Sunteți pe pagina 1din 30

Tipuri de studii epidemiologice Anchetele analitice si experimentale

Curs studenti Medicin general-anul V

Clasificarea anchetelor epidemiologice


Dup obiectivul urmrit: DESCRIPTIVE populationale
-

anchete de prevalenta, corelationale/ecologice

- Individuale raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys) ANALITICE - observationale (de cohorta; caz-control) - de interventie (clinical trials) Dupa rolul investigatorului Anchete observationale Anchete de interventie/experimentale Dup direcia studiului Anchete transversale Anchete longitudinale
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 2

Axele care definesc investigaia epidemiologice

Relatia E-R: transversala longitudinala


de cohorta caz control

Realizarea in timp: istorica, concomitenta, mixta selectia subiectilor: in functie de expunere; in fct de rezultat; alte selectii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 3

I. Anchetele analitice
Scopuri: De a dovedi existenta/inexistenta unei asociatii epidemiologice De a efectua inferente cauzale De a verifica ipoteze epidemiologice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Repere
Anchetele de cohort: EXPUNERE Anchetele caz-control: EXPUNERE EFECT

EFECT

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Etape

Alegerea populatiei Culegerea datelor Analiza riscurilor Inferenta

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Ancheta de cohorta - scop


dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma studiilor descriptive duc la generalizri de tip cauzal studii observationale (investigatorul nu are rol in administrarea expunerii, ci doar o urmareste)

longitudinale pornesc de la expunere catre rezultat

Alte denumiri: studii de asteptare (pornind de la factorul de risc se asteapta aparitia bolii); studii de urmarire (follow-up) (supravegherea in timp a unor loturi de persoane pentru a detecta aparitia cazurilor noi de boala); studii etiologice (se refera la relatia dintre factorul cauzal si boala); studii de incidenta (pornind de la factorul de risc si asteptand boala, toate cazutile care apar sunt cazuri noi).
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 7

Studiile de cohort

De tip 1
Bolnavi de M Factor Factor de de risc risc Lot expui Lot expui Nonbolnavi de M

Eantion Esantion populaie

LotLot neexpui neexpui

Bolnavi de M Nonbolnavi de M

Studiile de cohort

De tip 2
Bolnavi de M Lot de studiu expusi la risc Non bolnavi de M

Lot martor neexpusi la risc

Bolnavi de M

Non bolnavi de M

a. Alegerea populatiei

Obiectul investigatiei: asociatie FR- Efect populatia de studiu: pop gen, esantioane, loturi variabilele de cercetat (EXP/REZ)

expunerea - factor incriminat a fi responsabil de un anumit rezultat (pasiva) Naturala/ cu variabila intrinseca (TA, G) comportamente rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora unei expuneri; tb definit anterior inceperii anchetei

simptome/caracteristici ale bolii -soft end point Hard end point-rela ionate rezultatului bolii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 10

Tipuri de anchete de cohort

Propriu-zis prospective, folow up - efectul e vazut ca rezultat al expunerii pecedente de cohorta retrospective - datele despre FR si B sunt culese din trecut (doc medicale) de tip prospectiv istoric (ambispective) - E si R au aprut in trecut, dar se urmareste in timp ap altor rezultate datorate aceleiasi expuneri (x. razboiul din Golf, Cernobal)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 11

Criterii de includere

La nceperea studiului, subiecii NU TREBUIE S AIB BOALA naintea nceperii studiului, trebuie exclui cei care NU POT FACE BOALA - prin anamnez, ex.clinic, teste dg.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

12

II. Masurarea i analiza datelor


Msurarea expunerii Metode: directe prin:

observare; examen clinic, paraclinic; interviu;

indirecte prin:

-culegerea de date individuale din diverse inscrisuri (foaia de observatie, fisa de consultatie); -culegere de date din inscrisuri colective care se refera la expunerea colectiva la un anumit factor de risc Informatii despre rezultat (boala sau deces)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 13

Msurarea efectului (bolii)

Se efectueaz identic la expui ca i la neexpui (procedurile de identificare a bolii trebuie s fie aceleai la expui i neexpui) se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)

Surse rezultate certificatele constatatoare de deces folie de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale sau registre sopeciale (cancer, malformatii); examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar in expunerea la factorul de risc si in comportamente, reprezinta eca mai frecventa modalitate de a obtine informatii despre expunere si rezultate.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

