Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neurostomatologie
• Simțul visceral
– general – durere viscerala, temperatură, greață, foame ...
• Resimțit pe scară largă în tractul digestive, urinar, organele de reproducere
– simțurile viscerale speciale - gust
Căile sensibilităţii se efectuaza
- calea sensibilităţii
profunde inconştiente
(relaţii despre tonus şi
echilibru).
Căile sensibilităţii cuprind trei neuroni
• Craniul;
• Meningele:
– Dura mater
– Arahnoida
– Pia mater
• Lichidul cerebrospinal
(LCR);
• Bariera hematoencefalica.
Meningele
• Foițele meningeale - protejează țesutul nervos
Figure 9-4b
Lichidul Cefalorahidian
• Format prin transportul selectiv între celule ependimale
• Volum 125-150 ml și se înlocuiește> de 3 ori / zi, debit menținut de
gradient de presiune de 10 mm Hg
• Cale: ventricule si spațiu subarahnoidiană, reabsorbite în sânge în
sinusurile durale prin vilozităților arachnoide
Lichidul Cefalorahidian
• Un mediu de protejare
si de absorbție a
șocului;
• Oferă un mediu optim
și stabil pentru
generarea impulsurilor
nervoase;
• Oferă un mediu pentru
schimbul de substanțe
nutritive și a
deșeurilor între sânge
și țesut nervos
Bariera Hematoencefalica
• Capilarele extensive si sinusurile
• joncțiunilor strânse promovate de astrocite
• Limitele de permeabilitate pentru cele mai multe molecule cu excepția O2, CO2,
alcool, steroizi, H2O
• Protejeaza creierul: hormoni si substante chimice circulante
– Protejează a SNC de fluctuațiile chimice
– Previne intrarea substanțelor nocive
– Previne intrarea de molecule care ar putea acționa ca neurotransmițători
• Creierul primeste 15% din sânge pompat de inimă
• Creier responsabile pentru aproximativ jumatate din consumul de glucoză al
organismului
• transportorilor membrana muta glucoza din plasmă în lichidul interstițial cerebral
Basal nuclei
(lateral to thalamus)
Basal nuclei
Thalamus
(medial) Thalamus
Hypothalamus
Hypothalamus
Cerebellum
Cerebellum
Midbrain
Brain stem
Brain stem Pons (midbrain, pons,
and medulla)
Medulla Spinal cord
Componentele cerebrale Funcțiile Majore
1. Percepția senzorială
Cortexul cerebral 2. Controlul voluntar al mișcărilor
3. Limba
4. Trăsături de personalitate
5. evenimente mentale sofisticate, cum ar fi de gândire de memorie,
de luare a deciziilor, creativitate și conștiință de sine
1. Statutul mental
Acuze 2. Nervii cranieni
3. Motilitatea
Anamneza
4. Reflexele
5. Sensibilitatea
6. Functia cerebeloasa
7. Semnele meningiene
Examen de
8. Semnele de elongare
Laborator si Instrumental
9. Functia vegetativa
Acuze & Anamneza
• Ca în toate celelalte specialități medicale, Acuzele si
Anamneza completă și țintită joacă un rol primordial.
• Ele cuprind istoricul bolii actuale, antecedentele
personale și cele familiare.
Examenul neurologic. Statutul mental.
- Spasticitate, rigiditate
("rigor"),
- Plasticitate, fenomenul de "roată
dințată",
• Hipotonie.
Reflexe
Reflexele osteo-tendinoase
de ex.: Reflexul rotulian, se
examinează cu ciocanul de reflexe
.
• În cazuri patologice pot fi:
exagerate, diminuate sau
abolite.
• Reflexele cutanate (reflexe
abdominale, cremasteriene)
se examinează cu un ac, de
preferință bont.
Reflexe patologice "piramidale"
• Se pot pune în evidență în cazul
unei leziuni a
fascicolului piramidal ("tractus
cortico-spinalis").
• Cel mai cunoscut este
semnul Babinski: la excitarea
marginii externe a plantei
piciorului apare extensiunea
halucelui).
• Alte semne piramidale: semnul
Chaddock, semnul Oppenheim.
Sensibilitatea
• Există cinci tipuri de
sensibilitate, care se
examinează separat:
• simțul tactil (atingerea),
• presiunea,
• simțul pozițional,
• durearea și
• temperatura
Coordonarea
• Se controlează
echilibrul (stațiunea
și mersul) și felul
cum sunt executate
mișcările
extremităților.
• În cazuri patologice
apar tulburări de
coordonare (ataxie).
Semne meningeale
• Se controlează flexibilitatea
cefei.
• Se poate constata o rigiditate
("redoarea cefei", meningism
), semn de iritație meningială
(meningită, hemoragie).
• Alte semne "meningeale":
Semnul Kernig,
Semnul Brudzinski.
Examenul funcțiilor cognitive.
