C4-Epi-Tipuri de Studii, Anchete

Tipuri de studii epidemiologice Anchetele analitice si experimentale
Curs studenti Medicin general-anul V
Clasificarea anchetelor epidemiologice

Dup obiectivul urmrit: DESCRIPTIVE populationale
-
anchete de prevalenta, corelationale/ecologice
- Individuale raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys) ANALITICE - observationale (de cohorta; caz-control) - de interventie (clinical trials) Dupa rolul investigatorului Anchete observationale Anchete de interventie/experimentale Dup direcia studiului Anchete transversale Anchete longitudinale
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 2
Axele care definesc investigaia epidemiologice
Relatia E-R: transversala longitudinala

de cohorta caz control
Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta selectia subiectilor: in functie de expunere; in fct de rezultat; alte selectii
I. Anchetele analitice
Scopuri: De a dovedi existenta/inexistenta unei asociatii epidemiologice De a efectua inferente cauzale De a verifica ipoteze epidemiologice
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Repere
Anchetele de cohort: EXPUNERE Anchetele caz-control: EXPUNERE EFECT
EFECT
Etape

Alegerea populatiei Culegerea datelor Analiza riscurilor Inferenta
Ancheta de cohorta - scop

dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma studiilor descriptive duc la generalizri de tip cauzal studii observationale (investigatorul nu are rol in administrarea expunerii, ci doar o urmareste)

longitudinale pornesc de la expunere catre rezultat
Alte denumiri: studii de asteptare (pornind de la factorul de risc se asteapta aparitia bolii); studii de urmarire (follow-up) (supravegherea in timp a unor loturi de persoane pentru a detecta aparitia cazurilor noi de boala); studii etiologice (se refera la relatia dintre factorul cauzal si boala); studii de incidenta (pornind de la factorul de risc si asteptand boala, toate cazutile care apar sunt cazuri noi).
Studiile de cohort
De tip 1
Bolnavi de M Factor Factor de de risc risc Lot expui Lot expui Nonbolnavi de M
Eantion Esantion populaie
LotLot neexpui neexpui
Bolnavi de M Nonbolnavi de M
Studiile de cohort
De tip 2
Bolnavi de M Lot de studiu expusi la risc Non bolnavi de M
Lot martor neexpusi la risc
Bolnavi de M
Non bolnavi de M
a. Alegerea populatiei

Obiectul investigatiei: asociatie FR- Efect populatia de studiu: pop gen, esantioane, loturi variabilele de cercetat (EXP/REZ)
expunerea - factor incriminat a fi responsabil de un anumit rezultat (pasiva) Naturala/ cu variabila intrinseca (TA, G) comportamente rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora unei expuneri; tb definit anterior inceperii anchetei

simptome/caracteristici ale bolii -soft end point Hard end point-rela ionate rezultatului bolii
Tipuri de anchete de cohort
Propriu-zis prospective, folow up - efectul e vazut ca rezultat al expunerii pecedente de cohorta retrospective - datele despre FR si B sunt culese din trecut (doc medicale) de tip prospectiv istoric (ambispective) - E si R au aprut in trecut, dar se urmareste in timp ap altor rezultate datorate aceleiasi expuneri (x. razboiul din Golf, Cernobal)
Criterii de includere
La nceperea studiului, subiecii NU TREBUIE S AIB BOALA naintea nceperii studiului, trebuie exclui cei care NU POT FACE BOALA - prin anamnez, ex.clinic, teste dg.
12
II. Masurarea i analiza datelor