14

c. Analiza riscurilor

Factor de risc + + Total a c a+c

Boala b d b+d

Total

a+b c+d a+b+c+d

a = persoanele care fac boala din cei expui b = persoanele care nu fac boala din cei expui c = persoanele care fac boala din cei neexpui d = persoanele care nu fac boala din cei neexpui a+b = totalul expuilor c+d = totalul neexpuilor a+c = totalul bolnavilor b+d = totalul nonbolnavilor
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 15

Masurarea asociaiei FR a - riscul bolii R1 la + a b (decesului) expui


-

Boala/efect + -

Total

a
c a+c

b
d b+d

a+b c+d
a+b+c+d

c R0 cd
RR R1 R0

-riscul

bolii (decesului) la cei neexpui

Total

-RISCUL RELATIV - arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fa de neexpui; -Masoara forta asocierii epidemiologice - important cauzalitate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 16

Masurarea asociaiei
Riscul atribuibil

RA R1 R0

arat cu ct este mai mare riscul la cei expui fa de neexpui msoar excesul riscului la expui adic partea din risc care se datoreaz factorului de risc

Fraciunea riscului atribuit la expui

RA %

arat ct la sut din riscul expuilor R1 R 0 x100 se datoreaz factorului de risc R1 se calculeaz n anchetele de tip 1
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 17

Semnificaia riscului
RR RR>1 RR=1 RR<1

RA RA>0 RA=0 RA<0

Concluzia Factor de risc Factor indiferent Factor de protecie

Pentru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc i boal s fie dovedit riscul relativ trebuie s fie mai mare dect 1 i

semnificativ statistic

se aplic un test de semnificaie statistic n functie de natura variabilelor 2-calitative, coef de corelatie-cantitative, anl de varianta var cant-var cal, sau se determin intervalul de ncredere al riscului).
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 18

Interpretarea riscului relativ

RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fa de neexpui Riscul relativ = 1,36 Riscul de a face boal coronarian este de 1,36 ori mai mare la fumtori fa de nefumtori

Riscul de a face boal coronarian este cu 36% mai mare la fumtori fa de nefumtori (fraciunea de risc atribuibil fumatului = RR-1)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 19

Impactul aciunii factorului de risc n populaie- se masoara prin RISCUL ATRIBUIBIL N POPULATIE

RAP

R p R0 Rp

Rp incidena bolii n populaie (sau Rp mortalitatea prin boala respectiv n populaie) RR = riscul relativ Pe = prevalena factorului de risc n populaie

RAP

Pe ( RR 1) Pe ( RR 1) 1

Interes pentru organizatorul de sanatate n elaborarea strategiilor de interventie pentru prevenirea i controlul bolilor n populatie!!!
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 20

10

Ancheta de cohort
Avantaje calitate mare - in momentul proiectrii rezultatele nu sunt cunoscute, apar dup act FR; permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabil ; se pot msura toate efectele generate de un FR; Limite: logistice administrative perioada lunga de urmrire nu se pot repeta pe aceleai loturi
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 21

Ex. Studiul Framingham


Din 1948, eantioane din rezidenii localitii Framingham, Massachusetts au fost investigate cu privire la asocierea dintre presupui factori de risc i apariia bolii cardiace sau a altei boli Populaia studiului: 5127 brbai i femei ntre 30 i 62 ani, fr boal cardiovascular la includerea n studiu (1948-1952) Cohorta era examinat la fiecare 2 ani i se supraveghereau zilnic internrile de la spitalul Framingham Expuneri: fumatul consumul de alcool obezitatea hipertensiunea arterial nivelele crescute ale colesterolului seric nivelele scute de activitate fizic, etc.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 22

11

ANCHETELE CAZ-CONTROL

Anchete de tip analitic anchete observaionale unitatea de observaie: individul (nu grupul, populaia) alte denumiri: studii caz-martor, retrospective, anamnestice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

23

ANCHETELE CAZ-CONTROL

Scopul: dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice duc la inferene (generalizri) de tip cauzal verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma unor tipuri de studii descriptive

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

24

12

Anchetele caz-control

Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice analitice sunt singura modalitate practic de a identifica factorii de risc pentru bolile rare (prevalenta n pop<10%) se potrivesc cel mai bine bolilor care necesit ngrijiri medicale (ex. cancer, fractur de old etc.) Permit studiul asocierii dintre mai multi factori de risc si boal-B cronice
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 25

Selectionarea loturilor
Fiind anchete analitice sunt necesare 2 loturi:

lotul cazurilor (bolnavi cu o anumita afectiune) care reprezinta lotul test; lotul de comparare (non-bolnavi) care reprezinta lotul martor.

