Cerebelul

Medic neurolog sectia TI Stroke si

Epileptologie, doctorand
C.Munteanu
 Cerebelul, cerebellum
− este segmentul encefalului situat în fosa posterioară a craniului,
posterior de punte şi de partea superioară a bulbului rahidian cu care
delimitează cavitatea ventriculului IV, fiind separat de emisferele
cerebrale prin cortul cerebelului, o formaţiune a durei mater
cerebrale.
− Reprezintă cea mai voluminoasă parte a rombencefalului, organul de
coordonare a mişcărilor fine, al mişcărilor involuntare automate şi al
echilibrului, reglând automatismul şi coordonând tonusul muscular
al muşchilor antagonişti şi sinergişti.
− Numărul-cheie asociat cerebelului este trei, deoarece este divizat
sagital în trei arii şi orizontal în trei lobi, fiind conectat la trunchiul
cerebral prin trei perechi de pedunculi; cortexul său este compus
din trei straturi, eferenţele sale se fac prin trei nuclei şi pot fi
identificate trei sindroame cerebeloase.
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• STRUCTURA:

− substanţa cenuşie organizată în:

− scoarţă cerebeloasă situată la suprafaţa substanţei albe

− nuclei cerebeloşi situaţi în profunzime:
 dinţat,
 emboliform,
 globos,
 Fastigial

− substanţa albă
• SUBDIVIZIUNEA CORTEXULUI CEREBELOS

– anatomic - în plan antero-post. → 3 lobi - anterior,

posterior,floculonodular
- separaţi prin două fisuri majore
(primară şi postero-laterală)

- în plan sagital - vermisul plasat medial

- două emisfere plasate lateral
- regiunea paravermală sau
intemediară, plasată între vermis şi emisfere

– filogenetic - arhicerebelul,
Paleocerebelul
şi neocerebel

– funcţional
– (criteriul conexiunilor predominante)
– vestibulocerebel (aferenţe vestibulare)
– spinocerebel (aferenţe proprioceptive)
– corticocerebel (aferenţe corticale)
 CEREBELUL
– Cerebelului i se descriu două feţe – superioară şi inferioară – separate prin fisura
orizontală, fissura horizontalis, ce trece pe marginea posterioară a emisferelor.

– Faţa inferioară pe linia mediană prezintă un şanţ mai adânc valecula, vallecula
cerebelli, în profunzimea căruia se află partea inferioară a vermisului la care aderă faţa
dorsală a bulbului rahidian. Anterior şi posterior emisferele sunt separate prin câte o
incizură – una anterioară şi alta posterioară.

– Incizura anterioară este orientată către ventriculul IV, iar cea posterioară este mai
largă şi în ea se observă extremitatea posterioară a vermisului. Tot în această incizură
pătrunde coasa cerebelului.
 CEREBELUL
– Pe suprafaţa cerebelului se găsesc şanţuri mai adânci – fisuri, ce împart cerebelul în
lobi, lobus cerebelli, şi şanţuri mai superficiale ce îl împart în lobuli şi folii, lobuli et folia
cerebelli. Ultimele reprezintă nişte circumvoluţiuni lungi şi înguste pe suprafeţele
emisferelor.

– Graţie unui număr mare de folii suprafaţa cerebelului la adult constituie 850 cm2.

– Aceste şanţuri se continuă şi pe vermis, realizând astfel o corespondenţă între

