiziologic fi 10mL

Nr XX

D.s pentru dizolvarea ampicilinei

13. Prescrieti solutie injectabila in fiola. Diagnostic – soc anafilactic

Rp/Adrenalina solutie 1%o fi 1mL

Nr III

D.s inj s.c., ½ fiola o data, se poate repeta dupa 3-4 h sub control AV si TA

14. Prescrieti un colir (picatura oftalmica). Visine – decongestiv mucoasa conj. Dg – conjuntivita

Rp/Visine sol oftalmica

Fl nr I

D.s ext cate o picatura in fiecare sac conjunctival de 3 ori pe zi

28
 15. Prescrieti picaturi pentru nas. Bixtonim – decongestiv muc naz prin stimulare rec α =>
vasoconstr naz. Utilizare multa => tahifilaxie => toleranta => rinita hipertrofica. Maxim 5 zile

Rp/Bixtonim sol nazala

Fl nr I

D.s ext cate o picatura de 3 ori pe zi la nivelul mucoasei nazale

16. Prescrieti o solutie bucala

Rp/Corsodyl sol bucala

Fl nr I

D.s ext in aplicatii locale bucale fara a se inghiti

17. Prescrieti un sirop. Panadol – antipiretic si analgezic

Rp/Panadol sirop

Fl nr I

D.s int cate 5 mL la 6 h, timp de 3 zile

18. Prescrieti aerosoli. Ventolin – bronhodilatator b2 selectiv simpatomimetic. Dg – astm bronsic

Rp/Ventolin fl presurizat dozat

Fl nr I

D.s ext inhalator cate 1 puf la nevoie, maxim 3 pufuri pe zi

19. Prescrieti pulbere nedivizata, preparat magistral. Vezi lp trecut

20. Prescrieti pulbere divizata pachete, preparat oficinal. Vezi pulbere alcalina Bourget LP trecut
21. Prescrieti pulbere divizata pachete, preparat magistral. MgSO4 – purgativ salin al carui efect se
instaleaza dupa 8h. Dg – constipatii ocazionale. Daca se ia long term => efect daunator (boala
laxativelor)

Rp/Sulfat de magneziu 15g

Pentru 1 pachet

F. as. Nr V

D.s int cate 1 pachet dizolvat intr-un pahar cu apa seara la culcare

29
 22. Prescrieti pulbere divizata in casete. ASA – ef analgezic (mec periferic), codeina ef analgezic (mec
central), dar prin mecanisme diferite => ef analgezic sumat (sinergism de sumare). Dg sdr
migrenos

Rp/Acid acetilsalicilic 500mg

Codeina fosfat 20mg

Pentru o caseta

F.as nr XX

D.s int cate o caseta de 3 ori pe zi

23. Prescrieti un supozitor, preparat magistral. Extractul de beladona – antispastic prin mecanism
neurotrop, papaverina – antispastic prin mecanism miotrop, fenobarbital – hipnotic. Dg – colica
abd

Rp/Extract de beladona 30mg

Papaverina clorhidrica 80mg

Fenobarbital 20mg

Excp q.s.

Pentru 1 supozitor

F.as nr XX

D.s ext intrarectal 1 supozitor la nevoie, max 3 supozitoare pe zi

24. Prescrieti un unguent pasta, preparat magistral

Rp/Talc |

Oxid de zinc |

Lanolina | aa 10g

Vaselina |
D.s ext in aplicatii locale in zonele afectate

30
 25. Prescrieti o solutie apoasa nazala, adm orala in pic. Dg – bronsita cronica

Rp/Codeina fosfat 0.4g

Apa distilata ad 40 g

M.f. sol.

D.s int cate 10 pic de 4 ori pe zi

26. Prescrieti un sirop, preparat magistral. Ambele substante sunt expectorante secretostimulante
=> indicate in bronsita acuta/cronica cu tuse productiva

Rp/Clorura de amoniu 5g

Iodura de potasiu 5g

Apa de menta 30g

Sirop simplu ad 150g

M.f sirop

D.s int cate o Lra de 3 ori pe zi

27. Prescrieti o potiune. Cloralhidrat = hipnotic ce produce si iritatia mucoaselor => trebuie asociat
cu un excipient de tipul mucilagului de guma arabiga/julep gumos (protector pt mucoase)

Rp/Cloralhidrat 5g

Julep gumos 30g

Sirop simplu 20g

Apa distilata ad 150g

M.f potiune

D.s int cate 1 Lra pe zi seara la culcare

28. Prescrieti o sol inj, prep magistral. Procaina – anestezic local. Dg – artrite, artroze

Rp/Procaina clorhidrica 1g

Apa distilata ad 120g

In fl steril

D.s inj intraarticular 40 mL o data, se poate repeta la 8h

31
 29. Prescrieti o tinctura. Tinctura de opiu are morfina => efect constipant. Dg diaree apoase

Rp/Tinctura de opiu 15g (cincisprezece grame)

Fl nr I (unu)

D.s int cate 10 picaturi de 3 ori pe zi

30. Prescrieti colutori. Tetraciclina – atb local, acid boric – antiseptic local. Dg – eruptie dentara sau
stomatita

Rp/ Tetraciclina 0.3g

Acid boric 0.3g

Glicerina boraxata 30 g

M.f sol

D.s ext barijonari locale ale gingiilor

32