In ambele loturi se cauta anamnestic factorul de risc.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

26

13

Modelul anchetei caz-control

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

27

Selectionarea cazurilor
Lotul test poate fi constituit din: bolnavi spitalizati; populatia tinta, ceea ce ar creste reprezentativitatea anchetei; nu ar mai exista factorul de distorsiune reprezentat de atractia bolnavului fata de spital; categorii special selectionate (anumite boli profesionale).

Este de dorit

sa fie selectionate cazurile noi de boala si nu cele vechi, deoarece pot apare factori de distorsiune (de exemplu, la cazurile vechi de boala, frecventa factorului de risc sa fie mai mica, urmare a modificarii comportamentului unor bolnavi) in cazul cind boala este rara suntem constrinsi sa luam in studiu atit cazuri noi cit si cazuri vechi de boala. Selectia cazurilor sa se faca din populatia tinta- formele bolii intilnite in populatia generala fiind diferite de cele care ajung in spital

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

28

14

Selectarea martorilor
Partea critica a studiilor CC: Martorii tb sa fie similari lotului de cazuri cu exceptia bolii Martorii trebuie s provin din aceeai populaie la risc pentru boal dar alcatuit din persoane bolnave cu boli care se asociaza altor factori de risc (grup heterogen) Martorii trebuie s fie reprezentativi pentru populaia int Efectivul grupului martor mai mare pentru a crete putera statistic atunci cnd cazurile sunt greu de obinut (3:1)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 29

Surse de cazuri i martori

CAZURI toate cazurile dg. n comunitate toate cazurile dg. ntr-un eantion din populaie toate cazurile dg. n toate spitalele toate cazurile dg. ntr-un singur spital

MARTORI eantion din populaia general non-cazuri dintr-un eantion din populaie eantion de pacieni din toate spitalele, care nu au boala eantion de pacieni din acelai spital, care nu au boala
30

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

15

Culegerea informatiilor
2 conditii: folosirea acelorasi metode si pentru lotul cazurilor si pentru lotul control; acuratetea informatiilor sa fie cit mai mare.

Informatiile pot fi culese: din foile de observatie; prin examinarea directa sau interviu. Erori: - Distorsiune (deoarece informatiile se culeg dupa aparitia bolii) generate: bolnavi (nu-si amintesc despre factorii de risc); investigator (va cauta cu insistenta prezenta factorilor de risc la cei care au boala). evitabile daca persoana care culege informatiile nu cunoaste:

ipoteza epidemiologica care se doreste a fi verificata; loturile luate in studiu.


Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 31

Masurarea asociatiei
Factori de risc + Total Boala + a c a+c b d b+d a+b c+d a+b+c+d Total

Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i se caut a i b, respectiv frecvena expunerii la bolnavi i respectiv martori

f1
f0

a ac
b bd

- frecvena factorului de risc n lotul cazurilor

- frecvena factorului de risc n lotul control


Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 32

16

Masurarea forei asociaiei

n ancheta cazuri-control, riscul relativ nu se poate calcula direct pentru c nu se poate msura riscul bolii la expui i la neexpui. Pentru msurarea forei asociaiei epidemiologice n anchetele de tip caz-control se folosete odds ratio (raportul cotelor, OR).

Oeveniment
OR

P P eveniment ev. P noneveniment 1 P ev.

cota bolii la expui cota bolii la ne-expui

OR

ad bc
33

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Interpretarea valorii raportului cotelor

Cota bolii la expui e de OR mai mare dect la neexpui n cazul bolilor rare n populaie (exemplu: bolile cronice ce au prevalena mai mic de 10%) OR aproximeaz RR Numai n acest caz se poate afirma c riscul bolii e de OR mai mare sau mai mic la expui dect la neexpui.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 34

17

Masurarea asociatiei

n cazul bolilor rare RR=OR i se pot calcula: Riscul atribuibil

RA%

OR 1 OR

Impactul actiunii factorului de risc n pop

RAP

Po : prevalena expunerii n lotul martor P : prevalena expunerii n populaia general.