lobulaţia vermisului şi cea a emisferelor cerebeloase
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• Emisferele cerebeloase laterale
(neocerebelul) sunt implicate în controlul
mișcării distale in membrele ipsilaterale.
• Vermisul (linia mediană) este implicat în
controlul funcțiilor axiale, precum și al
mișcărilor ochilor si vorbire.
• Vestibulocerebelul (lobul floculonodular,
archicerebellum) localizat posteroinferior este
implicat în funcțiile vestibulare și reglarea
reflexului vestibulo-ocular
FIZIOLOGIA CEREBELULUI
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• VESTIBULOCEREBELUL
− reprezintă arhicerebelul
− cuprinde - lobul floculonodular
- o mică parte din vermis
- regiunea intermediară a lobului posterior
− primeşte aferenţe de la – analiz. vestibular → tractul vestibulo-cerebelos
- analizatorul optic prin tractul tecto-cerebelos
− îşi proiectează axonii spre formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral prin
nucleul fastigial sau direct spre nucleul vestibular lateral, motoneuronii fiind
abordaţi pe calea tracturilor reticulo-spinal pontin şi vestibulo-spinal, iar
nucleii nervilor cranieni III,IV şi VI prin intermediul proiecţiilor nucleului
vestibular lateral
− rol: - în repartiţia tonusului muscular în vederea asigurării echilibrului
- participă la mişcările globului ocular asociate reflexelor de redresare
statice şi stato-kinetice

− leziuni ale arhicerebelului determină: - tulburări de echilibru

- tulburări de mers (mers ebrios)
- astazie - mers cu o bază de
susţinere lărgită
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• SPINOCEREBELUL
− reprezintă paleocerebelul
− cuprinde - vermisul
- regiunea intermediară a lobului anterior şi posterior
− primeşte - informaţii proprioceptive pe calea tracturilor spinocerebeloase
Flechsig şi Gowers
- aferenţe cu originea în alte structuri nervoase (substanţa
reticulată bulbo-pontină, oliva bulbară, ganglioni bazali,
coliculi cvadrigemeni)
− îşi proiectează axonii către nucleul emboliform şi globos
→ stabilesc conexiunea cu nucleul roşu
→ abordează motoneuronii prin tracţul rubrospinal
− intervine în: - ajustarea tonusului muşchilor posturali antigravitaţionali
- reducerea reflectivităţii medulare - a tonusului m. Extensori
− leziunea produce: - hipertonie musculară
- exagerea ROT
- tulburări de mers şi de echilibru
 FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• CORTICOCEREBELUL

− reprezintă neocerebelul

− cuprinde hemisferele cerebeloase

− este strâns legat de scoarţa cerebrală prin:

- aferenţa cortico-ponto-cerebeloasă
- eferenţa dento-rubro-talamo-corticală

- prin acest circuit “reverberant” = de conexiune inversă, corticocerebelul:

- este informat asupra comenzilor motorii corticale
- informează cortexul motor asupra îndeplinirii mişcărilor comandate pe baza
informaţiilor proprioceptive pe care le primeşte prin colaterale ale tractului spino-
cerebelos
- compară “intenţia motorie” cu “performanţa execuţiei motorii ”
- corectează erorile posibile
- se adresează mişcărilor voluntare fine, în cadrul cărora corticocerebelul intervine
stabilind o anumită viteză, succesiune, forţă şi direcţie, calculează durata necesară
execuţiei mişcării şi inhibă impulsurile motorii corticale excendentare

− leziunile determină: - hipotonie musculară

- ataxie - tremuratură intenţională declanş. de o mişc.
voluntară
- dismetrie (alterarea probei index-nas)
- asinergie (imposibilitatea de a asocia 2 mişc. sinergice)
 Peduncului cerebelari
• Pedunculul cerebelar superior (pedunculus
cerebellaris superior)
• conectează cerebelul cu creierul mijlociu.

• Acestea includ două sisteme:

• Aferent- de la măduva spinării la cerebel
- tr. Spinocerebellaris ventralis
(Hover's)
• Eferent- de la cerebel la structurile sistemului
nervos extrapiramidal
- tr. Cerebellotegmentalis
- tr. Dentorubralis.
 Peduncului cerebelari
• Pedunculul cerebrelar mediu (pedunculus
cerebellaris medius)
• asigură conexiunea cu puntea lui Varolio
- Tr. pontocerebellaris.