Msurarea expunerii Metode: directe prin:

observare; examen clinic, paraclinic; interviu;
indirecte prin:
-culegerea de date individuale din diverse inscrisuri (foaia de observatie, fisa de consultatie); -culegere de date din inscrisuri colective care se refera la expunerea colectiva la un anumit factor de risc Informatii despre rezultat (boala sau deces)
Msurarea efectului (bolii)
Se efectueaz identic la expui ca i la neexpui (procedurile de identificare a bolii trebuie s fie aceleai la expui i neexpui) se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)
Surse rezultate certificatele constatatoare de deces folie de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale sau registre sopeciale (cancer, malformatii); examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar in expunerea la factorul de risc si in comportamente, reprezinta eca mai frecventa modalitate de a obtine informatii despre expunere si rezultate.
14
c. Analiza riscurilor
Factor de risc + + Total a c a+c
Boala b d b+d
Total
a+b c+d a+b+c+d
a = persoanele care fac boala din cei expui b = persoanele care nu fac boala din cei expui c = persoanele care fac boala din cei neexpui d = persoanele care nu fac boala din cei neexpui a+b = totalul expuilor c+d = totalul neexpuilor a+c = totalul bolnavilor b+d = totalul nonbolnavilor
Masurarea asociaiei FR a - riscul bolii R1 la + a b (decesului) expui

-
Boala/efect + -
Total
a
c a+c
b
d b+d
a+b c+d
a+b+c+d
c R0 cd
RR R1 R0
-riscul
bolii (decesului) la cei neexpui
Total
-RISCUL RELATIV - arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fa de neexpui; -Masoara forta asocierii epidemiologice - important cauzalitate
Masurarea asociaiei
Riscul atribuibil
RA R1 R0
arat cu ct este mai mare riscul la cei expui fa de neexpui msoar excesul riscului la expui adic partea din risc care se datoreaz factorului de risc
Fraciunea riscului atribuit la expui
RA %
arat ct la sut din riscul expuilor R1 R 0 x100 se datoreaz factorului de risc R1 se calculeaz n anchetele de tip 1
Semnificaia riscului
RR RR>1 RR=1 RR<1
RA RA>0 RA=0 RA<0
Concluzia Factor de risc Factor indiferent Factor de protecie
Pentru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc i boal s fie dovedit riscul relativ trebuie s fie mai mare dect 1 i
semnificativ statistic
se aplic un test de semnificaie statistic n functie de natura variabilelor 2-calitative, coef de corelatie-cantitative, anl de varianta var cant-var cal, sau se determin intervalul de ncredere al riscului).
Interpretarea riscului relativ
RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fa de neexpui Riscul relativ = 1,36 Riscul de a face boal coronarian este de 1,36 ori mai mare la fumtori fa de nefumtori
Riscul de a face boal coronarian este cu 36% mai mare la fumtori fa de nefumtori (fraciunea de risc atribuibil fumatului = RR-1)
Impactul aciunii factorului de risc n populaie- se masoara prin RISCUL ATRIBUIBIL N POPULATIE
RAP
R p R0 Rp
Rp incidena bolii n populaie (sau Rp mortalitatea prin boala respectiv n populaie) RR = riscul relativ Pe = prevalena factorului de risc n populaie
RAP
Pe ( RR 1) Pe ( RR 1) 1
Interes pentru organizatorul de sanatate n elaborarea strategiilor de interventie pentru prevenirea i controlul bolilor n populatie!!!
10
Ancheta de cohort
Avantaje calitate mare - in momentul proiectrii rezultatele nu sunt cunoscute, apar dup act FR; permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabil ; se pot msura toate efectele generate de un FR; Limite: logistice administrative perioada lunga de urmrire nu se pot repeta pe aceleai loturi
Ex. Studiul Framingham