35

Po (OR 1) Po (OR 1) 1

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

OR<1
Raportul cotelor cazuri/martori

OR=1

OR>1

Cota expunerii Cotele Cota expunerii la cazuri mai expunerilor la cazuri mai mic dect egale la cazuri mare dect i martori cota expunerii cota expunerii la martori la martori Expunerea reduce riscul de boal (factor protector) Expunerea respectiv nu este un factor de risc Expunerea crete riscul de boal (factor de risc)

Expunerea ca factor de risc

Pentru dovedirea asocierii epidemiologice este necesar efectuarea unui test de semnificaie statistic-anliza pe perechi, anal stratificata (fct. de confuzie) regresie logistica (ef fiecarui FR n ef global)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 36

18

Ancheta caz-control

Avantaje:

durata mic a studiului; numr mic de subieci necesari pentru studiu; cost sczut; aplicabile la boli rare; facilitatea efecturii studiului; permit analiza concomitent a mai multor factori sau a mai multor nivele de expunere; permit repetarea studiului.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

37

Anchetele caz-control

Dezavantaje:

Non rspunsul, care poate ine de dorina persoanelor anchetate de a colabora sau nu, de cunoaterea problemei cercetate i de memorie; documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete; dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil; ancheta se adreseaz de cele mai multe ori persoanelor n via ori tocmai decedaii de boala M pe care o studiem au avut probabil forme mai grave ale bolii i, probabil, o expunere mai intens sau mai prelungit la factorul de risc; nu permit msurarea direct, ci doar estimarea prin metode epidemiometrice a riscului bolii sau riscului relativ (odss-ratio) i numai n anumite condiii; erorile sistematice (bias) i nesistematice (aleatorii) pot apare mai frecvent dect n anchetele de cohort.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 38

19

Pentru ce tip de ancheta optam ntr-o situaie concret?

1. 2. 3.

3 criterii principale:
frecvena bolii n populaie frecvena probabil a expunerii la risc avantajele i dezavantajele diverselor tipuri de anchete epidemiologie analitice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

39

Anchetele intervenionale

Definitie -Studii de cohorta (FR - B) in care cercetatorul manipuleaza factorul studiat si observa efectul asupra criteriului de rationament sunt singurele anchete in masura sa dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea unor tratamente, interventii, decizii diagnostice si organizatorice probeaz practic, o ipotez elaborat n cadrul anchetelor descriptive i verificat analitic dovada experimentala- Ultimul dintre criteriile de plauzibilitate Evans considerente etice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

40

20

Unitatea de analiz

Indivizi, familii, grupuri, organizatii, comunitati

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

41

Domenii de aplicare

Evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi experimentarea medicamentelor noi evaluarea unor noi conduite terapeutice evaluarea unor forme de organizare a serviciilor de sanatate evaluarea unor programe de educatie evaluarea unor modalitati noi de depistare a unor factori de risc sau maladii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 42

21

Etapele unei anchete experimentale


I. Alegerea loturilor II. Administrarea interventiei III. Consemnarea rezultatelor IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a deosebirilor constatate V. Inferenta epidemiologica
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 43

I. Alegerea loturilor
A. criterii de includere: clinice si demografice (GV, sex) care definesc populatia potentiala la care pot fi generalizate rezultatele geografice si temporale - definesc populatia accesibila (disponibila pt studiu) B. criterii de excludere Caracteristici care risca sa altereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor (alcoolici, alta afectiune) aspecte etice (nu doresc sa participe la studiu)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 44

22

I. Alegerea loturilor
Esantionarea

Probabilistica - fiecare individ are o anumita probabilitate de selectie specificata (tragere la sorti simpla, stratificata, a grupelor, pasul mecanic) Neprobabilistica (calitativa)- nu specifica o probabilitate de selectie; practica dar mai putin riguroasa

Pregatirea loturilor
Evaluarea subiectilor (inregistrare, masurarea diferitilor parametri importanti pt studiu) consimtamantul informat = drept al pacientului dreptul de a se retrage in orice etapa Repartizarea subiectilor in loturi - randomizat (sanse egale de a fi n unul din loturi) repartizarea = ireversibila alocarea randomizata esantionarea randomizata

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 45

II. Administrarea interventiei


Mod deschis erori orb (simplu orb) dublu orb triplu orb

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

46

23

III. Consemnarea rezultatelor

Stabilirea cat mai exacta a rezultatului interesant pt studiu (criteriul de rationament)

Ex fibrinolitice-IMA-

Important: monitorizarea compliantei subiectilor (masurare prin chestionare, analiza metaboliti urinari)

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

47

IV. Prelucrarea datelor


Tabel de contingenta 2x2 R1 = riscul aparitiei evenimentului la lotul test R0 = riscul aparitiei evenimentului la lotul martor Forta asociatiei RR RA-care este partea atribuibila interventiei