• Acestea leagă nucleele

din puntea lui Varolio
cu emisfera opusă a cerebelului
 Peduncului cerebelari
• Pedunculul cerebelar inferior
(pedunculus cerebellaris inferior )
(corpora restiforma) asigură conexiunea
cu creierul și măduva spinării:
-Tr. Spinocerebellaris dorsalis
(Flechsig's)
-Tr. vestibulocohlearis (de la nuclei
vestibularis la nucleus fastigii)
-Tr. olivocerebelaris (de la măsline
inferioare la nucleu dentat)
- Fibrele arcuate externe (de la
nucleele Goll și Burdach la emisfere
și vermis).
 Modul de corectare a cerebelului
• Primul neuron - tr. fronto-temporo-occipito-
pontin
• Al doilea neuron - tr. Ponto-cerebellaris (pontino-
cerebellaris decussation)
• Al treilea neuron - tr. cerebelo- dentatus
• Al patrulea neuron - tr. Dento-rubralis (decusația
lui Vernekink)
• Al cincilea neuron - tr. Rubro- spinalis (decusația
lui Forel)
• Al șaselea neuron - tr. Spino- muscularis
 Motor Hierarchy

1° Som sensory

Intent

Actual

Exerts influence
at all levels
Principalele funcții ale cerebelului:

• Echilibru
• Reglarea tonusului muscular
• Coordonarea mișcărilor
• Sinergie
Funcțiile Vermixului sunt:
• Echilibrul corpului
• Reglarea tonusului muscular

Funcția emisfere cerebelare sunt:

• Coordonarea mișcărilor extremităților
• Sinergia contractiei muschilor
 Non-motor Function
Passive stimulation Discriminate roughness

Manipulate only Manipulate + discriminate

PNS Fig. 42-14
 Semne
Hipometria &
cerebelare întârzieri de răspuns

Ataxia

Necoordonare/
alterarea miscarilor
rapide
(disdiadocho-
kinesia)
 Ataxia
• înseamnă perturbări ale echilibrului
corpului și coordonarea mișcărilor.
• Leziunea cerebeloasă produce ataxie
cerebeloasă:
Statică (leziunea vermixului)
Dinamică (leziune emisferelor cerebeloase)
 Tipuri de ataxii:
• Cerebelara (leziunea cerebeloasă)
• Senzitiva (pierderea sensibilitatii profunde)
• Frontală (corticală) (leziune a lobului frontal)
• Vestibulară (leziune a aparatului vestibular)
• Isterica (în cazul isteriei)
• Mixta
 Ataxie cerebelară
• Mersul atactic- pacientul nu poate merge
• Tulburări de echilibru - pacientul nu poate sta în picioare
• Hipotonia musculară- pendul
• Tremor de intenție - este tremor dinamic (este mai exprimat în timp ce se
mișcă și dispare în timpul odihnei), constând în oscilații ritmice, variabil de 3-
8 Hz, care apar în mod predominant la activitatea voluntară și tremorul
atinge vârful oscilației sale spre sfârșitul mișcării.
• Nystagmus: orizontal, vertical, vertical rotativ sau disociat (diferite la fiecare
ochi)
• Vorbire sacadata- pacientul nu poate vorbi încet
• Macrografia - scrisul de mână este prea mare
• Dismetria (abilitatea deranjată de a măsura distanțele)
• Adiadochokinezia (dereglarea abilitatii de a efectua mișcări rapide
alternante)
• Asinergia - tulburarea capacitatii de a controla funcția muschilor antagoniști
 Simptomele de leziune
Leziunea peduncului cerebelar inferior poate provoca:
• Ataxie cerebelară
• Sindromul Bulbar
Uneori patologia nucleelor Goll și Burdach este asociată cu
această leziune. In acest caz, ataxia este complexă și se
numește ataxie senzitivo-cerebeloasă.

Leziunea peduncului cerebelar superior pot cauza:

• Ataxia cerebelară pe partea leziunii
• leziunea nervului trohlear
• simptome de leziune a mezencefalului
 Simptomele de leziune
Leziunea Nucleus ruber poate provoca:
• Ataxia cerebelară la extremitățile opuse
• Tremor de repaus
• Sindromul Webber sau pot apărea pareza convergenței

Leziunea unghiului ponto-cerebelar se manifestă prin:

• Tulburările cerebeloase și patologia perechilor de NCC ale
perechilor VII, VIII, V, VI de partea leziunii
• hemisindrome piramidal și senzitiv pe partea opusă