Din 1948, eantioane din rezidenii localitii Framingham, Massachusetts au fost investigate cu privire la asocierea dintre presupui factori de risc i apariia bolii cardiace sau a altei boli Populaia studiului: 5127 brbai i femei ntre 30 i 62 ani, fr boal cardiovascular la includerea n studiu (1948-1952) Cohorta era examinat la fiecare 2 ani i se supraveghereau zilnic internrile de la spitalul Framingham Expuneri: fumatul consumul de alcool obezitatea hipertensiunea arterial nivelele crescute ale colesterolului seric nivelele scute de activitate fizic, etc.
11
ANCHETELE CAZ-CONTROL
Anchete de tip analitic anchete observaionale unitatea de observaie: individul (nu grupul, populaia) alte denumiri: studii caz-martor, retrospective, anamnestice
23
ANCHETELE CAZ-CONTROL
Scopul: dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice duc la inferene (generalizri) de tip cauzal verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma unor tipuri de studii descriptive
24
12
Anchetele caz-control
Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice analitice sunt singura modalitate practic de a identifica factorii de risc pentru bolile rare (prevalenta n pop<10%) se potrivesc cel mai bine bolilor care necesit ngrijiri medicale (ex. cancer, fractur de old etc.) Permit studiul asocierii dintre mai multi factori de risc si boal-B cronice
Selectionarea loturilor
Fiind anchete analitice sunt necesare 2 loturi:
lotul cazurilor (bolnavi cu o anumita afectiune) care reprezinta lotul test; lotul de comparare (non-bolnavi) care reprezinta lotul martor.
In ambele loturi se cauta anamnestic factorul de risc.
26
13
Modelul anchetei caz-control
27
Selectionarea cazurilor
Lotul test poate fi constituit din: bolnavi spitalizati; populatia tinta, ceea ce ar creste reprezentativitatea anchetei; nu ar mai exista factorul de distorsiune reprezentat de atractia bolnavului fata de spital; categorii special selectionate (anumite boli profesionale).
Este de dorit
sa fie selectionate cazurile noi de boala si nu cele vechi, deoarece pot apare factori de distorsiune (de exemplu, la cazurile vechi de boala, frecventa factorului de risc sa fie mai mica, urmare a modificarii comportamentului unor bolnavi) in cazul cind boala este rara suntem constrinsi sa luam in studiu atit cazuri noi cit si cazuri vechi de boala. Selectia cazurilor sa se faca din populatia tinta- formele bolii intilnite in populatia generala fiind diferite de cele care ajung in spital
28
14
Selectarea martorilor
Partea critica a studiilor CC: Martorii tb sa fie similari lotului de cazuri cu exceptia bolii Martorii trebuie s provin din aceeai populaie la risc pentru boal dar alcatuit din persoane bolnave cu boli care se asociaza altor factori de risc (grup heterogen) Martorii trebuie s fie reprezentativi pentru populaia int Efectivul grupului martor mai mare pentru a crete putera statistic atunci cnd cazurile sunt greu de obinut (3:1)
Surse de cazuri i martori
CAZURI toate cazurile dg. n comunitate toate cazurile dg. ntr-un eantion din populaie toate cazurile dg. n toate spitalele toate cazurile dg. ntr-un singur spital
MARTORI eantion din populaia general non-cazuri dintr-un eantion din populaie eantion de pacieni din toate spitalele, care nu au boala eantion de pacieni din acelai spital, care nu au boala
30
15
Culegerea informatiilor
2 conditii: folosirea acelorasi metode si pentru lotul cazurilor si pentru lotul control; acuratetea informatiilor sa fie cit mai mare.
Informatiile pot fi culese: din foile de observatie; prin examinarea directa sau interviu. Erori: - Distorsiune (deoarece informatiile se culeg dupa aparitia bolii) generate: bolnavi (nu-si amintesc despre factorii de risc); investigator (va cauta cu insistenta prezenta factorilor de risc la cei care au boala). evitabile daca persoana care culege informatiile nu cunoaste:

ipoteza epidemiologica care se doreste a fi verificata; loturile luate in studiu.

Masurarea asociatiei
Factori de risc + Total Boala + a c a+c b d b+d a+b c+d a+b+c+d Total
Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i se caut a i b, respectiv frecvena expunerii la bolnavi i respectiv martori
f1
f0
a ac
b bd
- frecvena factorului de risc n lotul cazurilor
- frecvena factorului de risc n lotul control