• Se cercetează:
• starea de conștiință (vigilitatea),
• atenția, memoria,
• precum și funcțiile vorbirii (în cazuri
patologice se poate constata o afazie),
• mișcările automate și deliberate
(patologic: apraxie),
• percepția și
• recunoașterea (patologic: agnozie
vizuală, auditivă, "neglect", anozognozie
etc.)
Examene tehnice în neurologie
Fundul de ochi
• Se examinează
oftalmoscopic
fundul de ochi.
• Se poate constata
o stază papilară,
semn de
hipertensiune intra
craniană
Examene electro-fiziologice
• Electroencefalografie (EEG)-
• Electromiografie (EMG)-
• Electroneurografie (ENG)
• Potențiale evocate (PE)
• Stimulare magnetică transcranială (TMS)
Doppler-Sonografie
• extra- și transcranială, "Duplex".
Examenul lichidului cefalo-rahidian
• Lichidul cefalo-rahidian
(sau: cerebro-spinal) se
obține prin
• rahicenteză, cel mai adesea
prin puncție lombară,
• în cazuri speciale prin
puncție sub-occipitală sau
• cisternală (metodă
introdusă de neuropsihiatrul
român Alexandru Obregia)
Biopsie musculară
• în cazul bolilor neuro-musculare sau miopatii.
Examene neuro-radiologice.
• -Tomografie computerizată (CT)-
• Rezonanță magnetică nucleară
(MRT)-
•
Tomografie cu emisiune de positroni
(PET)-
•
Tomografie computerizată cu emisiu
ne de fotoni
(SPECT)-
• Rezonanță magnetică funcțională
(fMRT)- Magnetoencefalografie
(MEG)
• Angiografie cerebrală
Examene neuro-genetice.
Sindroame neurologice majore
Sindroame neurologice majore. Clasificare.
Etiologie:
•leziunile vasculare sunt cauza
cea mai frecventă (infarcte sau
hemoragile cerebrale);
•procesele expansive
intracraniene (tumori cerebrale
primitive, metastaze
cerebrale, parazitoze etc);
•meningoencefalita;
•traumatismele cerebrale;
•encefalopatiile infantile;
•bolile demielinizante
(scleroză multiplă) etc.
Sindroame neurologice majore.
Sindromul de neuron motor central.
• Hipertermie;
• Tulburările hematopoiezei.
• Tulburările respiratorii şi
cardiovasculare
Sindroame neurologice majore.
Sindroame extrapiramidale.
Sistemul extrapiramidal (SEP) este constiuit din totalitatea formaţiunilor motorii şi a
conexiunilor acestora care, împreună cu sistemul peramidal şi cerebral, reglează şi
controlează motilitatea somatică şi tonusul muscular.
• Descris de Kinner Wilson în 1912, SEP reprezintă, de fapt, un concept funcţional care se
bazează pe un grup de circuite deschise sau de tip „feed-back” suprapuse şi interpuse.
• SEP are multiple conexiuni aferente şi în cadrul său se găsesc atât căi excitatorii, cât şi
inhibitori.
• Filiogenetic, SEP are o vechime mai mare decât sistemul piramidal, el găsindu-se singular
la peşti şi cu rol motor major la reptile, păsări şi mamiferele inferioare.
Sindroame neurologice majore.
Sindroame extrapiramidale.
• Sindromul atetozic (boala
Hammond):
o „ fenomene negative”:
dizartrie, disfagie, afectarea
mişcărilor verticale ale globilor • Sindroamele distonice;
ocular
o „ fenomene pozitive”: • Sindromul hemibalic: rar monobalice (la
mişcările atetozice (ale un membru) sau bibalice (la toate
segmentelor şi musculaturii membrele);
bulbare).
• Sindromul mioclonic;
• Sindromul ticurilor;
Vomele:
• apar spontan, uneori fără a fi Fotofobia şi fonofobia;
precedate de greaţă;
• se produc fără efort, sunt explozive şi Rahialgia:
nu sunt ritmate de alimentaţie; • cel mai frecvent difuză, dar poate fi mai
• apar la debutul bolii. accentuată în regiunea cervicală şi lombară;
• intensificată de percuţia coloanei sau de
presiunea apofizelor spinoase;
• cu iradieri dureroase cu caracter de
radiculalgie.
• SIMPTOAME MENINGIENE
Sindroame neurologice majore.
Sindromul HIC.
Cefalea:
• devine permanentă şi nu răspunde la antialgice;
• se accentuează spre dimineaţă, la trecerea din
clino - în ortostatism, după tuse, strănut,
defecaţie sau în cursul eforturilor fizice care
implică manevra Valsava.
Vomele:
• inconstante, nu au legătură cu alimentaţia şi au,
uneori, un caracter explosiv („în jet”).
I - molecular (plexiform)
II - granular extern (celule piramidale mici)
III - celule piramidale mijlocii
IV - granular intern
V - ganglionar (celule piramidale mari)
VI - celule fusiforme