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

48

24

Interpretare
RR >1 =1 <1 RA >0 =0 <0 Concluzie FR FI FP

Testarea statistic a rezultatelor se poate face recurgnd la: testul , cnd criteriul de raionament evaluat este dichotomic, testul t, cnd variabila evenimentului este continu un test non-parametric, cnd variabila evenimentului nu are o distribuie normal
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 49

V. Inferenta epidemiologica

In cazul in care cercetarea s-a fact pe esantioane inferenta epidemiologica se fac prin metode: Cornfield/Miettinen pt RR, Miettinen sau Walter pt RA - stab CI al riscurilor in pop globala

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

50

25

DESIGN-ul unui studiu experimental

ESANTION
neparticipants

RANDOMIZARE a GRUPURILOR (2.n)

GRUP INTERVENTIE

GRUP CONTROL

PIERDERE DIN URMARIRE

MASURARE REZULTAT

MASURARE REZULTAT

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

51

Tipuri anchete experimentale si de interventie

Studii clinice (clinical trials) studii in teren studii comunitare

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

52

26

Studii clinice

Experimentale eseniale pentru dezvoltarea de noi tratamente proiectate in vederea evaluarii unui tratament pe om, prin compararea rezultatelor obtinute pe un grup test, care primeste tratamentul respectiv cu rezultatele dintr-un grup martor, comparabil, care primeste placebo Ambele grupuri sunt incluse in studiu, tratate si urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 53

Studii clinice

Grupurile pot fi stabilite prin randomizare sau alt metod de alocare. Rezultatul msurat poate fi decesul, un eveniment clinic nefatal sau un test de laborator. Perioada de observare poate fi scurt sau lung, n funcie de rezultatul msurat

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

54

27

Fazele studiului clinic pe om

Studiile de faza I se efectueaz pe un numr mic de subieci i au drept scop precizarea siguranei i toleranei (sunt serii de cazuri clinice-descriptive) Studiile de faza II precizeaz eficacitatea optimal a tratamentului (experimentale) Studiile de faz III stabilesc eficacitatea tratamentului, cel mai frecvent prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate (clinical trials; experimentale) Studiile de faza IV, dup comercializarea produsului, au drept scop precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor nedorite, nedecelate n decursul etapelor precedente (descriptive; analitice-cohorte) Catedra de Sanatate Publica si Management, 55
UMF "Carol Davila" Bucureti

Studii clinice in teren (trials in the field)


Implica persoane care nu prezinta semne de boala, dar despre care se presupune ca sunt expuse FR Colectarea datelor in teren, de la pers din populatia generala Scop: prevenirea aparitiei bolii Evaluare logistica si financiara

Exemple de studii n teren: testarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomielitei (pe copii) prevenirea bolii coronariene la brbaii de vrst mijlocie cu risc crescut testarea unor metode de protecie mpotriva efectului pesticidelor evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de plumb din mediul domestic asupra saturnismului la copii
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 56

28

Studii comunitare

Grupurile la care se refera interventia- comunitati Ideale pt bolile care au la origine factori sociali Limite: nr mic de comunitati, nu se pot randomiza; sunt necesare alte metode pt a dovedi ca diferentele nu sunt date de particularitatile comunitatilor Riscul subestimarii efectului

Exemple studiul cariilor dentare n doua comunitati comunitatatea A a primit florur de sodiu, administrat n apa de but / comunitatea din B Kingston a primit ap fr florur-a artat reduceri clinice importante i semnificative statistic ale apariiei dinilor cariai, frecvenei lipsei dinilor sau a dinilor plombai.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

57

Anchetele interventionale avantaje

Principalul mod de a dovedi asociatia epidemiologica Validitate in studierea proceselor cauzale (mai ales interna rezultatul are drept cauze variabile independente de ipoteza) Sunt de tip longitudinal Acuratete - relativa

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

58

29

Anchetele interventionale dezavantaje

Validitate externa limitata (greu de generalizat rezultatele) Obiectivele fezabile pe grupuri mici, atipice concl nu pot fi generalizate Disponibilitatea de participare la studiu Considerente etice Afectarea rezultatelor de asteptarile cercetatorului Complexe, costisitoare

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

59

Concluzii

Probleme de fezabilitate, cost, etica Mai dificil de proiectat si de condus comparativ cu alte studii AI pe subiecti suficient de numerosi, proiectate si conduse dupa criterii stiintifice, pot furniza dovada cea mai puternica si mai directa a existentei rel Cauza-Efect

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

60

30