16
Masurarea forei asociaiei
n ancheta cazuri-control, riscul relativ nu se poate calcula direct pentru c nu se poate msura riscul bolii la expui i la neexpui. Pentru msurarea forei asociaiei epidemiologice n anchetele de tip caz-control se folosete odds ratio (raportul cotelor, OR).
Oeveniment
OR
P P eveniment ev. P noneveniment 1 P ev.
cota bolii la expui cota bolii la ne-expui
OR
ad bc
33
Interpretarea valorii raportului cotelor
Cota bolii la expui e de OR mai mare dect la neexpui n cazul bolilor rare n populaie (exemplu: bolile cronice ce au prevalena mai mic de 10%) OR aproximeaz RR Numai n acest caz se poate afirma c riscul bolii e de OR mai mare sau mai mic la expui dect la neexpui.
17
Masurarea asociatiei
n cazul bolilor rare RR=OR i se pot calcula: Riscul atribuibil
RA%
OR 1 OR
Impactul actiunii factorului de risc n pop
RAP
Po : prevalena expunerii n lotul martor P : prevalena expunerii n populaia general.

35
Po (OR 1) Po (OR 1) 1
OR<1
Raportul cotelor cazuri/martori
OR=1
OR>1
Cota expunerii Cotele Cota expunerii la cazuri mai expunerilor la cazuri mai mic dect egale la cazuri mare dect i martori cota expunerii cota expunerii la martori la martori Expunerea reduce riscul de boal (factor protector) Expunerea respectiv nu este un factor de risc Expunerea crete riscul de boal (factor de risc)
Expunerea ca factor de risc
Pentru dovedirea asocierii epidemiologice este necesar efectuarea unui test de semnificaie statistic-anliza pe perechi, anal stratificata (fct. de confuzie) regresie logistica (ef fiecarui FR n ef global)
18
Ancheta caz-control
Avantaje:

durata mic a studiului; numr mic de subieci necesari pentru studiu; cost sczut; aplicabile la boli rare; facilitatea efecturii studiului; permit analiza concomitent a mai multor factori sau a mai multor nivele de expunere; permit repetarea studiului.
37
Anchetele caz-control
Dezavantaje:
Non rspunsul, care poate ine de dorina persoanelor anchetate de a colabora sau nu, de cunoaterea problemei cercetate i de memorie; documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete; dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil; ancheta se adreseaz de cele mai multe ori persoanelor n via ori tocmai decedaii de boala M pe care o studiem au avut probabil forme mai grave ale bolii i, probabil, o expunere mai intens sau mai prelungit la factorul de risc; nu permit msurarea direct, ci doar estimarea prin metode epidemiometrice a riscului bolii sau riscului relativ (odss-ratio) i numai n anumite condiii; erorile sistematice (bias) i nesistematice (aleatorii) pot apare mai frecvent dect n anchetele de cohort.
19
Pentru ce tip de ancheta optam ntr-o situaie concret?
1. 2. 3.
3 criterii principale:
frecvena bolii n populaie frecvena probabil a expunerii la risc avantajele i dezavantajele diverselor tipuri de anchete epidemiologie analitice
39
Anchetele intervenionale
Definitie -Studii de cohorta (FR - B) in care cercetatorul manipuleaza factorul studiat si observa efectul asupra criteriului de rationament sunt singurele anchete in masura sa dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea unor tratamente, interventii, decizii diagnostice si organizatorice probeaz practic, o ipotez elaborat n cadrul anchetelor descriptive i verificat analitic dovada experimentala- Ultimul dintre criteriile de plauzibilitate Evans considerente etice
40
20
Unitatea de analiz

Indivizi, familii, grupuri, organizatii, comunitati
41
Domenii de aplicare
Evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi experimentarea medicamentelor noi evaluarea unor noi conduite terapeutice evaluarea unor forme de organizare a serviciilor de sanatate evaluarea unor programe de educatie evaluarea unor modalitati noi de depistare a unor factori de risc sau maladii
21
Etapele unei anchete experimentale

I. Alegerea loturilor II. Administrarea interventiei III. Consemnarea rezultatelor IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a deosebirilor constatate V. Inferenta epidemiologica
I. Alegerea loturilor
A. criterii de includere: clinice si demografice (GV, sex) care definesc populatia potentiala la care pot fi generalizate rezultatele geografice si temporale - definesc populatia accesibila (disponibila pt studiu) B. criterii de excludere Caracteristici care risca sa altereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor (alcoolici, alta afectiune) aspecte etice (nu doresc sa participe la studiu)
22
I. Alegerea loturilor
Esantionarea
Probabilistica - fiecare individ are o anumita probabilitate de selectie specificata (tragere la sorti simpla, stratificata, a grupelor, pasul mecanic) Neprobabilistica (calitativa)- nu specifica o probabilitate de selectie; practica dar mai putin riguroasa
Pregatirea loturilor
Evaluarea subiectilor (inregistrare, masurarea diferitilor parametri importanti pt studiu) consimtamantul informat = drept al pacientului dreptul de a se retrage in orice etapa Repartizarea subiectilor in loturi - randomizat (sanse egale de a fi n unul din loturi) repartizarea = ireversibila alocarea randomizata esantionarea randomizata
II. Administrarea interventiei

Mod deschis erori orb (simplu orb) dublu orb triplu orb
46
23
III. Consemnarea rezultatelor
Stabilirea cat mai exacta a rezultatului interesant pt studiu (criteriul de rationament)
Ex fibrinolitice-IMA-
Important: monitorizarea compliantei subiectilor (masurare prin chestionare, analiza metaboliti urinari)
47
IV. Prelucrarea datelor

Tabel de contingenta 2x2 R1 = riscul aparitiei evenimentului la lotul test R0 = riscul aparitiei evenimentului la lotul martor Forta asociatiei RR RA-care este partea atribuibila interventiei
48
24
Interpretare
RR >1 =1 <1 RA >0 =0 <0 Concluzie FR FI FP
Testarea statistic a rezultatelor se poate face recurgnd la: testul , cnd criteriul de raionament evaluat este dichotomic, testul t, cnd variabila evenimentului este continu un test non-parametric, cnd variabila evenimentului nu are o distribuie normal
V. Inferenta epidemiologica
In cazul in care cercetarea s-a fact pe esantioane inferenta epidemiologica se fac prin metode: Cornfield/Miettinen pt RR, Miettinen sau Walter pt RA - stab CI al riscurilor in pop globala
50
25
DESIGN-ul unui studiu experimental
ESANTION
neparticipants
RANDOMIZARE a GRUPURILOR (2.n)
GRUP INTERVENTIE
GRUP CONTROL
PIERDERE DIN URMARIRE
MASURARE REZULTAT
MASURARE REZULTAT
51
Tipuri anchete experimentale si de interventie
Studii clinice (clinical trials) studii in teren studii comunitare
52
26
Studii clinice

Experimentale eseniale pentru dezvoltarea de noi tratamente proiectate in vederea evaluarii unui tratament pe om, prin compararea rezultatelor obtinute pe un grup test, care primeste tratamentul respectiv cu rezultatele dintr-un grup martor, comparabil, care primeste placebo Ambele grupuri sunt incluse in studiu, tratate si urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp
Studii clinice
Grupurile pot fi stabilite prin randomizare sau alt metod de alocare. Rezultatul msurat poate fi decesul, un eveniment clinic nefatal sau un test de laborator. Perioada de observare poate fi scurt sau lung, n funcie de rezultatul msurat
54
27
Fazele studiului clinic pe om
Studiile de faza I se efectueaz pe un numr mic de subieci i au drept scop precizarea siguranei i toleranei (sunt serii de cazuri clinice-descriptive) Studiile de faza II precizeaz eficacitatea optimal a tratamentului (experimentale) Studiile de faz III stabilesc eficacitatea tratamentului, cel mai frecvent prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate (clinical trials; experimentale) Studiile de faza IV, dup comercializarea produsului, au drept scop precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor nedorite, nedecelate n decursul etapelor precedente (descriptive; analitice-cohorte) Catedra de Sanatate Publica si Management, 55
UMF "Carol Davila" Bucureti
Studii clinice in teren (trials in the field)

Implica persoane care nu prezinta semne de boala, dar despre care se presupune ca sunt expuse FR Colectarea datelor in teren, de la pers din populatia generala Scop: prevenirea aparitiei bolii Evaluare logistica si financiara
Exemple de studii n teren: testarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomielitei (pe copii) prevenirea bolii coronariene la brbaii de vrst mijlocie cu risc crescut testarea unor metode de protecie mpotriva efectului pesticidelor evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de plumb din mediul domestic asupra saturnismului la copii
28
Studii comunitare

Grupurile la care se refera interventia- comunitati Ideale pt bolile care au la origine factori sociali Limite: nr mic de comunitati, nu se pot randomiza; sunt necesare alte metode pt a dovedi ca diferentele nu sunt date de particularitatile comunitatilor Riscul subestimarii efectului
Exemple studiul cariilor dentare n doua comunitati comunitatatea A a primit florur de sodiu, administrat n apa de but / comunitatea din B Kingston a primit ap fr florur-a artat reduceri clinice importante i semnificative statistic ale apariiei dinilor cariai, frecvenei lipsei dinilor sau a dinilor plombai.
57
Anchetele interventionale avantaje
Principalul mod de a dovedi asociatia epidemiologica Validitate in studierea proceselor cauzale (mai ales interna rezultatul are drept cauze variabile independente de ipoteza) Sunt de tip longitudinal Acuratete - relativa
58
29
Anchetele interventionale dezavantaje
Validitate externa limitata (greu de generalizat rezultatele) Obiectivele fezabile pe grupuri mici, atipice concl nu pot fi generalizate Disponibilitatea de participare la studiu Considerente etice Afectarea rezultatelor de asteptarile cercetatorului Complexe, costisitoare
59
Concluzii

Probleme de fezabilitate, cost, etica Mai dificil de proiectat si de condus comparativ cu alte studii AI pe subiecti suficient de numerosi, proiectate si conduse dupa criterii stiintifice, pot furniza dovada cea mai puternica si mai directa a existentei rel Cauza-Efect
60
30

C4-Epi-Tipuri de Studii, Anchete

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4-Epi-Tipuri de Studii, Anchete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tipuri de studii epidemiologice Anchetele analitice si experimentale

Curs studenti Medicin general-anul V

Clasificarea anchetelor epidemiologice

anchete de prevalenta, corelationale/ecologice

Axele care definesc investigaia epidemiologice

Relatia E-R: transversala longitudinala

de cohorta caz control

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Alegerea populatiei Culegerea datelor Analiza riscurilor Inferenta

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Ancheta de cohorta - scop

longitudinale pornesc de la expunere catre rezultat

Eantion Esantion populaie

LotLot neexpui neexpui

Lot martor neexpusi la risc

Tipuri de anchete de cohort

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

II. Masurarea i analiza datelor

observare; examen clinic, paraclinic; interviu;

Msurarea efectului (bolii)

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Factor de risc + + Total a c a+c

a+b c+d a+b+c+d

Masurarea asociaiei FR a - riscul bolii R1 la + a b (decesului) expui

bolii (decesului) la cei neexpui

Fraciunea riscului atribuit la expui

RA RA>0 RA=0 RA<0

Concluzia Factor de risc Factor indiferent Factor de protecie

Interpretarea riscului relativ

Ex. Studiul Framingham

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 22

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

In ambele loturi se cauta anamnestic factorul de risc.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Modelul anchetei caz-control

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Surse de cazuri i martori

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

ipoteza epidemiologica care se doreste a fi verificata; loturile luate in studiu.

- frecvena factorului de risc n lotul cazurilor

- frecvena factorului de risc n lotul control

Masurarea forei asociaiei

P P eveniment ev. P noneveniment 1 P ev.

cota bolii la expui cota bolii la ne-expui

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Interpretarea valorii raportului cotelor

n cazul bolilor rare RR=OR i se pot calcula: Riscul atribuibil

Impactul actiunii factorului de risc n pop

Po : prevalena expunerii n lotul martor P : prevalena expunerii n populaia general.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Expunerea ca factor de risc

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Pentru ce tip de ancheta optam ntr-o situaie concret?

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Indivizi, familii, grupuri, organizatii, comunitati

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Etapele unei anchete experimentale

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 45

II. Administrarea interventiei

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti